Casa de Cultură: începuturi

 Se construieşte casa de cultură a sindicatelor din Bacău

În centrul oraşului Bacău, constructorii Întreprinderii nr. 2 au început săpăturile de fundaţii ale casei de cultură a sindicatelor din localitate. Casa va avea o sală de spectacole cu o capacitate de 800 locuri, cu anexele respective, o sală de şedinţe, o bibliotecă, încăperi pentru birouri etc. Case de cultură ale sindicatelor mai sunt în curs de construcţie şi în oraşele P. Neamţ, Buhuşi, precum şi la Dărmăneşti.

“Scînteia” 6 oct 1962

 ***

Ieri la Bacău

Inaugurarea Casei de cultură a sindicatelor

Iacob Lupu (corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Bacău)

Ziarul “Munca”, 11 iunie 1965

Ieri după-amiază, într-o atmosferă sărbătorească a avut loc inaugurarea Casei de cultură a sindicatelor din oraşul Bacău. La festivitate au luat parte numeroşi oameni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului, precum şi invitaţi din regiune. Au participat, de asemenea, reprezentanţi ai organelor regionale şi orăşeneşti de partid, ai organelor regionale şi locale ale sindicatelor şi sfaturilor populare, precum şi ai Consiliului Central al Sindicatelor. În încheierea festivităţii a fost prezentat un bogat program artistic la care şi-au dat contribuţia formaţiile proprii ale casei de cultură, Filarmonica de stat din localitate, precum şi o formaţie coregrafică a Casei de cultură a sindicatelor din Piatra Neamţ.

Spectacolul s-a bucurat de mult succes, fiind aplaudat cu căldură de sutele de spectatori prezenţi în sală.

★

În plin centrul Bacăului îşi înalţă silueta masivă, dar elegantă, încadrîndu-se în peisajul arhitectural al noilor ansambluri de locuinţe, cel mai tînăr edificiu al oraşului — Casa de cultură a sindicatelor. Noua construcţie, la realizarea căreia proiectanţii şi constructorii au dovedit multă imaginaţie şi pricepere, reuşind să îmbine în mod armonios utilul cu frumosul, impresionează prin liniile arhitectonice moderne ale exteriorului, prin confortul şi cromatica vioaie a interioarelor. De îndată ce treci pragul clădirii, te întîmpină un hol imens a cărui pardoseală este executată din plăci de marmură, pereţii avînd ca elemente decorative frumoase mozaicuri din ceramică policromă, ce reprezintă ornamente din istoricul dezvoltării artei dramatice. Sala de spectacole, confortabilă, cu o capacitate de 800 de locuri, are pereţii placaţi cu furnir care îi asigură o acustică perfectă. De asemenea, reţine atenţia sistemul de iluminat mixt (fluorescent şi incandescent) care produce un efect odihnitor asupra vederii. Scena este utilată cu aparatură electrică şi mecanică modernă, putînd satisface necesităţile de montare ale celor mai variate genuri de spectacole.

Clădirea mai cuprinde o sală de conferinţe cu 200 de locuri, o bibliotecă cu o vastă sală de lectură, precum şi numeroase încăperi destinate activităţii diferitelor cercuri, cum sînt cele de teatru, balet, artă plastică, muzică, foto-amatori. Nici cei mici nu au fost uitaţi. Pentru copil s-a rezervat o sală amenajată special cu cărţi, jucării, planşe etc. unde se vor organiza dimineţi de basme şi alte acţiuni corespunzătoare vîrstei lor.

Preocupat de a asigura chiar din primele zile desfăşurarea unei activităţi cultural-artistice cît mai bogate în noul edificiu, Consiliul local al sindicatelor Bacău a luat din timp  măsurile pregătitoare necesare. Încă cu multe luni înainte de inaugurarea casei de cultură, care a avut loc ieri seara, s-a trecut la închegarea unor puternice formaţii artistice pe diferite genuri. Astfel, au luat fiinţă un cor de 120 persoane, o formaţie de estradă o orchestră de muzică populară, o formaţie de dansuri şi un grup vocal-folcloric, o orchestră demuzică uşoară, o formaţie de teatru şi altele.

Noua casă de cultură a sindicatelor, preţios dar făcut oamenilor muncii din oraşul Bacău, oferă acestora posibilităţi sporite pentru petrecerea în mod plăcut şi instructiv a timpului liber, constituind, totodată, pentru comitetele sindicatelor o nouă şi puternică bază materială pentru desfăşurarea activităţii cultural-educative de masă.

 

  ***

0 nouă podoabă a oraşului Bacău

Sursa: România libera, 11 iunie 1965

Bacăul şi-a înfrumuseţat veşmîntul nou îmbrăcat în ultimii ani cu încă o podoabă. În piaţa din centrul oraşului a fost inaugurat ieri noul local al Casei de cultură a sindicatelor. Clădirea masivă, elegantă, atrage atenţia prin linia sa arhitectonică modernă, vădind din partea proiectanţilor (D.S.A.P.C. Bacău) multă fantezie şi bun gust.

Una din podoabele noii construcţii o constituie panourile monumentale din mozaic care te întîmpină chiar de la intrarea în hol. Creaţie a artiştilor Eugen Popa şi Gina Hagiu, ele reprezintă, prin mijloace specifice genului, o sugestivă trecere în revistă a istoricului uneia din cele mai vechi şi importante arte — teatrul.

Clădirea dispune de o sală de spectacole cu o capacitate de 100 de locuri, prevăzută cu instalaţii de aer condiţionat, în care pot avea loc toate genurile de manifestări: de la spectacole de teatru pînă la proiecţii de filme şi concerte, o sală pentru conferinţe cu 200 de locuri, săli pentru activitatea diferitelor cercuri, bibliotecă, săli de lectură etc.

Casa de Cultură Bacău (1974) - carte poştală ilustrată

Nostalgii: biblioteca Casei de Cultură... 

