Studiu amplu: ieşirea în natură şi beneficiile pentru sănătatea orăşenilor

    Un nou studiu de amploare evidenţiază rolul benefic al spaţiilor verzi pentru locuitorii din mediul urban. De data aceasta, cercetătorii de la Institutul Finlandez pentru Sănătate şi Bunăstare au constatat că vizitarea de trei-patru ori pe săptămână a zonelor verzi (parcuri, grădini, păduri, grădini, pajişti, zone umede din albiile majore ale râurilor, cimitire, grădini zoologice etc) şi albastre (lacuri, râuri, zone de ţărm), situate pe o rază de 1 km faţă de domiciliu, reduc semnificativ şansele ca oamenii să apeleze la medicamente pentru probleme de sănătate mintală, hipertensiune arterială sau astm. Pentru a investiga această legătură, studiul s-a bazat pe răspunsurile oferite în perioada 2015-2016 de către 16000 de locuitori cu vârsta de peste 25 de ani, selectaţi aleatoriu din Helsinki, Espoo şi Vantaa, trei oraşe care alcătuiesc cea mai mare zonă urbană din Finlanda. În plus, cercetătorii au constatat că efectele pozitive ale vizitării spaţiilor verzi au fost mai puternice în rândul celor care au raportat cel mai mic venit anual al gospodăriei. Rezultatele se corelează cu un număr tot mai mare de dovezi conform cărora lipsa accesului la spaţii verzi este legată de o serie de probleme de sănătate. Accesul tinde să fie inegal, iar comunităţile mai sărace au mai puţine oportunităţi de a fi în natură, potrivit The Guardian.

"Dovezile ştiinţifice din ce în ce mai numeroase care susţin beneficiile pentru sănătate ale expunerii la natură sunt susceptibile de a creşte oferta de spaţii verzi de înaltă calitate în mediile urbane şi de a promova utilizarea activă a acestora. Aceasta ar putea fi o modalitate de a îmbunătăţi sănătatea şi bunăstarea în oraşe. concluzionează autorii studiului publicat online în revista Occupational & Environmental Medicine (click aici pentru articol).

Vezi şi: Recomandare: pentru un confort psihic sporit în oraş, respectaţi regula 3-30-300!

Parcul Gherăeşti: "s-ar putea face şi spune, mult mai multe…”

        Din ziarul “România” (nr. 411 din 22 iulie 1939). Prima şi ultima dată când vezi pe prima pagină a unei publicaţii naţionale Băile Herculane, Poiana Ţapului şi Parcul GherăeştI din Bacău 😀

   "La 4 km depărtare de oraşul Bacău, pe malul drept al Bistriţei, se află parcul Gherăeşti, locul de refugiu al băcăuanilor în zilele când arşiţa soarelui apasă moleşitor. Cu mulţi ani în urmă, parcul era o luncă sălbatecă, cu arbori seculari, nevizitată decât de locuitorii din apropiere. În anul 1930, prin stăruinţa d-lui Mihail Văgăunescu, primarul de atunci, parcul a fost amenajat şi pus la dispoziţia orăşenilor. De atunci, a devenit cel mai frumos loc de recreaţie al băcăuanilor, în timpul verii. În zilele de sărbătoare, familii întregi pornesc spre parc; cu merinde, patefoane şi... damigene. Sub arborii seculari, pe muşchiul verde, se întind mese copioase, stropite din belşug, cu vin... Şi întâlneşti familii simple, lângă familii nobile...Natura, înfrăţeşte pe cei bogaţi, cu săracii. În anul 1933, parcul a fost înzestrat şi cu un ştrand; iar pe şoseaua ce duce spre parc şi în parc s-a instalat lumină electrică. Nu mai lipseşte decât un teren sportiv, şi un mijloc de locomoţiune mai acceptabil. Autobuzele ce transportă vizitatori la parc sunt extrem de incomode. De aceea, de multe ori, băcăuanii consideră excursia drept sacrificiu.

Toate acestea s-ar putea îmbunătăţii dacă primăria Bacău ar continua opera începută de vechii conducători. Astăzi, parcul se află în aceeaşi stare, ca şi acum câţiva ani. Dacă n-ar fi splendoarea lui naturală, poziţia lui de un pitoresc încântător, băcăuanii n-ar avea unde să evadeze pentru câteva ore, din fastidiosul cotidian. E atât de minunată poziţia ce oare, încât uneori simţi nevoia să îngenunchezi în faţa naturii şi să-I proslăveşti creaţiile...De pe mal, vezi plutele ce trec lin, scăpate din furia Toancelor şi din coturile periculoase...Se pot spune multe de parcul Gherăeşti şi se pot face multe; dar s-ar putea face şi spune, mult mai multe…”

Pe firul timpului: oficializarea înfiinţării parcului din Bacău

   Rodul acţiunii unor băcăuani care şi-au iubit oraşul, dorind să lase urmaşilor un reper durabil...

Sursa: Curentul, 13 mai 1938

Vezi şi: Parcul Cancicov la ceas aniversar

"Băcăuanii îi sunt oricând credincioşi naturii"

    Un interviu luat de Paula Ionescu primarului Bacăului, Ioan Ichim. Articolul a fost publicat în “România pitorească” în anul 1975.   

