Să le vedem și în realitate....
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
marți, februarie 21, 2023
Harta la zi a proiectelor de autostrazi din Romania
duminică, februarie 19, 2023
Drumurile judeţene ale Bacăului
De multe ori ne lovim la ştiri sau în diverse comunicate oficiale de situaţii în care se face referire la indicativul unor drumuri judeţene, fără a se aminti însă şi traseul acestora (origine, destinaţie). Desigur, există Google Maps sau alte aplicaţii dedicate, dar nici în cazul acestora nu putem identifica întotdeauna prea facil extremităţile acestor importante artere rutiere. Iată de ce nu este lipsit de interes să avem la îndemână o listă sintetică, extrasă din Hotărârea Nr.344 din 30.03.2011 pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice. În total, la data publicării actului normativ (28 aprilie 2011), judeţul Bacău beneficia de o reţea de drumuri judeţene care însuma 969,39 km, după cum urmează:
Harta rutieră a judeţului Bacău (categoria “Oldies but goodies”)
1.DJ 115 - Oneşti (DN 11) - Caşin - Lupeşti - Pârvuleşti - Mănăstirea Caşin - Scutaru (limita judeţului Vrancea), 26,496 km
2. DJ 116 - DN 11 (Bârsăneşti) Brăteşti - Târgu Ocna (DN 12A) - Pârâul Boghii - Pârgăreşti - Satu Nou - Nicoreşti - Bahna - Marginea - Oituz (DN 11), 26,024 km. Se suprapune pe: DN 12A-km 14+760-15+260 (l = 0,500 km)
3. DJ 116A - Slănic-Moldova - Poiana Sărată (DN 11), 15,017 km
4. DJ 116B - Comăneşti (DN 12A) - Lunca Asău - Asău - Straja (DN 12A), 5,878 km
5. DJ 116C - Târgu Ocna (DN12 B) -Măgura - Mănăstirea Măgura, 2,580 km
6. DJ 116D - Dofteana (DN 12A) - Hăghiac, 3,139 km
7. DJ 117 - Livezi (DN 11) - Prăjoaia - Berzunţi - Buda - Cernu - Poduri - Moineşti - Zemeş - Bolătău - limita judeţului Neamţ (Bolătău), 60,394 km. Traversează DN 2G- km 32+413
8. DJ 117A - Leontineşti (DN 2G) -Solonţ - Stăneşti - Lăgireşti (DN 2G), 13,355 km
9. DJ 118 - Sănduleni (DN 11) - Prisaca - Enăcheşti - Boşoteni - Floreşti (DN 2G), 10,8 km 10. DJ 118A - Enăcheşti (DJ 118) -Bereşti - Tazlău - Româneşti -Tescani - Floreşti (DN 2G) 9,864 km
11. DJ 118B - Enăcheşti (DJ 118) –Strugari - Răchitişu - Pădureni (DJ 119B), 18,117 km 12. DJ 119 - Bacău (DN 11) -Sărata - Valea Seaca - Buchila - Faraoani - Somuşca - Ciucani - Capăta - Dumbrava - Temelia - Gura Văii - Oneşti - Borzeşti (DN 11A), 51,726 km
13. DJ 119A - Urecheşti (DN 11A) - Conţeşti-Sascut-Sat-Sascut-Bereşti -limita judeţului Vrancea (Cornii de Jos), 21,407 km. Se suprapune pe: DN2 -km 12+050-12+414 (l = 0,364 km)
14. DJ 119B - Sărata (DJ 119) - Luizi-Călugara - Dealu Mare - Sohodol - Crihan - Mărgineni - Hemeiuş (DN 15)m 24,068 km. Se suprapune pe: DN 11 - km 7+230 - km 8+020 (l = 0,790 km) DN 2G-km 16+837-16+997 (l = 0,160 km)
15. DJ 119C - Cornăţel (DN 11A)-Lunca Dochiei-limita judeţului Vrancea, 4,392km
16. DJ 119D - DN2-Valea Seacă-Cucova-Orbeni-Drăguşani-Parava (DJ206B), 14,63 km
17. DJ 119E - Ştefan cel Mare (DN 11A)-Bogdana, 4,200 km
18. DJ 119F - Caiuţi (DN 11A)-Popeni-Blidari-Pralea, 13,935 km
19. DJ 119G-Bâlca (DN 11A)-Coţofăneşti, 3,463km
20. DJ 119H - DN 2-Faraoani, 2,459 km
21. DJ 123 - limita judeţului Harghita-Sălătruc-Dărmăneşti (DN 12A), 21,103 km
22. DJ 123G - DJ 123-Dărmăneşti- Tabăra de copii, 3,246 km
23. DJ 156A - Ardeoani (DN 2G)-Tărâţa-Pârjol-Ludaşi-Balcani-Frumoasa-limita judeţului Neamţ, 21,460 km
24. DJ 156B - Buhuşi (DN 15)-Blăgeşti-Poiana Negustorului-Băsăşti (DJ 156A), 17,025 km
25. DJ 156G-Lespezi (DN15)-Buda-Blăgeşti (DJ 156B), 7,533 km