(sursa: ziarul "Munca", 1970)

Vezi şi: Casa de Cultură nu creeaza cultură

A fost... şi stă nefolosită...

Pe firul timpului (1960): Ce se construieşte la Bacău?

Azi vă informăm despre:

CE SE CONSTRUIEŞTE LA BACĂU

Ca şi în alte oraşe, şi la Bacău se fac mari lucrări de modernizare şi înfrumuseţare a oraşului. Planul de sistematizare, care a început să prindă viaţă, îi va schimba cu totul înfăţişarea. Pe lingă industria care se va dezvolta puternic, în oraş va lua fiinţă o reţea largă de instituţii social-culturale, se vor clădi numeroase locuinţe, vor apare străzi şi bulevarde moderne.

Deşi sîntem abia la început, o parte din lucrările prevăzute în planul de sistematizare sínt terminate. În parc a fost construit un întreg cvartal compus din 12 blocuri; în centru — s-a ridicat clădirea unui hotel modern, la parterul căruia funcţionează un restaurant, un mare magazin universal etc. Pentru anii 1960—1961 au fost proiectate 1.388 apartamente. Numai anul acesta, pînă acum, au fost date în folosinţă 411 apartamente, precum şi alte 2 blocuri de locuinţe construite pe lingă întreprinderi.

Construcţiile noi au făcut ca unele străzi să devină de nerecunoscut. Pe Calea Mărăşeşti, bunăoară, obişnuita stradă de plimbare a băcăuanilor -„promenada" - nu vedeai pînă mai acum un an clădiri prea arătoase. Priviţi-o astăzi prin demolarea mai multor clădiri vechi, ea a fost lărgită. De o parte şi de alta s-au şi ridicat la roşu blocuri cu cîte 4 etaje, pe o lungime de cîteva sute de metri. În multe din aceste apartamente locatarii vor intra încă în acest an. Pe aceeaşi stradă se vor construi, în continuare, blocuri cu cîte 4 etaje, se vor amenaja spaţii verzi.

Noile locuinţe reprezintă un pas înainte în ceea ce priveşte confortul. Constructorii au făcut eforturi pentru mărirea şi amplasarea mai judicioasă a spaţiului locuibil şi a bucătăriilor, au fost prevăzute nişe speciale pentru frigidere şi maşini de spălat rufe; exterioarele sint finisate mai îngrijit. La parterul blocurilor situate de-a lungul Căii Mărăşeşti, ca şi la parterul altor blocuri, se vor deschide magazine de tot felul, bine utilate. Acestea vor forma noul centru comercial al Bacăului. O altă serie de lucrări se vor întreprinde pentru modernizarea Pieţii Gării. Aici au fost proiectate 800 de apartamente, precum şi un număr de magazine.

Şi modernizarea străzilor se încadrează în acţiunea de sistematizare. Anul acesta s-a început modernizarea străzii Bernath Andrei, care va leqa. prin strada 9 Mai, Calea Mărăşeşti cu B-dul Republicii. Se creează astfel o nouă arteră de circulaţie spre Bucureşti, Roman, Piatra Neamţ, care va ajuta !a descongestionarea circulaţiei pe străzile principale. Noua arteră va fi şi ea încadrată, pe ambele laturi, de blocuri cu cîte 3-4 etaje.

Construcţiile industriale ocupă şi ele un loc important. Este în stadiul de finisare un centru de depozitare şi condiţionare a vinurilor, cu o capacitate de 350 vagoane şi sînt în construcţie o fabrică de pîine şi o staţie de transformare de mare capacitate; se execută, de asemenea, lucrări de modernizare a tăbăcăriei de la fabrica „Partizanul".

Obiective importante sînt stabilite în cadrul acţiunii de extindere a instituţiilor sociai-culturale. În apropierea Spitalului de adulţi se construieşte un complex spitalicesc. Este ridicată la roşu clădirea noului spital de copii, urmînd ca în viitor să se construiască o maternitate şi încă un pavilion. Pe str. Dr. Aroneanu s-a construit anul acesta o şcoală cu 16 săli de clasă, iar o construcţie asemănătoare a fost începută recent pe str. I. V. Stalin. Şcolarii îi vor trece pragul în toamna viitoare.

Începînd din acest an, se vor mai construi un teatru de vară modern cu peste 3 000 locuri, o centură de canalizare, în jurul oraşului, pe fosta albie a Negelului etc.

Printre lucrările gospodăreşti-edilitare necesare asigurării unor condiţii de confort corespunzătoare, o mare însemnătate au cele privind alimentarea cu apă a oraşului. Acestora le-au fost destinate fonduri însemnate.

Ridicarea în continuare a blocurilor de locuinţe - prin care se asigură reconstruirea întregii zone centrale a oraşului - şi apoi sistematizarea restului teritoriului, dărîmarea tuturor coşmeliilor (cum numesc băcăuanii clădirile dărăpănate) vor face din Bacău un centru urban modern.

MARIA CĂLIN  în ziarul "Scînteia", 22 oct 1960

În fotografie: Blocul nou din piaţa Karl Marx (stîngă); Noile construcţii de pe Calea Mărăşeşti (dreapta) - colorizare LŞ.

Notă: strada Karl Marx este actuala stradă Nicolae Titulescu.

Pe firul timpului: Aleea Parcului

   Începuturile unui cartier care avea să devină pentru câteva decenii una dintre cele mai frumoase, căutate şi  admirate zone rezidenţiale din Bacău...

     În cartierul Parcul Libertăţii din Bacău, pe lîngă cele opt blocuri muncitoreşti construite şi date în folosinţă anul trecut, s-au ridicat anul acesta alte trei blocuri. De asemenea, la 6 mai a.c. s-au pus primele cărămizi la noul bloc — care va avea 38 de apartamente — ce se construieşte pe strada Karl Marx. Alte două blocuri muncitoreşti — cu 84 de apartamente în total — se construiesc pe strada Gheorghe Botezatu. Locuinţe noi se ridică şi pe străzile Cuza Vodă, Alexandru cel Bun, I. C. Frimu etc. ŞTEFAN I. PUŞCAŞ muncitor, în "Scînteia", 26 iunie 1959

Notă: str. Karl Marx este actuala str. Nicolae Titulescu, str. I.C. Frimu este actuala V. Alecsandri.