                    

Băcăuanii îi sunt oricînd credincioşi naturii» ne-a declarat IOAN ICHIM, primarul municipiului

Bacăul este cunoscut multora ca oraş natal al lui Bacovia. Se ştie că în anii adolescenţei poetul colinda mulţi kilometri pe jos, prin zăvoaiele Bistriţei, iarna patina ore întregi pe rîul îngheţat...

— Un îndrăgostit de natură, aşa cum a fost Bacovia, a putut să găsească totdeauna, în jurul oraşului nostru, locuri care să încînte ochiul şi sufletul. Să ai apa Bistriţei în apropiere, păduri şi pajişti înverzite — asta înseamnă tot atîtea rezervaţii pentru linişte, odihnă, recreere. Am depăşit însă demult timpul modestului orăşel de provincie. Ascensiunea contemporană a municipiului, concretizată pe multiple planuri, cuprinde în mod firesc şi schimbările aduse peisajului de agrement. Frumuseţea naturii a fost ajutată şi completată pe măsura nevoilor omului modern. Desigur, toate aceste locuri care compun acum oazele timpului liber al locuitorilor noştri sunt destinate în egală măsură tuturor turiştilor care vin să ne viziteze. Este important de amintit că pentm a ajunge la ele nu trebuie parcurse distanţe mari şi obositoare.

— Am aflat şi din ziarul local «Steagul roşu» că marea bucurie a băcăuanilor a fost în acest an crearea «Insulei de agrement».

— Este o bucurie şi pentru că locuitorii municipiului au participat direct, alături de edili, prin muncă patriotică, la realizarea ei ca şi a altor locuri destinate odihnei. Pe fosta albie a Bistriţei, acolo unde există acum un lac de redresare, noi am amenajat un spaţiu de zece hectare de verdeaţă: iarbă, garduri vii, 2.000 de arbori şi trandafiri, ala umbroase, 300 de bănci, un kilometru şi jumătate de promenadă, o frumoasă panoramă spre o oglindă de apă de 36 de ha, două şalupe şi bărci pentru plimbări de agrement, mai avem acolo o plajă cu vestiare, terenuri de sport, restaurant, un parking asfaltat. Aceasta este în linii mari, «Insula de agrement» la care se poate ajunge în numai 20 de minute, ea aflîndu-se la numai trei kilometri de oraș.

— Am auzit vorbindu-se și despre Parcul Gherăești. Este departe?

— Mergînd spre extremitatea de nord-vest a municipiului, la cinci kilometri. Acolo există arbori, iarbă, în mijlocul lor căsuţe într-un camping care oferă peste 100 de locuri de cazare, o platformă pentm corturi, o patiserie-restaurant, un bazin de înot şi o terasă unde se prezintă deseori spectacole artistice. Un loc nu numai pitoresc, dar şi deosebit de interesant, este parcul dendrologic de la Hemeiuș (la nouă kilometri de oraş, pe şoseaua spre Piatra Neamţ) unde pot fi văzute specii de arbori şi plante din toate zonele ţării. în apropiere amatorii de sport găsesc terenuri de tenis, handbal şi baschet. Frumoasa pădure de pe dealul Măgura — care face parte din fondul funciar subcarpatin — se află la 16 kilometri de Bacău. Este un alt loc de odihnă unde turiştii găsesc, la hanul cu acelaşi nume al cooperaţiei de consum, bunătăţi ale bucătăria moldoveneşti. Pentm cei mai mici cetăţeni ai noştri agrementul este şi trebuie să însemne multă mişcare, sport. De aceea, aş mai aminti şi baza nautică de pe lacul de acumulare Bacău II (la cinci kilometri de oraş) unde au loc şi concursuri naţionale de juniori şi unde se poate practica şi învăţa înotul. Există acolo şi o platformă pentm instalarea corturilor.

— Dar pentru ce mai vîrstnici, care au rămas şi ei credincioşi naturii cu sufletul?

— Bacăul are Parcul Libertăţii în care ne-am îngrijit să aducem anul acesta încă 2100 de arbori şi trandafiri, 100 de mii de flori şi să începem extinderea lui cu încă 1800 mp. Aici, un inimos artist cum este profesorul Huţanu a realizat, împreună cu elevii săi de la Şcoala de artă populară, lucrări de sculptură în lemn care se potrivesc de minune cadrului. În Parcul Trandafirilor vrem să readucem atmosfera chioşcului cu fanfară de pe vreme bunicilor noştri. Deoarece avem în vedere, ca în întreaga ţară, ocrotirea fondului forestier, tot ceea ce vom face pentm băcăuani în continuare se referă la modernizarea zonelor de agrement care trebuie să fie marile noastre surse de refacere fizică şi spirituală.