26. DJ 156H - Buhuşi (DN 15)-Runc, 8,509 km
27. DJ 158 - Buhuşi (DN 15)-limita judeţului Neamţ, 5,233 km
28. DJ 159 - Racova (DN 15) - limita judeţului Neamţ (intrare-km 6+400) - limita judeţului Neamţ (ieşire-km 13+300)-Cârligi -Corneşti-Boanţa-limita judeţului Neamţ (intrare-km 23+500)-limita judeţului Neamţ (ieşire-km 7+400)-Damieneşti-Călugăreni-Pădureni (limita judeţului Neamţ km 36+400) 23,400 km . Traversează DN 2- km 18+200
29. DJ 206A-Podu Turcului (DN 11A)-Căuia (DJ241A)-Dealu Morii-Găiceana (DJ 252), 19 km. Se suprapune: DJ 241A-km 11+100-14+790 (l = 3,690 km)
30. DJ 206B - Răcăciuni (DN 2)-Parava-Rădoaia-Dumbrava (DJ 119), 12,1 km
31. DJ 207D - limita judeţului Neamţ-Dămieneşti-Drăgeşti-Brad-Mâgla-Ursoaia-Prăjeşti-Traian (DN 2F), 22,254 km
32.DJ 207F - Holt (DN 2F)-Săuceşti-Schineni-Siretu-Şerbeşti (DN 2)-Bereşti- Bistriţa-Pădureni-Ilieşti-Gura Văii-Racova (DJ 159) 30,887 km Se suprapune: DN 2-km 16+653-19+638 (l = 2,985 km)
33. DJ 207G - Bacău (DN 2)-Bacău (DN 2), 10,786 km
34. DJ 207P - Bacău (DN 2)-Săuceşti, 2,752 km
35. DJ 241 - limita judeţului Vrancea-Podu Turcului-Glăvăneşti-Răzeşu-Chicerea-Motoşeni-Burdusaci-Răchitoasa-Buda-Dănăila-Zapodia-Coloneşti-Călini-Spria-Izvoru Berheciului (241), 58,368 km. Traversează DN 11A - km 26+660
36. DJ 241A - limita judeţului Vrancea-Dealu Morii (DJ 206A)-Tăvădăreşti-(DJ 243B) Vultureni-Onceştii Vechi-Dealu Perjului-Onceşti-Satu Nou-Tarniţa-Antoheşti-Izvoru Berheciului-Glodişoarele-Secuieni (DN 2F)-Zăpodia - Fundeni-Berbinceni-Văleni-Neguşeni-Roşiori-Poieni-Pădureni-DJ 159 75,993 km. Se suprapune: DN 2F - km 78+144-80+319 (l = 2,175 km)
37 DJ 241B - Onceşti (DJ 241A)-Pădureni-Frunteşti-Filipeni-Bălaia-Mărăşti-Glodişoarele (DJ 241A), 20,223 km
38 DJ 241C - Roşiori (DJ 241A) - Misihăneşti - limita judeţului Neamţ (intrare km 6+938) - limita judeţului Neamţ (ieşire km 9+450)-Mâlosu-Valea Caselor-Lipova-Valea Hogei-Satu Nou - limita judeţului Vaslui, 21,598 km
39. DJ 241D - Plopana (DN 2F)-Valea Caselor (DJ 241C), 4,763 km
40. DJ 241E - Neguşeni (DJ 241A)-Poiana-Negri-Mâgla (DJ 207D), 9,236 km
41.DJ 241F - Lehancea (DN 11A)-Răcuşana-Giurgioana - limita jud. Vrancea, 5,64 km
42. DJ 243B - limita judeţului Vaslui-Praja-Chicerea (DJ 241)-Motoşeni-Gura Crăieşti-Beneşti-Baloteşti-Vultureni (DJ 241A)-Medeleni-Poieni-Parincea (DJ 252), 52,818 km. Se suprapune: DJ 241 - km 33+568-33+939 (l = 0,371 km) DJ 241A-km 55+207-56+161 (l = 0,954 km)
43. DJ 252 - limita judeţului Vrancea-Prădaiş-Perchiu-Huruieşti-Găiceana-Năneşti- Parincea-Bibireşti-Buhoci-DN 2F (Dospineşti), 67,486 km
44. DJ 252A-Mileştii de Sus (DJ 252) Mileştii de Jos-Văleni-Horgeşti-Recea-Răcătău-Răzeşi-Răcătău de Jos (DJ 252B), 14,856 km
45. DJ 252B - Buhoci (DJ 252) - Buhocel-Coteni-Furnicari-Tamaşi-Chetriş- Gioseni-Bazga-Răcătău de Jos-Pânceşti-Petreşti (DJ 252), 38,962 km
46. DJ 252C - limita judeţului Vrancea (DJ 252) - Giurgeni-Drăgeşti-Gherdana-Corbasca-Scărişoara-Marvila-Dieneţ-DJ 52B (Pânceşti), 27,774 km
47. DJ 252D - Nicolae Bălcescu (DN2)-Galbeni-Chetriş (DJ 252B), 6,3 km48. DJ 252E - Răcăciuni (DN 2)-Răstoaca-Dieneţ (DJ 252B), 5,011 km
49. DJ 252F - Parincea (DJ 243B)-Ungureni-Gârla Anei-Viforeni-Bărtăşeşti- Brad-Bălaia-Izvoru Berheciului (DJ 241A), 26,656 km
Două propuneri pentru arborii remarcabili ai Bacăului