Sursa: "Munca", iulie 1959

Noua modernitate (Sursa: revista "Arhitectura", 1959)

Primii chiriaşi... (Sursa: "Regiunea Bacău", 1964)

Aleea Parcului după mai bine de 60 de ani...

Pe firul timpului: cartierul gării

      Oraşul cel nou avea nevoie de o nouă înfăţişare, modernă, în zona unei porţi de intrare atît de importante: gara C.F.R. Clădirea staţiei C.F.R. avea să mai aştepte însă până în toamna anului 1982…Detalii aici.

Turnurile din faţa gării, gata scoase din cutie pentru oamenii muncii...(1964)

"Băcăuanii îi sunt oricând credincioşi naturii"

    Un interviu luat de Paula Ionescu primarului Bacăului, Ioan Ichim. Articolul a fost publicat în “România pitorească” în anul 1975.   

                    

Băcăuanii îi sunt oricînd credincioşi naturii» ne-a declarat IOAN ICHIM, primarul municipiului

Bacăul este cunoscut multora ca oraş natal al lui Bacovia. Se ştie că în anii adolescenţei poetul colinda mulţi kilometri pe jos, prin zăvoaiele Bistriţei, iarna patina ore întregi pe rîul îngheţat...

— Un îndrăgostit de natură, aşa cum a fost Bacovia, a putut să găsească totdeauna, în jurul oraşului nostru, locuri care să încînte ochiul şi sufletul. Să ai apa Bistriţei în apropiere, păduri şi pajişti înverzite — asta înseamnă tot atîtea rezervaţii pentru linişte, odihnă, recreere. Am depăşit însă demult timpul modestului orăşel de provincie. Ascensiunea contemporană a municipiului, concretizată pe multiple planuri, cuprinde în mod firesc şi schimbările aduse peisajului de agrement. Frumuseţea naturii a fost ajutată şi completată pe măsura nevoilor omului modern. Desigur, toate aceste locuri care compun acum oazele timpului liber al locuitorilor noştri sunt destinate în egală măsură tuturor turiştilor care vin să ne viziteze. Este important de amintit că pentm a ajunge la ele nu trebuie parcurse distanţe mari şi obositoare.

— Am aflat şi din ziarul local «Steagul roşu» că marea bucurie a băcăuanilor a fost în acest an crearea «Insulei de agrement».

— Este o bucurie şi pentru că locuitorii municipiului au participat direct, alături de edili, prin muncă patriotică, la realizarea ei ca şi a altor locuri destinate odihnei. Pe fosta albie a Bistriţei, acolo unde există acum un lac de redresare, noi am amenajat un spaţiu de zece hectare de verdeaţă: iarbă, garduri vii, 2.000 de arbori şi trandafiri, ala umbroase, 300 de bănci, un kilometru şi jumătate de promenadă, o frumoasă panoramă spre o oglindă de apă de 36 de ha, două şalupe şi bărci pentru plimbări de agrement, mai avem acolo o plajă cu vestiare, terenuri de sport, restaurant, un parking asfaltat. Aceasta este în linii mari, «Insula de agrement» la care se poate ajunge în numai 20 de minute, ea aflîndu-se la numai trei kilometri de oraș.

— Am auzit vorbindu-se și despre Parcul Gherăești. Este departe?

— Mergînd spre extremitatea de nord-vest a municipiului, la cinci kilometri. Acolo există arbori, iarbă, în mijlocul lor căsuţe într-un camping care oferă peste 100 de locuri de cazare, o platformă pentm corturi, o patiserie-restaurant, un bazin de înot şi o terasă unde se prezintă deseori spectacole artistice. Un loc nu numai pitoresc, dar şi deosebit de interesant, este parcul dendrologic de la Hemeiuș (la nouă kilometri de oraş, pe şoseaua spre Piatra Neamţ) unde pot fi văzute specii de arbori şi plante din toate zonele ţării. în apropiere amatorii de sport găsesc terenuri de tenis, handbal şi baschet. Frumoasa pădure de pe dealul Măgura — care face parte din fondul funciar subcarpatin — se află la 16 kilometri de Bacău. Este un alt loc de odihnă unde turiştii găsesc, la hanul cu acelaşi nume al cooperaţiei de consum, bunătăţi ale bucătăria moldoveneşti. Pentm cei mai mici cetăţeni ai noştri agrementul este şi trebuie să însemne multă mişcare, sport. De aceea, aş mai aminti şi baza nautică de pe lacul de acumulare Bacău II (la cinci kilometri de oraş) unde au loc şi concursuri naţionale de juniori şi unde se poate practica şi învăţa înotul. Există acolo şi o platformă pentm instalarea corturilor.

— Dar pentru ce mai vîrstnici, care au rămas şi ei credincioşi naturii cu sufletul?

— Bacăul are Parcul Libertăţii în care ne-am îngrijit să aducem anul acesta încă 2100 de arbori şi trandafiri, 100 de mii de flori şi să începem extinderea lui cu încă 1800 mp. Aici, un inimos artist cum este profesorul Huţanu a realizat, împreună cu elevii săi de la Şcoala de artă populară, lucrări de sculptură în lemn care se potrivesc de minune cadrului. În Parcul Trandafirilor vrem să readucem atmosfera chioşcului cu fanfară de pe vreme bunicilor noştri. Deoarece avem în vedere, ca în întreaga ţară, ocrotirea fondului forestier, tot ceea ce vom face pentm băcăuani în continuare se referă la modernizarea zonelor de agrement care trebuie să fie marile noastre surse de refacere fizică şi spirituală.