La Insulă, în 1975

Foto: Ioan Bâşcă, Deşteptarea - click aici

 

North Boom Valley (Bacău): cele trei mari proiecte de pe Ştefan cel Mare

    Analizate individual şi fragmentat cronologic, pe măsura anunţării lor, aceste proiecte prezintă avantaje incontestabile, dar şi puncte nevralgice. La modul landscape view, de pe malul opus al Lacului Bacău II, acest puzzle ar putea oferi în final un profil urban modern. La scară intraurbană, zona de nord a oraşului va deveni însă un muşuroi sufocat constructiv, strada Ştefan cel Mare (prin cei doar 1300 m lungime totală) devenind un fel de Canal Suez în vârf de sarcină…În sinteză, cele trei mari proiecte sunt prezentate în cele ce urmează:

Zona marilor prefaceri 

(sursa hărţii: Google Earth)

City Lake View

Adresă: str. Ștefan cel Mare 22 B

Dezvoltator/Constructor: City Residence/Simba Invest

Prezentare: bloc P+10 etaje, 62 apartamente de 2 și 3 camere + 8 duplexuri la etajele 9 si 10

Locuri de parcare: 238

Suprafaţă spaţiu verde: 3000 mp

Web: cityresidencebacau.ro

Observaţii:  În construcţie. Apartamentele sunt deja vândute.

City Lake View (sursa foto: Fb/cityresidencebacau)

Ansamblul Avanera:

Adresă: str. Ștefan cel Mare 24E

Dezvoltator/Constructor: Trutzi Real Estate

Prezentare: 200 de apartamente, regim de înălțime S+P+10E (înălțime totală 39 metri), spaţii de birouri, spaţii comerciale, locuri de joacă (497 mp). Suprafaţă construită: 22913 mp

Locuri de parcare: 271

Suprafaţă spaţiu verde: 2309 mp

Web: avanera.ro

Observaţii:  în construcţie.

Ansamblul Avanera 

(sursa foto: avanera.ro)

Bacău Shopping Mall

Adresă: str. Ștefan cel Mare 28 (Arena Mall), până la magazinul Lidl (str. Ștefan cel Mare 36)

Dezvoltator/Constructor: Arena Mall, Accor/SSAB Bacău

Prezentare: extindere Arena Mall cu 14.600 de metri pătrați, construire Hotel Mercure**** (capacitate: 80 camere), ansamblu rezidențial cu circa 300 de apartamente.

Locuri de parcare: 1.923 (cu tot cu mall-ul)

Suprafaţă spaţiu verde: ?

Web: - (detalii în Ziarul de Bacău)

Observaţii: Obiectivele sunt în etapa obţinerii autorizaţiior de construire. Inaugurarea extinderii centrului comercial este programată pentru data de 30 noiembrie 2024, iar a hotelului pentru cel târziu 1 mai 2025, conform Ziarului deBacău. Valoare investiţie: 35 de milioane de euro.

 

Bacău Shopping Mall şi Hotelul Mercure 

(foto: ziaruldebacau.ro şi profit.ro)

     Într-un grand total ar ieşi peste 562 apartamente, 2432 locuri de parcare (inclusiv cu cele de la mall), spaţiu verde ....., mobilitate.....funcţionalităţi..... etc. Între sclipiciul planşelor desenate şi realitatea de peste câţiva ani rămân în suspensie multe semne de întrebare adresate oraşului pentru oameni. Ce contează însă, dacă  modelul la modă de oraş al sfertului de oră este oferit pe tavă cu dezinvoltură, desigur într-o manieră conceptuală recristalizată mioritic...

Vezi şi: Nordul Bacăului, sufocat de proiecte imobiliare

Schimbări climatice: două grafice sugestive

     Dacă tot avem parte de un persistent val de căldură în plină iarnă, haideţi să aruncăm o privire pe două grafice sugestive, care utilizează baza de bate ECAD: numărul de zile cu îngheţ şi numărul de zile de vară, pe parcursul ultimelor şase decenii, în oraşul Bacău. O mică dedicaţie pentru cei care vorbesc despre acest fenomen în termeni de fake news, zâmbind omniscient.

Sursa: European Climate Assessment & Dataset

Parcul...şi un colț uitat de cer

        

 Reamenajarea unui spațiu verde de talia unui parc central, de importanță deosebită din punct de vedere recreativ, estetic, ecologic, identitar și includerea lui într-un proiect integrat de remodelare peisagistică, în acord cu cerințele urbanistice moderne, reprezintă un pariu dificil, provocator, dar plin de beneficii durabile pentru viitorul unui oraș și pentru imaginea sa urbană. Dincolo de hățișurile administrative, politice, orgolii sau promisiuni perene, lucrurile ar trebui să înceapă EFECTIV de undeva, înainte de a vedea noi generații îmbătrânind pe aleile Parcului Cancicov. Propun (din nou…) în acest sens un sector verde care după '90 s-a degradat accentuat: zona cuprinsă intre Muzeul de Științele Naturii, Aleea Parcului si str. Constantin Ene. Adevărat furnicar vesel pentru picii anilor '60 - '90 și loc de relaxare pentru câteva cvartale, terenul din vestul spaţiului verde a ajuns treptat să fie ocolit de trecători și ignorat de autorități... Recuperarea  acestui sector din parc măcar la nivelul anilor copilăriei multor băcăuani nu ar însemna mari investiții: eliminarea garajelor slute din capătul aleii, 10 bănci (locurile unde erau amplasate se mai pot incă vedea, repere triste ale degradării și delăsării...), câteva coșuri de gunoi, reabilitarea celor două alei care traversează zona (240 m +130 m măsurați pe GPS) și o gospodărire mai bună a fondului vegetal. Doar atât, dincolo de care se mai pot aduce îmbunătățiri și noi funcționalităti recreative. Ar fi, cred, un început cu dreptul pentru revitalizarea vieții comunitare dintr-un întreg cartier și redarea in circuitul paşilor trecătorilor a unei părți din parc care pare să fie atinsă de câteva decenii de un blestem al orbirii și al uitării. Planşele frumos colorate care apar periodic nu fac pentru copilaşii de ieri şi astăzi nici cât o cioară degerată căzută din arţar într-o zi geroasă de ianuarie…Eu zic că merită acest mic preambul al amenajării din temelii a inimii verzi din Bacău. S-ar mai îndulci din așteptarea unui amar de timp care ravenează aleile și alungă paşii spre alte zări…