În Regulamentul privind organizarea și întreținerea spațiilor verzi și a parcurilor din municipiul Bacău (REGISVER) nu este prevăzută semnalizarea arborilor remarcabili, activitate necesară pentru ocrotirea, promovarea şi personalizarea exemplarelor din viitoarea listă. O posibilitate de integrare a acestui aspect ar putea veni prin regulamentul privind protejarea acestor arbori, impus prin art. 17 (4) din actul normativ sus-menţionat. Plăcuţa informativă ar trebui să fie standardizată, estetică, neinvazivă pentru copac şi să prezinte în manieră sintetică principalele trăsături distinctive: specie, circumferinţă, vârstă aproximativă, importanţa istorică, dacă este cazul (ex: Stejarul Unirii). Am căutat pe internet câteva modele de plăcuţe, le puteţi analiza în colajul alăturat. Pentru detalii tehnice mai pretenţioase, inclusiv pentru alegerea unor soluţii alternative elegante de semnalizare (diferite tipuri de panouri), recomand Memoriul peisagistic de implementare a unei initiative locale de valorificare ornamentala a arborilor monumentali de pe teritoriul municipiului Timisoara (2020), disponibil on-line.
O altă propunere (zic eu binevenită din multe
puncte de vedere…prospectivă) ar consta în responsabilizarea,
monitorizarea si instruirea persoanelor fizice şi juridice care deţin specii protejate
pe proprietăţi particulare.
sâmbătă, februarie 18, 2023
Candidaţi pentru lista arborilor protejaţi pe plan local (2)
Două noi propuneri pentru viitoarea listă a arborilor protejaţi, cu documentarea profesionistă marca ing. Mihai Ceucă. Propunerile au fost postate noaptea trecută pe grupul Verde de Bacău. Valoarea lor m-a făcut să le preiau aici, în sectorul dedicat acestui proiect, alături de întreaga mea apreciere pentru răspunsul prob, rapid şi foarte argumentat!
Ca răspuns la invitația adresată concitadinilor în ziua de 12 febr. a.c., lansez câteva sugestii.
În Cimitirul municipal „Central” există câțiva arbori coniferi demni de grija noastră. Cel puțin două exemplare (un brad și o tuia, probabil, că nu sunt specialist silvic) au valoare istorică și de jaloane în evoluția cimitirului. Este bine știut, cimitirul „comunal” a fost înființat pe actualul amplasament în anul 1859. Suprafața sa era însă de doar 40% din actuala suprafață și limita de est, din „spatele” capelei (actuala Biserică Sfânta Treime era marcată de un gard și de cei doi arbori plantați lângă gard). În anul 1931, cimitirul a fost extins către răsărit cu încă cca opt hectare și reamenajat conform unui proiect executat de arh. N. Lupu și aprobat de Consiliul comunal. Gardul a fost înlăturat, dar arborii au rămas până în ziua de azi, ca martori ai istoriei cimitirului și ai evoluției permanente a urbei noastre. În vechiul „colț de sud” rezervat adormiților de religie catolică, mai există câțiva arbori impunători care pot completa „grupul secular” al celor descriși. O comisie de experți silvici poate definitiva lista inițiată în aceste rânduri.
Sugestii pentru
REGISVER art.17. (2)
Actualul cartier
Miron Costin, având drept arteră definitorie Strada Miron Costin a fost
edificat pe terenurile fostei Moșii Cremenea care aparținea Administrației
comunale Bacău. Suprafața aflată în mare parte, în zona inundabilă a bătrânului
râu Bistrița, cale de navigație pentru plute, până la Galați, a fost asanată și
destinată construcției de locuințe pentru locuitorii migranți în orașul devenit
muncitoresc. Într-o primă fază, prin anii 1950, strada nou „tăiată” peste
terenurile agricole a fost încadrată cu case tip, avantajos de construit
datorită facilităților oferite de statul socialist. Unii proprietari au preluat
în „inventar”, încadrându-i în peisajul grădinilor și curților, arborii crescuți prin grija Domnului, în zăvoi.
