Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

Se afișează postările cu eticheta strategii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta strategii. Afișați toate postările

marți, februarie 21, 2023

Harta la zi a proiectelor de autostrazi din Romania

 Să le vedem și în realitate.... 

Sursa: 130km.ro

Detalii despre stadiul acestor proiecte în acest moment - click aici.



duminică, februarie 19, 2023

Drumurile judeţene ale Bacăului

     De multe ori ne lovim la ştiri sau în diverse comunicate oficiale de situaţii în care se face referire la indicativul  unor drumuri judeţene, fără a se aminti însă şi traseul acestora (origine, destinaţie). Desigur, există Google Maps sau alte aplicaţii dedicate, dar nici în cazul acestora nu putem identifica întotdeauna prea facil extremităţile acestor importante artere rutiere. Iată de ce nu este lipsit de interes să avem  la îndemână o listă sintetică, extrasă din Hotărârea Nr.344 din 30.03.2011 pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice. În total, la data publicării actului normativ (28 aprilie 2011), judeţul Bacău beneficia de o reţea de drumuri judeţene care însuma 969,39 km, după cum urmează:

Harta rutieră a judeţului Bacău (categoria “Oldies but goodies”)

1.DJ 115 - Oneşti (DN 11) - Caşin - Lupeşti - Pârvuleşti - Mănăstirea Caşin - Scutaru (limita judeţului Vrancea),  26,496 km          

 2. DJ 116 - DN 11 (Bârsăneşti) Brăteşti - Târgu Ocna (DN 12A) - Pârâul Boghii - Pârgăreşti - Satu Nou - Nicoreşti - Bahna - Marginea - Oituz (DN 11)26,024 km. Se suprapune pe: DN 12A-km 14+760-15+260 (l = 0,500 km)

3. DJ 116A - Slănic-Moldova - Poiana Sărată (DN 11), 15,017 km 

4.   DJ 116B - Comăneşti (DN 12A) - Lunca Asău - Asău - Straja (DN 12A),  5,878 km

5.   DJ 116C - Târgu Ocna (DN12 B) -Măgura - Mănăstirea Măgura,  2,580 km

6.  DJ 116D - Dofteana (DN 12A) - Hăghiac, 3,139 km

7.  DJ 117 - Livezi (DN 11) - Prăjoaia - Berzunţi - Buda - Cernu - Poduri - Moineşti - Zemeş - Bolătău - limita judeţului Neamţ (Bolătău), 60,394 km. Traversează DN 2G- km 32+413

8.  DJ 117A - Leontineşti (DN 2G) -Solonţ - Stăneşti - Lăgireşti (DN 2G), 13,355 km          

9.  DJ 118 - Sănduleni (DN 11) - Prisaca - Enăcheşti - Boşoteni - Floreşti (DN 2G), 10,8 km      10.   DJ 118A - Enăcheşti (DJ 118) -Bereşti - Tazlău - Româneşti -Tescani - Floreşti (DN 2G) 9,864 km

11.  DJ 118B - Enăcheşti (DJ 118) –Strugari - Răchitişu - Pădureni (DJ 119B),  18,117 km        12. DJ 119 - Bacău (DN 11) -Sărata - Valea Seaca - Buchila - Faraoani - Somuşca - Ciucani - Capăta - Dumbrava - Temelia - Gura Văii - Oneşti - Borzeşti (DN 11A),   51,726 km

13.  DJ 119A - Urecheşti (DN 11A) - Conţeşti-Sascut-Sat-Sascut-Bereşti -limita judeţului Vrancea (Cornii de Jos), 21,407 km. Se suprapune pe: DN2 -km 12+050-12+414 (l = 0,364 km)

14.  DJ 119B - Sărata (DJ 119) - Luizi-Călugara - Dealu Mare - Sohodol - Crihan - Mărgineni - Hemeiuş (DN 15)m 24,068 km. Se suprapune pe: DN 11 - km 7+230 - km 8+020 (l = 0,790 km) DN 2G-km 16+837-16+997 (l = 0,160 km)