Arma la îndemână pentru lupta cu bolile neurologice grave: verdele de lângă noi!

     Timpul petrecut în natură, cum ar în parcuri şi #pefirulapei 😀, reprezintă un excelent antidot împotriva evoluţiei bolilor neurologice cronice grave precum Alzheimer și Parkinson. Aceasta este concluzia unui nou studiu foarte amplu, bazat pe 16 ani de documentare a riscului de îmbolnăvire în rândul a 62 de milioane de americani cu vârsta de cel puțin 65 de ani, utilizându-se în acest sens o bază de date impresionantă, formată din cele aproape 9 milioane de spitalizări ca urmare a afecţiunilor menţionate. Rezultatele cercetărilor au fost publicate recent în JAMA Network Open sub titlul Associations of Greenness, Parks, and Blue Space With Neurodegenerative Disease Hospitalizations Among Older US Adults, colectivul de experţi fiind coordonat de Jochem Klompmaker, cercetător postdoctoral la Harvard Chan School of Public Health, din Boston (SUA). Concluzia: riscul de spitalizare este mai redus în rândul persoanelor care locuiesc în zone cu mai multă vegetație. În plus, oamenii care locuiesc în spații mai verzi tind să fie mai activi fizic. “Acest lucru ar putea conta atunci când vine vorba de progresia bolii având în vedere că s-a demonstrat faptul că activitatea fizică are un rol în conservarea pe termen lung a funcției motorii”, se arată în studiul american.

Articolul este disponibil în format pdf aici. 

Recomandare: pentru un confort psihic sporit în oraş, respectaţi regula 3-30-300!

      La începutul anului 2021, Cecil Konijnendijk, un profesor olandez pasionat de ecologie urbană, a cuantificat necesarul de spații verzi urbane pe baza algoritmului „3-30-300 ”. Acestă regulă se bazează pe trei factori: pentru o sănătate mintală mai bună, trebuie să avem cel puțin trei arbori lângă casă, să locuim într-un cartier cu 30% acoperire a coronamentului verde și să nu fim la mai mult de 300 de metri de un parc/spaţiu verde urban.

Cercetătorii de la Institutul de Sănătate Globală dinBarcelona au căutat să evalueze ştiinţific legătura dintre verdele urban de proximitate şi confortul psihic al citadinilor, bazându-se pe rezultatele studiului aplicat la 3145 de locuitori ai capitalei Cataloniei. Rezultate au fost publicate în numărul 215/decembrie 2022  al revistei Environmental Research, confirmând efectele pozitive asupra sănătății mintale. Simpla expunere la un spațiu verde din apropierea casei este „în mod semnificativ asociată cu o sănătate mintală mai bună, un consum mai mic de antidepresive și fără vizite de la psihologi sau psihiatri”, concluzionează autorii studiului. Articolul este disponibil aici.

Foto: printscreen abstract articol (sursa: sciencedirect.com)

Zăpadă de Crăciun?

    În ultimii 11 ani am întâmpinat sărbătorile de iarnă cu strat de zăpadă doar de două ori: în 2012 (cu 35-40 cm strat de zăpadă la staţia ANM Bacău) şi în 2018 (o mantie modestă de 6 cm). Modelările actuale (fig. 1) nu dau prea mari şanse de Crăciun (d)alb nici pentru 2022...

În aşteptarea zăpezilor de altădată, mai putem răsfoi prin poeziile lui Bacovia:

Plâns de cobe pe la geamuri se opri,

Şi pe lume plumb de iarnă s-a lăsat;

"I-auzi corbii! " - mi-am zis singur.. şi-am oftat;

Iar în zarea grea de plumb

Ninge gri.

Ca şi zarea, gândul meu se înnegri..

Şi de lume tot mai singur, mai barbar, -

Trist, cu-o pană mătur vatra, solitar..

Iar în zarea grea de plumb

Ninge gri.

Foto: ultimul decembrie de un alb impecabil....(2012)

Orbecăind prin ceţurile Bacăului...

E-o noapte udă, grea, te-neci afară,

Prin ceaţă - obosite, roşii, fără zare -

Ard, afumate, triste felinare,

Ca într-o crâşmă umedă, murdară.