După anul 1965, sistematizarea
urbană a cuprins și vechiul cartier, zecile de blocuri luând locul caselor
insalubre și lanurilor de păpușoi. Arborii și pomii fructiferi au picat victime
ale buldozerelor. Puținii norocoși au rămas prin grădinile caselor „tip”
supraviețuitoare. Privilegiați au fost pomii fructiferi, unii rezistând și
printre blocuri. Dintre puținii arbori supraviețuitori, un stejar, martor al
istoriei cartierului, mai trăieșteși astăzi pe Strada Miron Costin la numărul
55, în colțul curții cu nr.57. În urmă cu vreo 4 ani, a avut șansa de a fi fost
fasonat de profesioniști și cred că merită să devină obiectiv al programului de
protejare a salvatorilor verzi ai vieții noastre.
vineri, februarie 17, 2023
Calitatea vieţii...
Că tot vorbeam despre sistemul african din interiorul României europene...
Sursa: Eurobarometer, 2021
joi, februarie 16, 2023
Reducerea disparităţilor? Creşterea coeziunii sociale? Ha, ha, ha...
Un excelent articol - sinteză despre "vrăjelile" Bucureştiului în ceea ce priveşte reducerea diferenţelor economice dintre regiunile României:
"[...]
un fond de 30 miliarde de euro s-a transformat într-o imensă sursă de generare
a disparităţilor regionale şi nu numai, exact împotriva politicilor europene.
El a fost grefat peste mecanismul existent, a intrat în matricea de putere
centrală croită pe o distribuire preferenţială/ arbitrară a veniturilor în
societate, cum a fost inventarea unor privilegii (pensiile speciale de care UE
face caz), dar care are şi o importantă dimensiune regională. Actualmente,
mecanismul e atât de perfecţionat în lipsa de transparenţă la distribuirea
banilor, încât puţini moldoveni înţeleg cum şi cât sunt de discriminaţi în
privinţa resurselor, iar cei mai mulţi chiar se autoculpabilizează pentru
condiţia lor. Ca negri de pe plantaţii care ajung să creadă că nu pot să citească
fiindcă nu au creier de alb. Că le lipseşte, într-un fel, „gena” performanţei,
competenţei şi inteligenţei. Că trebuie să fii superman ca să fii declarat
„eligibil”, în timp ce prin Bucureşti spitalele iau finanţare cu copy-paste
după alte proiecte. " - un
editorial Ziarul de Iaşi semnat de Mihai Chiper, sub titlul Sistemul african din interiorul României europene (click pe link pentru articolul complet).
luni, februarie 13, 2023
Pasajul Revoluţiei: ieri, astăzi, mâine...
Pereţii întorşi într-o parte pot deveni poduri sau pasaje, interstiţii sau ţesut vibrant...
Foto sus: I. Bîşcă/Deşteptarea
Foto: proiectul de reabilitare. Detalii aici.
duminică, februarie 12, 2023
Invitaţie pentru întocmirea listei arborilor cu valoare deosebită din municipiul Bacău
Recent a fost aprobat Regulamentul privind organizarea și întreținerea spațiilor verzi și a parcurilor din municipiul Bacău (REGISVER). Articolul 17 face referire la arborii remarcabili:
Art. 17 (1) La arborii care sunt declaraţi
Monumente ale Naturii nu se vor executa tăieri decât cu aprobarea Subcomisiei
pentru ocrotirea monumentelor naturii (Academia Română), la propunerea Primarului
Municipiului Bacău.
(2) La arborii care au o valoare estetică și/sau istorică deosebită, recunoscută la nivelul comunității, dar care încă nu beneficiază de un regim special de protecție, nu se vor executa tăieri decât cu aprobarea Consiliului Local al Municipiului Bacău, la propunerea Primarului Municipiului Bacău.
(3) Lista arborilor cu valoare estetică și/sau istorică va fi întocmită
în termen de 90 de zile de la
aprobarea prezentului regulament, la propunerea Secției Spații Verzi, după o consultare publică care va dura cel puțin
30 de zile, urmând să fie aprobată de Consiliul Local al Municipiului
Bacău. Lista poate fi ulterior completată prin înaintarea propunerilor în
vederea avizării către Comisia locală pentru spații verzi, care va selecta și
transmite Consiliului Local propunerile de completare a listei.
(4) Împreună cu lista arborilor cu valoare estetică și/sau istorică se va întocmi regulamentul pentru protejarea lor în care se va include obligatoriu o zonă de protecție și se vor specifica tipul de lucrări de intervenție ce se pot executa în interiorul zonei.