La Insulă, în 1975

Foto: Ioan Bâşcă, Deşteptarea - click aici

 

Un nou spațiu educațional în centrul Bacăului

     Am intrat în timp în anul 1961 pentru ca, am stiut aceasta întotdeauna si nu am uitat, era nevoie de noi. Întemeierea nu a fost usoara. Am primit un nume: Scoala Medie Nr. 4 Bacau, un statut: „Unitate în dezvoltare” si un plan de scolarizare pentru clasele V-XI. Existam ca forma, dar ne lipseau lucruri fundamentale: nu aveam un sediu propriu (în primul an am functionat în cladirea Scolii Generale Nr. 5, de pe strada 6 Martie), un colectiv didactic închegat, definit, o identitate clara. Anul 1961 a fost punctul zero al existentei noastre; virtual, aveam totul, fiindca toate drumurile ni se deschideau, concret, nu aveam nimic si trebuia sa ne gasim calea, sa ne definim.

Ne-am gasit întâi locul fizic. În anul scolar 1962-1963, în centrul orasului, pe Strada 15 August, astazi Strada Lucretiu Patrascanu, a început constructia lacasului nostru, o cladire cu 24 de sali de clasa, 4 laboratoare, cabinet medical, cancelarie, dupa un proiect arhitectural modest, comun tuturor scolilor din acea vreme, o replica în piatra a tendintelor de uniformizare si înregimentare specifice ideologiei timpului. Din proiectia opaca lipseau biblioteca, sala si terenul de sport, sala de festivitati, construite mai târziu, cu exceptia ultimei, aproape imposibil de adaugat într-un spatiu atribuit cu zgârcenie.

Sursa: "Scînteia tineretului", 5 septembrie 1963

În anul scolar 1963-1964, am functionat pentru prima data în casa noastra, cu clase de liceu (IX-XII), formând o comunitate scolara cu 853 de elevi si 43 de profesori, iar în urmatorul an, 1964-1965 îsi finaliza studiile prima promotie de liceeni. Am trecut, în 1990, dintr-o lume în alta, o trecere lina fiindca valorile noastre, proprii scolii dintotdeauna, nu s-au dovedit caduce. Prestigiul scolii în comunitate a sporit dupa 1990, fapt confirmat de optiunea celor mai buni elevi de gimnaziu pentru colegiul nostru, de rezultatele la examenele de bacalaureat, la concursurile si olimpiadele scolare. În ultimii ani, aceste rezultate ne-au situat printre cele mai bune colegii din tara, fapt confirmat de locul 8 obtinut în competitia „10 pentru România”, în care s-au confruntat unitati scolare de prestigiu. - din Istoricul Colegiului Naţional "Gheorghe Vrănceanu" Bacău

Liceul văzut de la înălțimea noului Hotel "Moldova" (sursa: "Desteptarea", recolorizare digitală ulterioară) 

Epopeea unui stadion: stadionul din Bacău

 Atunci a început povestea: 9 mai 1959...

Sursa: România liberă, 9 mai 1959

Primii ani, primele competiţii majore:

Bacău, Stadionul "23 August" (carte poştală circulată în anul 1964)

1979

Vezi şi Bacăul la 1967: lupta dintre vechi şi nou

Vulcanul celor 15000-20000 de microbişti... 

Sursa: stadiony.net

Finalul?

Sursa: Youtube

Salutări din Bacău!

„O, vino odată,

măreţ viitor”,

clama poetul amurgurilor violete. Şi pentru urbea sa natală măreţul viitor a venit!

Fotografiile din aceste pagini sînt în măsură să depună mărturie convingătoare despre Bacăul de azi, dezvăluind un oraş modern, frumos şi curat, cu o personalitate inconfundabilă, nepereche. Urbea compătimită de cel mai mare poet al locului, de George Bacovia, „Prin tîrgu-nvăluit de sărăcie / Am intîlnit un popă, un soldat... /De-acum pe cărţi voi adormi uitat, / Pierdut într-o provincie pustie“, s–a retras într-o amintire parcă demult întîmplată. Pe locul ei, aglomerare dezordonată de case pitice şi străzi prăfoase, s-a ridicat şi se ridică, deprinzîndu-se să privească lumea de la înălţimea etajelor şi a orgoliilor împlinite, Bacăul acestor ani, a cărui adevărată rectitorire s-a produs după 1965. În acest răstimp al viselor transformate în fapte care este Epoca Nicolae Ceauşescu, cea mai fertilă din istoria României, Bacăul s-a aliniat înaltelor ritmuri de dezvoltare ale ţării şi, uneori, chiar le-a depăşit, oraşul de la confluenţa Bistriţei cu Siretul realizînd azi, în numai 50 de zile, întreaga producţie  marfă a anului de răscruce 1965. Ni se pare obligatorie, tocmai pentru a arăta de la cît de puţin s-a pornit, fixarea unor repere chiar mai vechi, notînd că, de pildă, în 1939, Enciclopedia României menţiona că industria Bacăului se limita la „o moară cu turbină, două cu apă, o fabrică de cherestea, o fabrică de lumânări de seu, patru tăbăcării, două fabrici de oale de pământ şi două de postavuri“. Drumul de atunci şi pînă azi, cînd industria de aici a ajuns să exporte (avioane, hârtie, maşini de alezat şi frezat, case prefabricate, confecţii, încălţăminte etc.) mai mult decît ea însăşi realiza, cu totul, în 1965, ar fi trebuit să dureze, să zicem, o sută de ani. Ca într-un miracol însă, ca urmare a politicii partidului şi statului de dezvoltare armonioasă a tuturor zonelor ţării, a temeiniciei şi implicării băcăuanilor înşişi, acest drum s-a scurtat mai mult decît şi-ar fi putut închipui, la inaugurarea Iui, chiar şi cei mai împătimiţi optimişti.