(George Bacovia –Sonet)

La nivelul oraşului Bacău, ceaţa reprezintă un hazard climatic bine cunoscut citadinilor, dacă luăm în calcul câteva caracteristici legate de frecvenţă, durată şi intensitate (predominarea ceţurilor persistente, dense, care determină o scădere a vizibilităţii sub 50 m). Apariţia acestor suspensii de picături microscopice de apă sau a unor cristale fine de gheaţă este determinată la nivelul municipiului de câteva aspecte particulare: aşezarea în zona mai joasă a Culoarului Siretului, înconjurat de unităţi de relief mai înalte, favorizând inversiunile termice şi staţionarea maselor de aer umede, întinderea considerabilă a suprafeţelor acvatice din intravilan şi din proximitate (peste 250 ha luciu de apă numai prin Lacul Şerbăneşti şi Lacul de agrement) şi, desigur, numărul mare de nuclee de condensare, caracteristice aerului urban citadin. Toate cele cauze principale conferă Bacăului un specific topoclimatic de neinvidiat toamna şi iarna, pe fondul predominării unui regim baric anticiclonal. Aceste particularităţi climatice au fost explicate sintetic încă de acum câteva decenii de climatologul  Ion Gugiuman într-un pasaj relevant: Acest calm al atmosferei se datoreşte unui aspect al reliefului – cel de bazin orografic, mărginit la est şi la vest de dealuri înalte, iar la sud de o strâmtoare – poarta de la Răcătău, - care frânează scurgerea maselor de aer spre sud. Şi atunci, aerul frânat şi rece coboară de pe dealuri şi provoacă temperaturi reduse, ceaţă şi negură.

Bacău, 7 decembrie 2022, ora 8

Studii recente (Apostol, Sfîcă, 2008) au scos în evidenţă numărul semnificativ mai mare de zile de zile cu ceaţă în Bacău (în medie 59,8 zile, luând în calcul perioada 1960-2002), în comparaţie cu oraşele din Culoarul Siretului situate la cea mai mică distanţă,  Roman (46,9 zile) şi Adjud (47,7 zile).

 Sursa graficului: Liviu Apostol, Lucian Sfîcă (2008) - Characteristics of the fog phenomenon in the Siret Corridor and aspects of the induced climate risk, Analele Ştiinţifice ale Universităţii “Al. I. Cuza”Iaşi, Tom L IV s. II – c, Geografie (versiunea pdf se poate descărca de aici.)

Acelaşi studiu relevă specificul ceţurilor băcăuane, din care amintim aici câteva aspecte: ecart termic între -6 şi +6 °C în 66% din cazuri, producere în condiţiile în care vântul bate dinspre sud (42,9% din cazuri) sau este calm atmosferic (42% din cazuri), formare preponderentă în interiorul aceeaşi mase de aer (în 86,2% din cazuri, explicând prevalenţa ceţurilor de radiaţie), concentrarea fenomenului în intervalul octombrie-martie (90% din zilele cu ceaţă), cu un maxim în decembrie-ianuarie, frecvenţa orară de producere între 6 şi 10 dimineaţa, cu un vârf în jurul orei 7.

Beneficiind de accesul la datele meteo pentru ultimele două decenii (2000-2021), putem în cele ce urmează să actualizăm unele aspecte şi să evidenţiem câteva tendinţe foarte interesante:

- numărul mediu anual al zilelor cu ceaţă a scăzut semnificativ la 43,1, cu aproape 17 zile mai puţin faţă de intervalul 1960-2002. Evoluţia este remarcabilă prin intensitate, meritând a fi urmărită în anii următori. Cele mai multe zile cu ceaţă s-au întregistrat în anii 2019 şi 2014, dublu faţă de anii 2016 şi 2020, când s-au înregistrat doar 28 de zile (fig. 2). Rolul semnificativ pe care îl au suprafeţele lacustre la formarea ceţurilor băcăuane este reflectat de anul 2011, atunci atunci când golirea Lacului Şerbăneşti pentru efectuarea unor lucrări hidrotehnice a oferit pentru câteva luni o atmosferă mai însorită, mai uscată şi, de ce nu, mai sanogenă - http://www.deferlari.ro/2011/08/lacul-fara-apa.html

  -   iarna este anotimpul care însumează 57,4% din numărul anual al zilelor cu ceaţă, fiind secundată de toamnă (33,8%). Lunile decembrie şi ianuarie, cu peste 9 zile cu ceaţă conduc detaşat (fig. 3), în opoziţie cu perioada mai-august în care fenomenul are un caracter excepţional (fig. 4) Statistic, în municipiul Bacău, ceaţa este prezentă în anotimpul de iarnă într-o zi din patru, faţă de o zi din trei pentru intervalul de referinţă al studiului menţionat anterior.

Numărul mediu lunar al zilelor cu ceaţă

        Numărul total al zilelor cu ceaţă înregistrate în Bacău în perioada 2000-2021

     Importanţa meteorologică a ceţii este generată de faptul că micşorează insolaţia, reduce evapotranspiraţia şi diminuează radiaţia solară directă. Ea prezintă efecte negative prin faptul că reduce vizibilitatea (cu efect asupra transporturilor) şi creşte vertiginos umiditatea aerului (cu efect asupra stării de sănătate a locuitorilor). Nu lipsit de importanţă este şi efectul asupra psihicului uman, în condiţiile în care acest fenomen, combinat cu o nebulozitate accentuată pe perioade mari de timp, obturează discul solar zile la rând (a se vedea cele 31 de zile consecutive fără Soare din noiembrie-decembrie 2014, adevărat record bacovian...)