Avem astfel şansa de a completa
împreună lista acestor arbori (nu mulţi, dar nici puţini), oferind informaţii
preţioase din zona dumneavoastră. Doar împreună putem avea o situaţie reală,
actualizată, prospectivă, care să permită ulterior conservarea, ocrotirea şi promovarea acestor
exemplare valoroase din peisajul urban băcăuan. Vă mulţumesc
anticipat!
Pe aceeaşi temă: Arbori remarcabili în Parcul Cancicov, Arbori remarcabili din Bacău
Tocul cu pană şi o călimară...
De aproape 20 de ani, de când am descoperit monografia lui Costache Radu, Bacăul de la 1850-1900, m-am îndrăgostit de istoria urbanistică a oraşului meu. De atunci, nu-mi pot struni un fior ori de câte ori văd astfel de imagini. Precum un copil modern care priveşte pentru prima dată o călimară şi un toc cu pană de scris, primite cadou într-o zi de primăvară...
"Pe colțul intersecției străzii Centrale cu str Ioniță Sturdza, fostul hotel de lux „Royal”, devenit „Select”, împreună cu magazinul „Electrotehnica” au devenit după anul 1948, sediul magazinului „Librăria Noastră”. La parter, sectorul de vânzare a cărților, denumit „Librăria Vasile Alecsandri”. La etajul I, sectorul de papetărie și un generos spațiu destinat amenajării diverselor expoziții. La 23 august 1951, în acest spațiu, a fost vernisată prima expoziție filatelică băcăuană."
"Mai la nord de „Librăria
Noastră”, pe colțul intersecției străzilor Centrală cu Păun Pincio, funcționa
cinematograful „Tineretului”. Vis-à-vis de magazinul universal „Bacăul”."
Foto şi comentariile lămuritoare aparţin domnului ing. Mihai Ceucă (grupul "Clădirile ce-au fost odată în Bacău")
marți, februarie 07, 2023
Risc seismic, vulnerabilitate? Maxim 72 de ore şi revenim la "normalitate"...
Aruncaţi o privire pe cele două hărţi şi pe modelarea din cea de a treia imagine. Peste 48 de ore, toate discuţiile sterile se vor stinge şi subiectele zilei vor intra pe făgaşul "normal". Deasupra noastră, sabia vrânceană nu este înţepenită...
duminică, februarie 05, 2023
Traficul de pasageri pe aeroporturile din România (2022 vs 2021)
Anul trecut, peste 21 de milioane de pasageri au călătorit prin aeroporturile din Romania, cu 87% mai mulţi comparativ cu anul 2021 şi aproape de trei ori peste valoarea înregistrată în 2020 - primul an al pandemiei COVID.
Cel mai mare număr de pasageri a
fost întregistrat de aeroporturile Bucureşti
– Otopeni (12,5 milioane, creştere de 82% faţă de anul 2021), Cluj-Napoca (2,6 milioane, 81%), Iaşi (1,5 milioane, 143%) şi Timişoara (aproape 1,2 milioane, 89%).
Aeroportul
din Bacău, deşi
a înregistrat o creştere de 146% a
numărului de pasageri (de la 379.947
la 556.327 persoane), coboară în
ierarhie, ajungând în a doua jumătate a clasamentului – locul 7 din 13, fără a lua în calcul Tulcea, Arad si Bucuresti-Baneasă, unde au
fost operate doar zboruri neregulate sau charter. Ceea ce scriam în anul 2011
(click aici), atunci când Bacăul era al treilea aeroport din provincie, după
numărul de pasageri) devine acum o pagină de science fiction...
joi, februarie 02, 2023
Un pas înainte: regulamentul pentru organizarea și întreținerea spațiilor verzi
duminică, ianuarie 29, 2023
Spirit comunitar: strângere de fonduri în grădina publică
“Marţi 19/ 6 August a. c. va avea loc în grădina publică a oraşului Bacău, o mare Kermesă, dată de studenţii băcăuani, pentru a strânge fondurile necesare sporirii numărului de admiteri în „Căminul studenţesc“ din Iaşi, care urma să fie limitat la 200, în anul viitor. Serbarea este pusă sub patronajul d-nei şi d-lui Cristea Cristoveanu, prefectul judeţului, cărora studenţimea băcăuană, ţine să le mulţumească pentru nepreţuitul concurs ce i le-au dat. D-l Prefect le-a mai făgăduit şi un fond de ajutoare, de la Prefectura judeţului. De asemeni mulţumeşte d-lui Leonida Dumitrescu, primarul oraşului Bacău, care nu a pregetat nici un moment de a da concursul făcându-le şi d-sa aceeaşi promisiune, de a le da un fond din veniturile primăriei."
Ziarul „Mişcarea”, august
1919
sâmbătă, ianuarie 28, 2023
Deceniul amoniacului...