Bacăul de azi se înfăţişează aşa cum  vedeţi în imaginile alăturate. Ca un oraş mirosind a var şi a tencuială, s-au dat în folosinţă după 1965 peste 45000 de apartamente, cam 80 la sută din locuitori mutîndu-se în case noi, ca un oraş cu o arhitectură zveltă şi armonioasă, la poalele căreia se revarsă, la acest ceas de primăvară, un ocean de flori, cu precădere de lalele. Pe harta lui au prins contur cîteva cartiere noi, Mioriţa, Bistriţa Lac, Cornişa, Parcului etc. Intrarea dinspre Bucureşti, asig urată de Bulevardul Republicii şi, în continuarea lui, de Calea Mărăşeşti, se deschide larg ă şi primitoare, avertizîndu-te parcă, prin geometria ei graţioasă, cu linii jucate şi, nu o dată, derutante pentru ochi, despre celelalte plăcute surprize pe care, şi mai înăuntrul lui, oraşul ţi le va oferi, la fiecare pas. Un hotel impunător, pe numele lui „Moldova“. O casă de cultură, cu o activitate trepidantă. O gară, de asemenea nouă. Tocmai dat în folosinţă, un bazin de înot cu dimensiuni olimpice. Alături, o sală d e atletism acoperită, unica din ţară cu pistă circulară. Întregrîndu-se perfect în acest cadru modern, cîteva pasaje de nivel se arcuiesc elegant peste bulevardele din centru, conferindu-le un plus de eficienţă rutieră şi, totodată, de spectaculozitate. Şi totuşi, printre atîtea şi atâtea nuanţe, culoarea preferată a oraşului rămîne verdele. Parcurile, nu doar cele întinse, „Libertăţii“ sau „Gherăeşti“, ci şi cele restrânse, din jurul blocurilor, alcătuiesc „plămînul" Bacăului, de care locuitorii au mare grijă, neaşteptînd totul de la primărie. O iniţiativă a acesteia, de a da în primire spaţiile verzi unităţilor economice şi şcolilor, a stimulat spiritul civic, fiecare străduindu-se ca parcul său să arate cît mai rînduit, cît mai curat. Iar rezultatele acestei întreceri, chiar dacă ea nu poartă, concret, respectivul nume, se văd cu ochiul liber, localnicii obişnuind să-i identifice pe cei veniţi în trecere, din alte părţi, după cutezanţa de a rupe o floare ori de a arunca o hârtie pe stradă! Ei înţeleg că oraşul le aparţine şi că frumuseţea lui, ce trebuie întreţinută, depinde de rîvna şi de vigilenta lor. Oraş frumos, prin tot ce a construit şi construieşte, Bacăul e şi unul tînăr. Cam o treime din populaţia lui o constituie elevii şi studenţii (institutul de subingineri pe ntru construcţia de maşini), el, fostul „tîrg ursuz“, cum îl numea, trist, poetul său tutelar, purtîndu-şi acum cu demnitate şi semeţie destinul de aşezare tînără, ca vîrstă şi ca stare de spirit.

Ar mai fi, fireşte, multe de spus. Numai că fotografiile din aceste pagini, sînt, cred, cît se poate de grăitoare. Ele pledează, înaintea oricăror cuvinte, despre un oraş, ales aproape la întâmplare din geografia ţării, care îşi durează cu inspiraţie şi sudoare o istorie nouă şi tulburătoare, zidind pentru azi, pentru mîine şi pentru eternitate.

Reportaj de OVIDIU IOANIŢOAIA. Fotografii de PAUL AGARICI

Revista „Flacăra“, 16 mai 1986

Bacăul artei monumentale. Cum ar fi fost dacă se ţineau de cuvânt?

   Revista „Ateneu”,  în nr. 9 din septembrie 1968, publica „Proiectul de  împodobire cu lucrări de artă monumentală”, elaborat de Comitetul pentru cultură şi artă al judeţului Bacău. Iată care erau cele opt amplasamente vizate, neputându-ne reţine un oftat...

Amplasament nr. 1.  Piaţa Casei de cultură, a Consiliului judeţean P.C.R. şi a Consiliului popular judeţean. Se propune realizarea unor ansambluri de busturi din marmoră avînd ca temă „Figuri reprezentative ale culturii şi ştiinţei pe meleaguri băcăuane“ ansamblu alcătuit din 9 busturi: Vasile Alecsandri, Vasile Pârvan, Ion Ionescu de la Brad, Ion Atanasiu, Nicu Enea, Ion Borcea, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, George Enescu, care urmează a fi amplasate în semicerc în jurul fîntînii arteziene pe socluri înalte de 1,50 m, iar bustul să nu depăşească înălţimea de 0,80 m.

Amplasament nr. 2. Esplanada principală din zona hotel turistic palatul telefoanelor. Se propune realizarea unei alegorii sculpturale avînd ca temă ,,Monumente reprezentative privind evoluţia artei populare moldoveneşti“, în zona esplanadei centrale hotel-telefoane vor fi amplasate zece blocuri sculpturale executate în piatră, marmoră şi ceramică în aşa fel ca fiecare în parte să exprime o idee legată de tradiţiile artei moldoveneşti şi de specificul industrial, istoric, geografic şi turistic al judeţului Bacău.

Amplasament nr. 3 Scuarul din faţa Bibliotecii municipale. Propunem să fie mutată actuala statuie a lui Vasile Roaită în preajma staţiei C.F.R. Bacău sau în faţa unei întreprinderi din oraşul Bacău, iar în locul ei să fie amplasată o statuie din marmoră a lui George Bacovia de cca 3 m pe un soclu cu trepte de aproximativ 1 m.

