Nu-i
aşa că, odată ajunşi într-o staţiune
balneoclimaterică, izvoarele minerale vă atrag ca un magnet? La
fel de adevărat este că, de cele mai
multe ori, le gustaţi pe toate, deoarece puţinele indicaţii – acolo unde ele
există – nu reuşesc întotdeauna să vă scoată din impas?
Pentru a rezolva cel puţin parţial această problemă, am sintetizat câteva informaţii absolut necesare, având ca studiu de
caz Perla Moldovei, Slănic-Moldova. Să
sperăm înainte de toate că izvoarele vor curge liber în continuare, aşa cum au făcut de veacuri...
Staţiunea
este profilată, în principal, pe tratamentul afecţiunilor aparatului digestive şi
a glandelor anexe, precum şi al afecţiunilor respiratorii.
Factori naturali terapeutici
După
prof. fr. Nicolae Teleki şi colab. (1984), apele minerale de la cele peste 20
de izvoare de la Slănic-Moldova se clasifică, din punct de vedere al
compoziţiei chimice, în următoarele grupe.
- ape minerale clorurosodice, alcaline,
carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate (izvoarele 1 bis,
3,6,8,10,12,13,14,15);
- ape minerale
alcaline, clorurosodice, carbogazoase, hipotone (izvorul Ciunget);
- ape minerale
alcaline,slab feruginoase, hipotone (sonda 1 şi 2);
- ape minerale
sulfuroase, clorurosodice, slab carbogazoase (izvorul Cascada);
-ape minerale
feruginoase, carbogazoase (izvorul 14, izvorul Cheşcheş);
-ape minerale
vitriolice – feuginoase (izvorul 8 bis) şi vitriolice-silicioase (izvorul 5);
-ape minerale
oligominerale (izvorul “300 de scări”);
În
anumite situaţii, unele ape minerale şi-au diminuat calităţile terapeutice sau
au dispărut cu timpul datorită unor modificări în drenajul lor sau datorită
impactului antropic, Cele mai multe dintre apele minerale s-au bucurat însă de
permanenţă de-a lungul secolelor, calitatea şi complexitatea mineralizării
fiind în legătură direct cu specificul geologic al zonei aflate la marginea
aureolei mofetice.
Indicaţii terapeutice
- afecţiuni ale
aparatului digestive (gastrite cronice hipoacide şi hiperacide, ulcere gastrice
şi duodenale la minimum trei luni de la perioada dureroasă, stări după stomac
operat, colite cornice nespecifice);
-afecţiuni
hepato-biliare (dischinezie biliară, colecistită cronică necalculoasă sau
calculoasă, stări după ficat operat sau colecistectomie);
-afecţiuni ale căilor
respiratorii (astm alergic, traheo-bronşite cornice, bronşiectazia, emfizem
pulmonary, rino-sinuzite cornice);
-afecţiuni metabolice
şi de nutriţie (diabet – forme uşoare şi medii, obezitate);
-afecţiuni ale
rinichiului şi căilor urinare;
-afecţiuni
neurologice periferice;
-afecţiuni
posttraumatice;
-afecţiuni asociate
(reumatisme degenerative sau abarticulare, afecţiuni cardiovasculare,
endocrine, ginecologice, profesionale, nevroză astenică).
Tehnica de cură cu ape minerale
Cantitatea pe 24 de
ore trebuie raportată cu aproximaţie la greutatea bolnavului. După formula
Nievre (Vichy), cantitatea de apă minera[ prescrisă pentru 24 de ore rezultă
din greutatea persoanei în kg multiplicată cu 10. De exemplu: 80 kg x 10 = 800
ml apă minerală/24 ore.
Caracterizarea principalelor izvoare minerale:
Izvorul 1
Caracterizare chimică:
apă
sulfuroasă, sodică, clorurată, carbogazoasă, bicarbonatată, iodurată şi hipotonă.
Mineralizaţie totală: 8613,5 mg/l
Indicatii
terapeutice: afectiuni gastrice (gstroduodenite cronice, ulcer, tratament de
repaus funcţional al ficatului), afectiuni hepatobiliare (colecistită cronică
simplă sau litiază, diskinezie biliară, pancreatită cronică), boli metabolice (gută,
obezitate, dislipidemii). Acţiune antialergică: urticarii, alergii alimentare.
Izvorul 1-bis
Caracterizare
chimică: apă slab sulfuroasă, borică, carbogazoasă, bicarbonatată, iodurată şi
hipertonă. Mineralizaţie totală:14391,12 mg/l. Cea mai mare
concentraţie de HS (5,9 mg/l).
Indicatii
terapeutice: afectiuni gastrice,
colecistita cronică, constipaţii, ulcer gastric şi duodenal, sechele dupa ficat
operat (boala reziduală a tractului biliar), boli metabolice (diabet, gută), stări
alergice.
Izvorul 3
Caracterizare chimică:
apă iodurată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, bicarbonatată şi hipertonă. Este supranumit “regele izvoarelor minerale” din Slănic - Moldova.