"25 SEPTEMBRIE 1980: tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu inaugurează o nouă şi puternică unitate industrială — Combinatul chimic din Bacău"
vineri, ianuarie 27, 2023
Modernizarea Bacăului în perioada interbelică - Piaţa Cristoveanu (Busuioc)
"Bacău. Edilitare.— Pe lângă alte importante lucrări edilitare, ca: pavarea cu granit a străzilor Bacău-Ocna, Busuioc, canalizarea străzilor Ioniţă Sturza, Pavel şi Ana Cristea, Vulturi şi Bacău-Ocna şi Înfundată, sub auspiciile actualului consiliu comunal, prezidat de d. Ioan Gigoriu, primarul oraşului nostru,— s-a mai executat şi un fond monumental în piaţa Cristoveanu, la intersecţia străzilor Cristoveanu—Busuioc şi Soarelui. Lucrarea este executată după planul d. arhitect George Sterian, de către d. Luigi Sartori, cunoscutul antreprenor." - sursa: ziarul „Opinia”, octombrie 1927)
Notă: Ioan Grigoriu a fost primar al Bacăului în două mandate: 1920-1922 şi 1926-1928. În timpul mandatului său au fost pavate cu piatră de granit câteva străzi din zona centrală (Ferdinand, Busuioc, Dumitrașcu, General Grigorescu ş.a.), începe construirea cartierului CFR, pe o suprafață de 30 de hectare împărțite în 40 de parcele, se înființează Banca “Oituzul”, Şcoala primară de băieți nr. 5, Şcoala de fete nr. 4, şcoala de menaj, fabrica de postav, se deschide strada Buna Vestire, ş.a.
joi, ianuarie 26, 2023
Prin grădinile de vară ale Bacăului de odinioară
Prin grădinile de vara ale municipiului Bacău
Lipsesc consumatorii—dispar beneficiile
După
cîteva zile cu vreme instabilă, mercurul termometrelor a început din nou să se
urce, astfel că băcăoanii îşi caută loc de refugiu în locuri răcoroase. Aici, în
faţa unui pahar cu băutură răcoritoare, la umbra deasă a arborilor din Parcul
Libertăţii, de la Gherăeşti, sau din Parcul Trandafirilor, omul se reconfortează.
Ce
te faci însă cînd — căutînd asemenea locuri de refugiu — în loc de umbră, nimereşti
din nou sub suliţele defoc ale soarelui!? Să zicem că ai păşit pe frumoasa
terasă a noului restaurant „Tic-Tac“ din cartierul Comişa-Bistriţei. Dezolare!
Orientată spre miază-zi, terasa este expusă toată ziua razelor nemiloase ale
soarelui. Amplificată de dogoarea mozaicului încins, căldura devine de
nesuportat. Nici un fel de umbră nu-l ocroteşte de arşiţă pe consumatorul
aşezat la masă.
IOAN MORARU,
directorul T.A.P.L. Bacău, recunoaşte:
— În timpul zilei
consumatorii se cam feresc să vină aici. E o căldură înăbuşitoare.
— De ce nu instalaţi
la mese parasolarii?
— Aşteptăm să ne
sosească...
— Cînd le-aţi
comandat?
— De vreo lună de
zile.
Prin urmare, de abia
acum - în toiul căldurilor - tovarăşii de la T.A.P.L. şi-au adus aminte că
trebuie să comande parasolarii. Pînă vor sosi acestea, probabil că va cădea
bruma!
La acelaşi supliciu
sînt condamnaţi şi cei care se opresc să bea o sticlă de bere în grădina
plăcintăriei „Trandafirul roşu".
— Am cerut şi anul
trecut de la trust să ne dea cîteva umbrele de soare, ne spunea FLORICA DEREBEI,
responsabila unităţii. Ne-au promis, dar cu promisiunile am rămas...
Grădina
restaurantului „Parcul Trandafirilor" este a doua ca mărime din oraş. Are
circa 700 de locuri. Aici este umbră destulă. Dar nu foloseşte nimănui. Grădina
este deschisă numai seara, după ora 18.
PANAIT TOMA,
responsabilul unităţii, se plînge că în ultima vreme la grădină încasările au
mers tare prost.
— Orice nor apărut pe
cer ne alungă clienţii, ne spune cu necaz. Şi cum în ultimele săptămîni vremea
a fost schimbătoare, vă închipuiţi cum ne-a mers. De cîţiva ani se tot discută
problema montării unei copertine deasupra terasei şi a separeurilor din
grădină. În cîteva zile am scoate cheltuielile. Dar nu s-a făcut nimic.
Stăm de vorbă cu
DUMITRU NOUR, contabilul şef al Direcţiei comerciale judeţene.