Amplasament nr. 4 Scuarul central cu fîntînă arteziană în Parcul Libertăţii. Se propune dotarea acestui ansamblu existent cu grupuri statuare şi vase ceramice decorative amplasate în zona verde înconjurătoare şi în faţa fîntînii arteziene în parcul de odihnă, care prin tematica lor să contribuie la educarea estetică şi culturală a publicului. Lucrarea va cuprinde simboluri reprezentative din grupuri sculpturale ale artei teatrale, dansului, muzicii, poeziei, sculpturii, arhitecturii şi cinematografiei (cele şapte arte). Lucrările vor fi aşezate pe socluri joase (maximum 1 m) şi vor fi executate din marmoră sau piatră. Se impune, de asemeni, modelarea plastică a actualei fîntîni arteziene cu motive decorative din arta populară moldovenească.

Amplasament nr. 5 Parcul din jurul Teatrului de vară „Mihai Eminescu“. Se propune realizarea unei alegorii statuare pe tema poeziei „Luceafărul“ de Mihai Eminescu, la o înălţime de 3 m, pe un soclu platformă înalt de cca 1 m, profilată pe intrarea principală a Teatrului de vară. Lucrarea urmează a fi executată în marmoră sau piatră.

Amplasament nr. 6 Zona Cornişa Bistriţei, aferentă complexului sportiv. Se propune realizarea unor blocuri sculpturale alegorice amplasate pe liziera Cornişei — terasa Bistriţei, spre complexul sportiv, cu tema : „CULTURA, ARTA ŞI SPORTUL“. Grupurile statuare urmează a fi transpuse în cca 15 blocuri sculpturale din piatră şi marmoră. Acest complex sculptural va avea particularitatea că pe de o parte va agrementa complexul arhitectural Cornişa Bistriţei, iar — pe de altă parte — prin felul în care este amplasat devine vizibil de pe terasa interioară a rîului Bistriţa, a Complexului sportiv şi a viitorului cartier Cremenea.

Amplasament nr. 7 Complexul de monumente istorice „CURTEA DOMNEASCĂ“ şi „BISERICA PRECISTA“. Se propune realizarea unei compoziţii monumentale evocatoare a ilustrei figuri a lui Ştefan cel Mare, care să scoată în evidenţă preocupările marelui domnitor moldovean pentru înzestrarea Moldovei cu vestite monumente de arhitectură. Lucrarea urmează să se integreze ansamblului arhitectural al Bisericii Precista şi a curţilor domneşti din curtea bisericii, care sunt singurele monumente istorice existente în oraşul Bacău, constituind un complex unitar.

Amplasamentul nr. 8 Complexul universitar al Institutului pedagogic. Se propune realizarea unui grup sculptural avînd ca temă: „PERSONALITĂŢI DE SEAMĂ ALE ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI“. Grupul sculptural va cuprinde busturile următorilor oameni de ştiinţă: Emil Racoviţă, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, Grigore Tăbăcaru, care pe lîngă importanţa lor ştiinţifică, sunt reprezentativi pentru domeniul ştiinţelor naturii, al istoriei, literaturii şi pedagogiei, desfăşurîndu-şi o parte din activitate pe teritoriul judeţului Bacău. Aceste busturi vor avea înălţimea de 0,80 m şi vor fi aşezate pe socluri de cel puţin 1,50 m. Se propune ca lucrarea să se execute în marmoră sau în bronz.

Foto: Din anii în care Vasile Roaită privea încrâncenat spre "Punguţa cu doi bani" 😊

Foto original: Marius Tabarcea. Detalii aici

Bacău - un oraş modern, înfloritor....

 La finalul articolului veţi găsi şi anul la care se face referire...😏

Bacău - un oraş modern, înfloritor

În anii construcţiei socialiste, dar mai ales în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, Bacăul a cunoscut, asemenea tuturor localităţilor patriei, o puternică dezvoltare industrială şi urbanistică, devenind o aşezare modernă, înfloritoare. În mai puţin de două decenii, aici au fost construite două mari platforme industriale, în care se înalţă unităţi puternice, ale căror produse sunt cunoscute şi solicitate nu numai de economia naţională, ci şi la export, în numeroase ţări ale lumii. Între acestea se numără întreprinderea de maşini-unelte, întreprinderea metalurgică, Combinatul de îngrăşăminte chimice, întreprinderea de panouri electrice pneumatice, Combinatul de prelucrare a lemnului. În acelaşi timp, s-au dezvoltat şi modernizat combinatul de celuloză şi hirtie „Letea“, întreprinderea de pielărie şi încălţăminte „Partizanul“, Întreprinderea de postav „Proletarul“, întreprinderea mecanică şi altele. Acest ritm impetuos de dezvoltare economică a făcut ca municipiul Bacău să realizeze în prezent o producţie industrială anuală în valoare de circa 14 miliarde lei. Oamenii muncii de aici s-au angajat ca în cinstea celei de-a 40-a aniversări a actului istoric de la 23 August 1944 şi a celui de-al XIII-lea Congres al partidului să realizeze o producţie suplimentară în valoare de 500 milioane lei.

În imediata apropiere a cetăţilor industriale se înalţă noile şi modernele cartiere de locuinţe. Pe cimpul dinspre Sărata, ca şi peste pasajul de cale ferată, unde pînă nu de mult hălăduiau bălăriile, s-au construit cartiere noi, adevărate „oraşe“ în oraş: Republicii, Cornişa Bistriţei, Carpaţi, Milcov, Aviatori şi altele, în care trăieşte, în condiţiile unui confort modern, peste 80 la sută din populaţia oraşului. Alături de cele circa 45 000 de apartamente, s-au construit numeroase edificii social-culturale, magazine comerciale, unităţi turistice şi prestatoare de servicii pentru populaţie. Oraşul s-a îmbogăţit cu lucrări de artă monumentală, au fost amenajate parcuri şi grădini, complexe sportive şi de agrement. Dacă la data construirii lor — ne spune tovarăşul Vasile Albu, primarul municipiului — vechiul palat administrativ sau fostul cinematograf „Mărăşti“, acum Teatrul dramatic „Bacovia“, erau considerate construcţii monumentale, astăzi ele se pierd între noile edificii realizate de proiectanţii şi constructorii noştri: Casa de cultură, complexul hotelier „Moldova“, complexele comerciale „Select“ şi „Romarta“, Institutul de învăţămînt superior, spitalul judeţean, sala sporturilor. Şi continuăm să construim în ritm intens. Pînă la sfirşitul actualului cincinal mai avem de înălţat şi pus în funcţiune noi capacităţi de producţie, obiective social-culturale şi circa 8 000 de apartamente.