Variabilitatea numărului lunar de zile cu ceaţă (2000-2021)

Bacău, 7 decembrie 2022, ora 8,10

Urban tale: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Bacău pentru perioada 2021-2027

       Am avut răbdarea prin primăvară 👽 să parcurg cele peste 550 de pagini din Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) a municipiului Bacău pentru perioada 2021-2027, document strategic  aprobat în Consiliul Local Bacău. Pentru a vă stârni curiozitatea, redau mai jos două paragrafe cu statut vizionar👀:

"...reabilitarea și redeschiderea grădinii zoo, realizarea unei grădini botanice, realizarea unei săli polivalente"...

"În anul 2027, municipiul Bacău si Zona Metropolitană Bacău sunt unele dintre cele mai atractive și primitoare zone din regiune, dar și din țară, fiind recunoscute pentru diversitatea și notorietatea evenimentelor culturale, dar și pentru viața socială activă din mediul urban și mediul rural" (p. 451).

Am zis eu că voi reveni mai pe larg, dar nu mai văd rostul... Ne auzim direct în 2027!

Foto: Iulian Radu

Ginkgo biloba: "momentul de graţie" din Parcul Trandafirilor (Bacău)

 (...)

Cele trei momente prezentate schiţează un şablon meteorologic al condiţiilor necesare pentru declanşarea ploii de aur din centrul Bacăului: regim anticiclonal, scăderea bruscă a temperaturii după o perioadă semnificativ mai caldă, temperaturi matinale negative, sub -4 °C, umiditate relativă a aerului ridicată (peste 90%), persistenţa ceţii în orele dimineţii. În lipsa acestora, momentul de graţie nu se mai produce, fiind înlocuit de o desfrunzire lentă, mai puţin spectaculoasă, dar care ne oferă în schimb o perioadă mai lungă pentru a admira habitusul inconfundabil al impunătorului monument al naturii.

Mica noastră cercetare foto – meteorologică, deşi întinsă pe o perioadă prea scurtă pentru a genera concluzii imuabile, reflectă o tendinţă generală reflectată de câteva studii internaţionale aprofundate: pe fondul încălzirii climatice, momentul pierderii rapide a frunzelor este tot mai întârziat, precedat de o perioadă mai lungă de tranziţie cromatică spre galbenul inconfundabil. Toamnele băcăuane blânde din ultimii ani, lipsite de mari amplitudini termice în intervalul nostru de interes, asezonate şi de efectul de insulă de căldură urbană (fenomen incontestabil pentru zona centrală a municipiului) au influenţat dinamica foliară a „bătrânei doamne”.

Graficul de mai jos sintetizează observaţiile din ultimii 12 ani, evidenţiind etapa de platou (îngălbenirea totală a frunzelor şi desfrunzirea treptată) şi momentul de graţie al desvrăjirii prin ploaia de aur a frunzelor grăbite spre sol, lăsând în unii ani coroana pleşuvă.

(...)
Articolul integral se găseşte în cotidianul "Deşteptarea" - click aici

Parcul Trandafirilor: ofranda anuală...

O ploaie de aur oferită băcăuanilor în liniște, sakura autohtonă, apogeu al curgerii toamnei multicolore spre plumburiul bacovian. Încă o ofrandă anuală adusă spiritului locului...

Un bătrân, pe o bancă în Parcul Trandafirilor, privea intens frunzele bilobate care se așezau lin pe trotuar. Privea la ele și privea prin ele, zâmbind ușor în colțul gurii. Între claxoane nervoase și forfotă citadină, imaginea seniorului și a copacului-monument aducea a cadru rupt din Hemingway. Mi l-am imaginat la malul mării, privind răsăritul cu același zâmbet... Am înlocuit în gând frunzele bilibate cu nisipul marin și mi-am amintit de o confesiune finală a marelui Isaac Newton: Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele mai colorate decât de obicei, sau o scoică roșie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în fața mea.

Insula de căldură urbană Bacău

  (...) Extinderea studiului efectuat de specialiștii Facultății de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași prezintă un interes deosebit. Mozaicul și particularitățile suprafeței subiacente a intravilanului municipiului Bacău (orientarea tramei stradale, prezența suprafețelor acvatice, densificarea zonelor construite, geomorfologia regiunii adiacente, spațiile verzi ș.a.) constituie un studiu de caz cu numeroase elemente de specificitate. Am convingerea că acumularea unor serii ample de date meteo și interpretarea lor vor conduce la concluzii inedite, ieșite din tiparul unor generalizări canonice, având o reală importanță teoretică și practică. Mulțumesc colectivului de geografi de la UAIC pentru efortul depus în implementarea acestui proiect care a prins viață la începutul acestui an.

Detalii în Un studiu meteorologic ne arată zonele „fierbinți” ale Bacăului

Arunc în voi cu castane...

 Arunc în voi cu castane şi ţip! Iubiţi-vă cât mai e timp!

Vă spun că nu degeaba am îmbătrânit!

Cine-ţi mai dă înapoi Timpul?

Cine-ţi restituie tremurul tinereţii din vene pierdut

Să poţi zburda curajos astăzi mimând Iubirea?