— Într-adevăr, la
grădina din „Parcul Trandafirilor" ar fi necesară o copertină, recunoaşte
acesta. Dar nu avem cu ce o executa. La investiţii nu a fost prevăzută. Îi
reamintim de instrucţiunile nr. 7 ale Ministerului de Finanţe şi Băncii
Naţionale, care prevăd acordarea de credite pentru asemenea lucrări.
Replica a venit
prompt.
— Creditele trebuie
rambursate din beneficiile realizate peste plan. Cum în primul semestru trustul
nu şi-a realizat nici măcar beneficiile, planificate, nu putem apela la credite.
Cu o asemenea optică,
este firesc ca situaţia financiară a trustului să nu fie prea roză. Pentru că
lucrurile se petrec cam aşa: nu se cheltuieşte nimic deoarece nu se obţin
beneficii. Dar de unde să se realizeze beneficii, atîta timp cît -
neasigurîndu-se consumatorilor cu minimum de confort - grădinile stau mai mult
goale? Este aici un cerc vicios din care tovarăşii de la T.A.P.L. şi Direcţia
comercială judeţeană, trebuie neapărat să se desprindă. Există însă şi o altă
mentalitate. Dacă în unele locuri consumatorii sînt serviţi mai atent, mai
civilizat, în multe grădini de vară aspectul, ca şi atitudinea personalului
lasă cu totul de dorit. Ca şi cum consumatorul nu ar plăti în grădină aceiaşi
bani ca şi în local. Iată o mostră. Bufetul „Siretul“ din cartierul Letea areo
grădină de vară frumoasă, atrăgătoare. Probabil, din considerente de ordin
economic, aici nu servesc ospătarii. În asta nu vedem nici un rău. Prin
sistemul de autoservire omul economiseşte timp, iar unitatea poate face faţă
unui număr sporit de consumatori. Autoservire nu înseamnă însă a-l obliga pe
consumator să şteargă mesele, să adune sticlele şi paharele risipite în întreaga
grădină. Pentru că debarasoarele uită adeseori pentru ce sînt plătite. O situaţie
asemănătoare poate fi întilnită şi la grădina bufetului „Buturuga de vie"
(mandatari - soţii Emil şi Iosefina Cojocaru), la bufetul „Dorna“ şi la alte
unităţi.
Starea
în care se află grădinile de vară ale oraşului Bacău ca şi modul cum se
serveşte vădesc nu numai neglijenţă, lipsă de respect faţă de consumatori, dar
şi dezinteres faţă de situaţia financiară -destul de precară de altminteri - a
unităţilor de alimentaţie publică. Nu trebuie să se uite că în sezonul estival
grădinile au un rol hotărîtor în realizarea planului. Tocmai de aceea ele
trebuie să se bucure de atenţia cuvenită.
CONST. AZOIŢII, corespondentul
„României libere”, 6 august 1968
marți, ianuarie 24, 2023
Spitalul din Bacău – o anchetă din anul 1931
Sursa: I. BIS - Spitalul „Pavel şi Ana Cristea” din Bacău. O instituţie sanitară model, dar care necesită ajutoare urgente, ziarul „Dimineaţa” 10 noiembrie 1931
Rolul
covârşitor pe care spitalul „Pavel şi Ana Cristea” îl îndeplineşte în mişcarea
sanitară din localitate îi dă dreptul, desigur, la multă solicitudine din partea
organelor în drept. În urma războiului european, printr-un complex de
împrejurări, oraşul şi judeţul Bacău au luat o dezvoltare apreciabilă, dezvoltare
care ar fi cerut în mod logic ca şi instituţiunile de utilitate publică să ia o
extindere similară. Spitalul „Pavel şi Ana Cristea”,din localitate care are
menirea să deservească nu numai întreg oraşul, dar şi o mare parte din judeţ, trece
astăzi prin momente grele, din cauza unor lipsuri, cari desigur cu puţină
bunăvoinţă din partea celor în drept, ar putea fi înlăturate. Spitalul e compus
dintr-o secţie de boli interne, sub conducerea d-lui dr. Radu Moisă, una de
chirurgie, sub conducerea d-lui dr. Telemac Iamandi şi un serviciu de radiologie.
În numărul de faţă ne vom rezuma să subliniem frumoasa activitate care se
depune la secţiunea de medicină internă şi lipsurile ei. Secţiunea este condusă
cu multă pricepere de dl. medic internist Radu Moisă. Secţiunea are două
saloane mari, unul pentru bărbaţi şi unul pentru femei cum şi câteva camere de
rezervă. La această secţiune se dau consultaţiuni de toate bolile interne, nervoase,
nutriţie, venerice, infecţioase şi se fac numeroase tratamente sifilitice
gratuite. În cursul anului 1930, au fost internaţi în această secţiune peste 1800
de bărbaţi, femei şi copii. Până în prezent s-au dat consultaţiuni medicale în
cursul acestui an la 4125 de bolnavi şi au fost internaţi în spital peste 1200
de pacienţi. Spitalul este întreţinut de municipiu. Încasările spitalului sunt
însă ceva mai mici decât subvenţia acordată de primărie. Fiecare bolnav
internat plăteşte 50 de lei pe zi pentru întreţinere, iar cei mai săraci 25
lei; unii din ei sunt ţinuţi în mod cu totul gratuit.