Într-adevăr, Bacăul continuă să fie un vast şantier. Se construieşte atît în centru, cît şi în noile ansambluri de locuinţe Bistriţa-Lac, Mioriţei, Bacovia, Ştefan cel Mare. Este de subliniat faptul că, în ultimii zece ani, populaţia oraşului s-a dublat. Modernizarea centrului, ca şi a întregului oraş este însoţită, cum e şi firesc, de un amplu program de lucrări edilitar-gospodăreşti. Bacăul, care cu ani în urmă nu avea nici o stradă asfaltată, dispune acum de o reţea de peste 120 kilometri de străzi modernizate. În prezent, pe întreg cuprinsul oraşului se execută ample lucrări de extindere a reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă, se amenajează noi spaţii de joacă pentru copii, de recreare şi agrement. Sunt preocupări la înfăptuirea cărora, pe lîngă fondurile alocate de stat, îşi aduc contribuţia toţi cetăţenii. Acest aport se concretizează prin executarea unor lucrări edilitar-gospodăreşti în acest an, prin muncă voluntar-patriotică, în valoare de peste 200 milioane lei. Este şi aceasta o dovadă a dorinţei fiecărui băcăuan de a-şi vedea oraşul în care trăieşte şi munceşte tot mai frumos, mai înfloritor.

Gheorghe BALTA corespondentul „Scînteii"

Sursa: Scînteia, 15 martie 1984

Pe firul timpului: Hotelul "Moldova"

  Un nou hotel la Bacău. La Bacău, în apropierea „Parcului trandafirilor“ se înalţă noul hotel al oficiului judeţean de turism, care va avea o capacitate de cazare de aproape 400 locuri. Noul hotel va dispune de numeroase spatii comerciale şi pentru diverse servicii. Constructorii trustului județean s-au angajat să încheie lucrările în a doua jumătate a anului 1979. (Gh. Baltă) - "Scînteia", 27 iulie 1978

Hotelul "Moldova", 1982 (Sursa: "Scînteia")

 Hotelul "verde - crud" (1982, cpi) 

Tot la înălţime se dovedesc şi constructorii din municipiul Bacău. În modernul ansamblu „Bistriţa-Lac“, ei au pus la dispoziţia oamenilor muncii noi blocuri de locuinţe. Cu acestea, numărul apartamentelor construite în anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului în municipiul Bacău a ajuns la 50 033. Numai în actualul cincinal au fost înălțate blocuri care însumează 950 de apartamente, cu 743 mai mult decît prevedea planul. În acelaşi timp, s-au dat în folosință moderna gară de călători, hotelul „Moldova“, piaţa centrală agroalimentară, două cinematografe, unităţi comerciale și altele. În anul 1985 vor fi construite încă 1 800 de apartamente, iar in viitorul cincinal — alte circa 10 000 de apartamente, precum si un mare număr de obiective social-edilitare. ("Scînteia", 2 decembrie 1984)

Aprilie 2005...şi...

...septembrie 2010. Ultima dată când am urcat la ultimul etaj al hotelului pentru a obţine o fotografie panoramică a Parcului Catedralei. Recepţionera, foarte drăguţă, mi-a permis accesul. Holul era încă foarte animat cu fel de fel de turişti si oameni de afaceri...

Chiar aşa: "Ce e nou în oraşul nostru?"

         Dacă lipseam 15 ani din oraşul meu natal şi aş fi revenit acum, desigur că aveam nevoie de un însoţitor care să mă conducă. Oraşul Bacău, oraşul foştilor capitalişti de teapa lui Porumbaru, Filderman, Izvoreanu, Calmanovici, Iordănescu, oraşul vechilor magherniţi unde erau exploataţi crunt miile de muncitori, oraşul foştilor cerealişti care-şi umpleau hambarele pe urma trudei ţărănimii muncitoare, oraşul Bacău a devenit de nerecunoscut în anii puterii populare.

Nici în 50 de ani, vechea clasă exploatatoare, marii capitalişti nu realizau ceea ce a realizat poporul nostru muncitor în 15 ani de la eliberare. Oraşul Bacău şi-a schimbat complet înfăţişarea, au apărut fabrici noi ca cea de confecţii „Bacăul“, Uzina de şuruburi „Muncitorul liber“, Uzina metalurgică, Combinatul de carne. Iar Fabrica de textile „Proletarul“. Fabrica de piele şi încălţăminte „Partizanul“ au fost utilate modern şi înzestrate cu grădiniţe şi creşe pentru copii, cantine, dispensare medicale, staţionare, băi etc. În centrul oraşului au apărut clădiri impunătoare unde au fost amplasate magazine de stat. Chiar luna aceasta s-a deschis un nou magazin universal de toată frumuseţea. Tot anul acesta, locuitorii orașului Bacău au participat la inaugurarea marelui Stadion „23 August“, cu o capacitate de 20.000 de locuri. Teatrul de stat complet refăcut, Filarmonica de stat, două grădini de vară, ştrandul tineretului, 4 parcuri şi cele 3 săli de cinematograf stau la dispoziţia oamenilor muncii. Mereu oamenii muncii primesc locuinţe în noile blocuri ce se construiesc în diferite părţi ale oraşului.