Gata! Obrazul e gros şi greu de-atâta Viaţa

Trăită cu regrete şi dureri nesfârşite din neiubire.

Arunc în voi cu castane şi ţip! Iubiţi-vă cât mai e timp!

Condeiul e încins de-atâtea stele şi versuri în care

Mi-am pus miezul inimii să respire până la marginile ei

Pline de o prezenţă ce mă sileşte să scriu în tonul lui ridicat

Şi-n degetul arătător întins din mine spre voi cu indemnul;

Eu sunt Octombrie! O să bat toţi castanii cu vântul şi ploile!

O să arunc cu castane în voi şi-am să ţip cât mă ţine Cerul;

Iubiţi-vă cât mai e timp! Iubiţi-vă cât stau pe aici!

Iubiţi-vă cerniţi! Iubiţi-vă Timpul! Iubiţi-vă sufletul! Iubiţi-vă Lumina!

... Mâine poate... Iubiţi-vă azi!

Eu vă iubesc Mâine? Nu! Eu vă iubesc azi! Eu vă iubesc reci şi amari, tineri şi bătrâni, răi şi buni, atât cât mă ţine viu Dumnezeul

meu şi-al vostru.

 Adelina Cojocaru

 

Ce poți vizita în Bacău: harta atracțiilor turistice

   Fără a avea vocație turistică, municipiul Bacău și împrejurimile sale dețin destule obiective care pot face reușit un sejur/city break. Diversitatea tipurilor de turism din zonă creează un cadru fertil pentru "evadări" urbane și periurbane care vor oferi turiștilor modalităti agreabile de petrecere a timpului liber.

   Harta propusă (autori: prof. George Gaman și prof. Lucian Șerban), fără a fi exhaustivă, prin caracterul intuitiv și selecția elementelor de conținut, se dorește a fi un instrument util tuturor celor care vor să facă un pas în plus pentru cunoaștere, relaxare și (re)întâlnire cu natura și spiritul locurilor din centrul Moldovei.

Iulie 2022: sinteză meteo

 Sinteza meteo a lunii iulie pentru municipiul Bacău: temperaturi peste medie şi mare deficit pluviometric.

Luna lui Cuptor, de care tocmai ne-am despărţit, a înregistrat în municipiul Bacău o medie de 22,6 ˚C, valoare care o situează pe locul 8 între lunile iulie din intervalul 2000-2022. Disconfortul termic a fost ridicat prin cele 17 zile tropicale (cu temperaturi de peste 30 de grade), mercurul termometrelor urcând până la o maximă de 34,9 ˚C pe 23 iulie (v. harta ANM). Chiar dacă nu s-a înregistrat nicio zi caniculară (temperaturi peste 35˚C), trebuie menţionat că persistenţa valurilor de căldură a determinat un număr dublu de zile tropicale comparativ cu situaţiile înregistrate în a doua jumătate a secolului XX, prefigurând un an 2022 semnificativ mai cald decât normele climatologice. Temperatura minimă a coborât până la 8,3 ˚C în dimineaţa zilei de 13 iulie. 

Precipitaţiile acumulate (modesta valoare de 34 l/mp) clasează iulie 2022 ca a treia cea mai secetoasă lună iulie din ultimii 23 de ani, după 2016 (9,4 l/mp) şi 2013 (23 l/mp), deficitul pluviometric accentuând fenomenul de secetă cu care se confruntă această vară. Ce va urma în ultima lună de vară? Prognoza ANM indică o continuare a acestor fenomene: temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, iar regimul pluviometric se va menţine deficitar.

În căutarea umbrei urbane...

Fâşiile plantate de-a lungul arterelor de circulaţie reprezintă o categorie foarte importantă a verdelui urban, îndeplinind numeroase funcţii: compartimentare transversală a străzilor, crearea unor efecte arhitecturale în asociere cu aliniamentele de edificii, ameliorarea microclimatului urban (mai ales prin umbrirea de către arbori a trotuarelor şi parţial a carosabilului, dar şi prin procesul de evapotranspiraţie), atenuarea poluării aerului,  ghidaj optic şi estetic, variaţie în peisajul urban, mascarea unor elemente inestetice, protecţia taluzurilor în zone cu relief accidentat etc. Amplasarea elementelor vegetale în structura căilor rutiere depinde de tipul şi dimensiunile străzilor (locală, magistrală, penetrantă), de condiţiile locale, tipul construcţiilor, specificul arhitectural, regulamentele locale de urbanism (aplicare, monitorizare), existenţa unor politici locale privind amenajarea şi întreţinerea arborilor stradali şamd.

   În ciuda unor neajunsuri (sporirea riscului de coliziune, structura şi vârsta necorespunzătoare a speciilor, care determină depuneri de crengi, polen, flori şi fructe care pot crea suprafeţe de alunecare pe trotuare şi derapaj pe carosabil), amplasarea corectă a plantaţiilor şi o întreţinere constantă fac din aceste aliniamente stradale o componentă definitorie a imaginii urbane, absolut necesară în conturarea unei infrastructuri verzi urbane şi în creşterea calităţii vieţii.