Mineralizaţie totală: 18759,59 mg/l.
CO2 -2677 mg/l.
Indicaţii
terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide,
colecistite hipotone, constipaţii rebele). Se recomandă prudenţă terapeutică
pentru vârstnici, denutriţi, surmenaţi, hipertensivi.
Izvorul 5
Caracterizare
chimică: apă oligominerală, feruginoasă, carbogazoasă şi hipotonă.
Indicaţii
terapeutice: cură externă pentru inflamatii cronice oculare sub formă de
aerosoli, inhalaţii, pulverizanţi. Mineralizaţie totală: 2199,27 mg/l
Izvorul 6
Caracterizare
chimică: apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă. Concentraţie magneziu: 59,3 mg/l
Indicaţii
terapeutice: concentratie foarte mare
(19678 mg/l), trebuie folosit cu mare prudentă, după investigaţii atente, în
gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită,
boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.
Izvorul 8
Caracterizare chimică:
apă bicarbonatată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă şi hipotonă.
Mineralizaţie totală: 12551 mg/l.
Indicaţii
terapeutice: măreşte secreţia gastrică dar nu modifică acidul clorhidric.
Gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită,
boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.
Izvorul 10
Caracterizare
chimică: apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă. H2S – 2,2
mg/l
Indicatii
terapeutice: concentraţie foarte mare (12091 mg/l), trebuie folosit cu mare
prudenţă după investigaţii atente. Gastrite cronice, hipoacide, insotite de
constipatie, constipatie obisnuită, boli de nutritie si metabolism, colecistite
cronice, hipotone.
Izvorul 14
Caracterizare
chimică: apă bromurată, iodurată, conţine fier, puţin sulfuroasă. Mineralizaţie totală:10735,5 mg/l.
Indicaţii
terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide,
colecistite hipotone, constipatii rebele). Se recomandă prudenţă terapeutică pentru vârstnici, denutriti, surmenaţi, hipertensivi.
Se recomandă bolnavilor cu anemie şi celor care nu suportă sulful.
Izvorul 15
Caracterizare
chimică: apă cloruosodică, alcalină, iodurată, carbogazoasă, slab sulfuroasă. Mineralizaţie totală:197,3 mg/l.
Indicatii
terapeutice: afectiuni
gastrointestinale, mai ales cu spasme. Recomandată pentru vârstnici cu afectiuni gastroduodenale
însoţite de hiperaciditate şi spasme digestive.
Izvorul Ciuget
Caracterizare
chimică: apă alcalină, slab clorurată, carbogazoasă şi hipotonă. Izvor unic în
ţară prin compoziţia chimică a apei sale
alcaline.
Indicatii
terapeutice: boli hepatobiliare, hepatice cornice, diabet, gută, litiaze
renale.
Izvorul Sonda 2
Caracterizare
chimică: apa alcalină pură, bicarbonatată, de concentraţie medie si hipotonă. Mineralizaţie totală: 7743 mg/l.
Indicaţii terapeutice:
afectiuni renale şi ale căilor renale, afecţiuni digestive (ulcer, gastrite),
afecţiuni hepatice. Precauţii terapeutice la: debilitati, nevrotici şi la cei
proaspăt operati pe stomac si ficat.
Glosar
Aureolă mofetică =
suprafaţă din jurul unui munte sau masiv vulcanic unde au loc manifestări
postvulcanice, de regulă activităţi mofetice (emanaţii de dioxid de carbon) şi
de mineralizare complexă a apelor subterane.
Apă carbogazoasă =
apă cu un conţinut de cel puţin 1g/l dioxid de carbon, folosite ]n paralel, ca ape
de masă şi ca ape medicinale.
Apa oligominerală =
apă slab
mineralizată, care provine de la izvoare de mare adâncime. Ea are un conţinut
de săruri minerale cu valori cuprinse intre 50 si 500 mg/litru, fiind
recomandată atât pentru hidratarea zilnică a organismului, cât şi pentru gătit.
Apă alcalină = apă cu un conţinut de cel puţin 1g/l
bicarbonat de sodiu, respectiv 726 mg/l anion bicarbonic
Notă: pe
baza presiunii osmotice comparată cu soluția izotonă de ser fiziologic (NaCl
9,5 g %, 325 moli/l) apele minerale se clasifică în: hipotone (1-8 g/l),
izotone (8-9 g/l) şi hipertone (peste 10 g/l).
Bibliografie:
www.slanic-moldova.info
Teleki N., Munteanu
L., Teodoreanu E., Grigore L. (1984) – Cura balneoclimatică în România, Editura
Sport-Turism, Bucureşti
Văcăraşu I. (1980) – Valea Trotuşului, Editura Sport-Turism, Bucureşti
Foto: un mic experiment casnic - cum arată depunerile coloidale după 3 săptămâni de "cazare" într-un bidon.