LIPSURILE
SPITALULUI
Lipsurile
spitalului sunt multiple şi dacă ele n-au ajuns încă să ameninţe situaţiunea
instituţiunii se datoreşte în cea mai mare parte abnegaţiunei depuse de dl dr.
Radu Moisă. Faţă de numărul mare de bolnavi interni şi externi şi de varietatea
maladiilor care se tratează, lipsa unui pavilion de consultaţii policlinic se
resimte în primul rând. Ar fi necesar să se construiască în imediată apropiere
de poarta spitalului o clădire corespunzătoare unde bolnavii să fie triaţi şi
unde să se dea şi consultaţiunile bolilor interne între care şi obstetrica, nas
gât şi urechi, venerice şi pentru tuberculoşi. Corpul principal al spitalului
să fie destinat exclusiv bolnavilor interni.
LOCALUL
SPITALULUI
Însăş
construcţia spitalului prezintă defectuozităţi. Sălile sunt prea mari şi
prezintă inconvenientul că nu numai că se încălzesc greu, dar aglomerează prea
mulţi bolnavi în aceeaşi odaie. Ar fi de dorit ca să existe camere mai mici, cu
câte 6—8 paturi, care ar prezenta avantajul că s-ar putea aranja bolnavii pe
clase, aşa cum se utilizează în Ardeal şi centrele apusene. În tot judeţul
Bacău, deşi este unul dintre cele mai mari judeţe din ţară şi procentul de
tuberculoşi este în plină ascensiune, nu se găseşte un sanatoriu de tuberculoşi.
La acest spital se tratează şi tuberculoşi. Cu puţină bunăvoinţă s-ar putea
clădi în curtea spitalului clădire sau câteva pavilioane cu verandă, pentru
tuberculoşi.
PAVILIONUL
DE IZOLARE
Tot la acest
spital se izolează toţi contagioşii din oraş şi o parte din judeţ. În cursul
anului trecut s-a început construirea unui pavilion. În cele patru camere mici
ale pavilionului trebue îngrămădiţi bărbaţi, femei şi copii. Din cauza
insuficienţii camerelor stau îngrămădiţi la un Ioc bolnavii de erizipel, scarlatina,
febră tifoidă, difterie, oreillon, cărbune, etc. Îşi poate închipui oricine că sacrificiul
medicului nu poate înlocui lipsurile imperioase. Spitalul se ilustrează prin
lipsa unui calorifer, a lemnelor, a unei canalizări defectuoase şi a
insuficienţei apei.
PERSONALUL
Deci
spitalul este cotat ca unul din cele mai mari din întreaga regiune şi deşi aici
se tratează mii de bolnavi pe an, afară de medicul primar dl. dr. Radu Moisă,
nu se mai găseşte un medic ajutor. S-ar cuveni ca să se numească un medic secundar,
care să faciliteze munca titanică depusă de dl dr. Radu Moisă. Deasemeni,
personalul inferior este insuficient. Se impune standardizarea personalului,
pentru că unele spitale mici să nu aibă surplus de personal şi o secţiune de
talia celei de la spitalul din Bacău să se rezume la un subchirurg şi la a doua
infirmiere. Nu pot trece peste lipsa accentuată de medicamente.
SERVICIUL
DE RADIOLOGIE
În cursul
anului trecut a luat fiinţă şi un serviciu de radiologie, care deserveşte ambele
secţiuni ale spitalului şi un număr considerabil de pacienţi particulari din
oraşul şi judeţul Bacău şi din judeţele limitrofe. Serviciul este pus sub
conducerea d-lui dr. Eliescu, fost şef de lucrări la facultatea de medicină din
Cluj. Serviciul este dotat cu tot utilajul modern şi prin priceperea
conducătorului rivalizează cu cele mai de seamă institute de radiologie din
ţară.
SOCIETATEA
MEDICO-FARMACEUTICĂ
În strânsă
legătură cu activitatea depusă la spital de dl. dr. Radu Moisă, trebuie să
relevăm activitatea societăţii medico-farmaceutice din localitate, al cărui
preşedinte activ este tot dl dr. Radu Moisă. Societatea ţine şedinţe regulate,
unde se discută cele mai interesante cazuri medicale, în cea mai mare parte furnizate
de secţiunea d-lui dr. Radu Moisă.
I. BIS