         Tipul şi fizionomia acestor plantaţii depind de lăţimea şi structurarea străzii, intensitatea circulaţiei vehiculelor şi accesibilitatea pentru mijloacele de transport în comun, cadrul arhitectural al tramei stradale, profilul urban al cartierelor, orientarea străzilor faţă de punctele cardinale (cele cu dispoziţie nord – sud fiind foarte însorite), reţeaua infrastructurii tehnice subterane (conducte de gaz, instalaţii electrice, canalizare etc) şi, nu în ultimul rând, de gradul de educaţie civică şi ecologică al citadinilor.

        La alegerea speciilor folosite este necesar urmărirea unor criterii de selecţie, care să permită optimizarea calităţilor ecologice dar şi de asigurare a unei bune siguranţe pentru circulaţia autoturismelor şi a celei pietonale: longevitate, rezistenţă sporită la noxe, perioadă de înfrunzire cât mai lungă, creştere rapidă, sistem radicular pivotant, capacitate de drajonare redusă, capacitate de a suporta tăierile în coroană, desprinderea rapidă, toamna, a întregului aparat foliar pentru evitarea unor cheltuieli suplimentare cu lucrări de curăţenie, evitarea speciilor ale căror flori şi fructe murdăresc prea mult strada sau incomodează pietonii.

      La nivelul municipiului Bacău, această categorie de spaţii verzi era - teoretic -  bine reprezentată, suprafaţa totală existentă în statisticile oficiale, de 58 ha, depăşind chiar suprafaţa totală a parcurilor (56,64 ha) la nivelul anului 2010. Din păcate, la nivelul ultimului deceniu este vizibilă degradarea acestor fâşii verzi stradale, plantaţiile de aliniament dispuse lateral reprezentând categoria de spaţii verzi care a a avut cel mai mult de suferit (atât ca suprafaţă, cât şi din punct de vedere calitativ), prin amenajarea locurilor de parcare, lărgirea căilor rutiere în scopul  decongestionării şi fluidizării traficului rutier, efectuarea de lucrări subterane la reţelele tehnice aferente locuinţelor, parcarea autoturismelor pe spaţiul verde sau construirea şi extinderea (de multe ori ilegală) a unor construcţii. În acest mod, numeroase plantaţii stradale şi-au pierdut continuitatea, apărând, mai ales în lungul arterelor rutiere cu trafic intens sub forma unor simple fâşii înierbate, puternic fragmentate, în care nici arborii nu au fost feriţi de intervenţii brutale executate de lucrători (prin toaletări neconforme, lucrări edilitare efectuate neprofesionist etc) sau de concetăţenii cu un simţ deviant al proprietăţii.  

 Posibilităţile de extindere a suprafeţelor ocupate cu această categorie de spaţii verzi sunt relativ  limitate, fiind dependente de extinderea intravilanului, amenajarea unor noi căi de circulaţie internă ca urmare a densificării fondului locativ sau modernizarea tronsoanelor din cartierele cu dotări tehnico-edilitare mediocre. Preţul ridicat al terenurilor intravilane determină însă pe mulţi dezvoltatori imobiliari să ignore cu bună ştiinţă reglementările în vigoare, aceştia limitând la maximum suprafeţele destinate noilor fâşii stradale, în special în favoarea parcărilor.

Absenţa plantaţiilor stradale este, în anumite situaţii, şi o consecinţă şi a reglementărilor urbanistice în vigoare. Pentru străzile înguste dintre blocuri sau din cartierele de case, care asigură pe o lungime redusă accesul rutier către arterele principale ale oraşului (ex: Aleea Vişinului), nu se pot asigura distanţele minimale de protecţie până la axul trunchiului, stabilite la 5 m pentru pereţii cu ferestre şi 2 m pentru pereţii fără ferestre sau faţă de gard.

        Vechea repartiţia spaţială a aliniamentelor stradale (în evidentă corelaţie cu evoluţia teritorială a localităţii) devine, astfel, palimpsestică, oraşul pierzând an de an suprafeţe verzi deloc de neglijat. Străzile umbroase, care să ofere protecţie în arşiţa valurilor de căldură care îşi fac simţită prezenţa tot mai pregnant, au devenit o raritate, putând vorbi în multe situaţii doar de sectoare de stradă de ordinul zecilor de metri în care beneficiile ecologice ale arborilor îşi fac simţită cu greu prezenţa. Precum omul gospodar care îşi face vara sanie şi iarna car, se impune cu urgenţă un plan local de măsuri privind amenajarea, extinderea, întreţinerea şi inteconectarea acestor fâşii plantate, pentru a putea vorbi într-un viitor apropiat cu accente climatice sumbre de o infrastructură verde cât mai coerentă, într-un oraş care tânjeşte ...(şi) după verde. Pentru a ne bucura de aceste alveole pulmonare rectilinii, ar trebui însă ca toţi să ne aducem contribuţia, cu mic, cu mare...

          

 În colajul de mai sus, câteva dintre străzile sau sectoarele stradale care ne încântă suplimentar acum, în plină arşiţă...(Livezilor, Florilor, Zefirului, Panselelor, Venus, Logofăt Tăutu, Călugăreni, Aleea Parcului, Ştefan cel Mare). Cartarea acestor străzi verzi şi adăugarea altora nou amenajate reprezintă un prim pas al visului nostru...