Femeile, prin diferite acţiuni obşteşti şi prin participarea efectivă la munca patriotică, au contribuit ca oraşul Bacău, unul din principalele centre muncitoreşti ale ţării noastre, să arate cit mai frumos. Femeile din oraşul nostru sînt hotărîte să cinstească cea de-a 15-a aniversare a eliberării patriei noastre cu noi realizări în producţie şi pe tărîm social. -  Maria MIHAI, preşedinta comisiei de femei de la Fabrica “Partizanul”

Sursa: revista “Femeia”, 1959

Foto: Bacăul la ora marilor prefaceri (colecţia ing. Mihai Ceucă)

Decembrie 1975: „Luceafărul“ - un mare magazin la Bacău

    La Bacău, a avut loc de curînd inaugurarea marelui magazin universal „Luceafărul“. Operă a proiectanţilor şi constructorilor din localitate, noua unitate a comerţului băcăuan, înălţată intr-un stil arhitectonic deosebit, constituie o adevărată podoabă a municipiului de pe Bistriţa. Pe o suprafaţă utilă de aproape 8 000 mp, cumpărătorii pot găsi o gamă variată de mărfuri industriale pentru bărbaţi, femei, copii şi adolescenţi. Magazinul are aproape 500 de lucrători şi dispune de raioane specializate care însumează mărfuri cît 50 de magazine obișnuite la un loc. (Gh. Baltă, corespondentul „Scînteii“) – în "Scînteia", 16 dec 1975.

Interviu revista "Femeia", 1976

"Luceafărul" comerţului băcăuan prinde viaţă. Una dintre cele mai interesante imagini cu "simbioza" vechi-nou din Bacăul sistematizării urbanistice din perioada comunistă. Sursa foto: colecţia ing. Mihai Ceucă; Ioan Bîşcă.

     Potrivit fotoreporterului Ioan Bîşcă, "magazinul universal Luceafărul a fost proiectat de Rozela Burnea Georgescu, arhitecta din Bacău care a mai semnat, între altele, proiecte precum blocuri de locuințe în Roman, Moinești, Comănești, Bicaz, Focșani și Bacău, sediul Procuraturii Bacău (1963), sediul Trustului Petrol Moinești (1966), Policlinica din Piatra Neamț (1967), magazine universale în Roman (1967) și Moinești (1968), complexul comercial „Zemeș” din Moinești (1968), hotelul Venus din Slănic Moldova (1971), hanul turistic „Măgura” (1974), extinderea și reamenajarea de la Teatrul Bacovia (1979), Hotelul Moldova (1979) și sala Ateneu din Bacău (1983)."

Sursa foto: Ioan Bîşcă/Deşteptarea. Colorizare digitală: LŞ

North Boom Valley (Bacău): cele trei mari proiecte de pe Ştefan cel Mare

    Analizate individual şi fragmentat cronologic, pe măsura anunţării lor, aceste proiecte prezintă avantaje incontestabile, dar şi puncte nevralgice. La modul landscape view, de pe malul opus al Lacului Bacău II, acest puzzle ar putea oferi în final un profil urban modern. La scară intraurbană, zona de nord a oraşului va deveni însă un muşuroi sufocat constructiv, strada Ştefan cel Mare (prin cei doar 1300 m lungime totală) devenind un fel de Canal Suez în vârf de sarcină…În sinteză, cele trei mari proiecte sunt prezentate în cele ce urmează:

Zona marilor prefaceri 

(sursa hărţii: Google Earth)

City Lake View

Adresă: str. Ștefan cel Mare 22 B

Dezvoltator/Constructor: City Residence/Simba Invest

Prezentare: bloc P+10 etaje, 62 apartamente de 2 și 3 camere + 8 duplexuri la etajele 9 si 10

Locuri de parcare: 238

Suprafaţă spaţiu verde: 3000 mp

Web: cityresidencebacau.ro

Observaţii:  În construcţie. Apartamentele sunt deja vândute.

City Lake View (sursa foto: Fb/cityresidencebacau)

Ansamblul Avanera:

Adresă: str. Ștefan cel Mare 24E

Dezvoltator/Constructor: Trutzi Real Estate

Prezentare: 200 de apartamente, regim de înălțime S+P+10E (înălțime totală 39 metri), spaţii de birouri, spaţii comerciale, locuri de joacă (497 mp). Suprafaţă construită: 22913 mp

Locuri de parcare: 271

Suprafaţă spaţiu verde: 2309 mp

Web: avanera.ro

Observaţii:  în construcţie.

Ansamblul Avanera 

(sursa foto: avanera.ro)

Bacău Shopping Mall

Adresă: str. Ștefan cel Mare 28 (Arena Mall), până la magazinul Lidl (str. Ștefan cel Mare 36)

Dezvoltator/Constructor: Arena Mall, Accor/SSAB Bacău

Prezentare: extindere Arena Mall cu 14.600 de metri pătrați, construire Hotel Mercure**** (capacitate: 80 camere), ansamblu rezidențial cu circa 300 de apartamente.

Locuri de parcare: 1.923 (cu tot cu mall-ul)

Suprafaţă spaţiu verde: ?

Web: - (detalii în Ziarul de Bacău)

Observaţii: Obiectivele sunt în etapa obţinerii autorizaţiior de construire. Inaugurarea extinderii centrului comercial este programată pentru data de 30 noiembrie 2024, iar a hotelului pentru cel târziu 1 mai 2025, conform Ziarului deBacău. Valoare investiţie: 35 de milioane de euro.

 

Bacău Shopping Mall şi Hotelul Mercure 

(foto: ziaruldebacau.ro şi profit.ro)

     Într-un grand total ar ieşi peste 562 apartamente, 2432 locuri de parcare (inclusiv cu cele de la mall), spaţiu verde ....., mobilitate.....funcţionalităţi..... etc. Între sclipiciul planşelor desenate şi realitatea de peste câţiva ani rămân în suspensie multe semne de întrebare adresate oraşului pentru oameni. Ce contează însă, dacă  modelul la modă de oraş al sfertului de oră este oferit pe tavă cu dezinvoltură, desigur într-o manieră conceptuală recristalizată mioritic...

Vezi şi: Nordul Bacăului, sufocat de proiecte imobiliare