15.   DJ 119C - Cornăţel (DN 11A)-Lunca Dochiei-limita judeţului Vrancea, 4,392km

16.  DJ 119D - DN2-Valea Seacă-Cucova-Orbeni-Drăguşani-Parava (DJ206B), 14,63 km

17.   DJ 119E - Ştefan cel Mare (DN 11A)-Bogdana,  4,200  km

18.   DJ 119F - Caiuţi (DN 11A)-Popeni-Blidari-Pralea,  13,935 km             

19.   DJ 119G-Bâlca (DN 11A)-Coţofăneşti, 3,463km

20.   DJ 119H - DN 2-Faraoani,  2,459 km

21. DJ 123 - limita judeţului Harghita-Sălătruc-Dărmăneşti (DN 12A)21,103 km

22.   DJ 123G - DJ 123-Dărmăneşti- Tabăra de copii,  3,246 km

23.  DJ 156A - Ardeoani (DN 2G)-Tărâţa-Pârjol-Ludaşi-Balcani-Frumoasa-limita judeţului Neamţ, 21,460 km

24.  DJ 156B - Buhuşi (DN 15)-Blăgeşti-Poiana Negustorului-Băsăşti (DJ 156A), 17,025 km

25.  DJ 156G-Lespezi (DN15)-Buda-Blăgeşti (DJ 156B),  7,533 km

26.  DJ 156H - Buhuşi (DN 15)-Runc, 8,509 km

27.  DJ 158 - Buhuşi (DN 15)-limita judeţului Neamţ,  5,233  km

28.  DJ 159 - Racova (DN 15) - limita judeţului Neamţ (intrare-km 6+400) - limita judeţului Neamţ (ieşire-km 13+300)-Cârligi -Corneşti-Boanţa-limita judeţului Neamţ (intrare-km 23+500)-limita judeţului Neamţ (ieşire-km 7+400)-Damieneşti-Călugăreni-Pădureni (limita judeţului Neamţ km 36+400) 23,400 km . Traversează DN 2- km 18+200

29. DJ 206A-Podu Turcului (DN 11A)-Căuia (DJ241A)-Dealu Morii-Găiceana (DJ 252), 19 km. Se suprapune: DJ 241A-km 11+100-14+790 (l = 3,690 km)

30.  DJ 206B - Răcăciuni (DN 2)-Parava-Rădoaia-Dumbrava (DJ 119), 12,1 km    

31. DJ 207D - limita judeţului Neamţ-Dămieneşti-Drăgeşti-Brad-Mâgla-Ursoaia-Prăjeşti-Traian (DN 2F), 22,254 km          

32.DJ 207F - Holt (DN 2F)-Săuceşti-Schineni-Siretu-Şerbeşti (DN 2)-Bereşti- Bistriţa-Pădureni-Ilieşti-Gura Văii-Racova (DJ 159) 30,887 km Se suprapune: DN 2-km 16+653-19+638 (l = 2,985 km)

33.   DJ 207G - Bacău (DN 2)-Bacău (DN 2), 10,786 km          

34.  DJ 207P - Bacău (DN 2)-Săuceşti,  2,752 km

35.   DJ 241 - limita judeţului Vrancea-Podu Turcului-Glăvăneşti-Răzeşu-Chicerea-Motoşeni-Burdusaci-Răchitoasa-Buda-Dănăila-Zapodia-Coloneşti-Călini-Spria-Izvoru Berheciului (241),  58,368 km.  Traversează DN 11A - km 26+660

36.  DJ 241A - limita judeţului Vrancea-Dealu Morii (DJ 206A)-Tăvădăreşti-(DJ 243B) Vultureni-Onceştii Vechi-Dealu Perjului-Onceşti-Satu Nou-Tarniţa-Antoheşti-Izvoru Berheciului-Glodişoarele-Secuieni (DN 2F)-Zăpodia - Fundeni-Berbinceni-Văleni-Neguşeni-Roşiori-Poieni-Pădureni-DJ 159   75,993 km. Se suprapune: DN 2F - km 78+144-80+319 (l = 2,175 km)

37 DJ 241B - Onceşti (DJ 241A)-Pădureni-Frunteşti-Filipeni-Bălaia-Mărăşti-Glodişoarele (DJ 241A),  20,223 km          

38 DJ 241C - Roşiori (DJ 241A) - Misihăneşti - limita judeţului Neamţ (intrare km 6+938) - limita judeţului Neamţ (ieşire km 9+450)-Mâlosu-Valea Caselor-Lipova-Valea Hogei-Satu Nou - limita judeţului Vaslui,  21,598 km          

39.  DJ 241D - Plopana (DN 2F)-Valea Caselor (DJ 241C), 4,763 km

40.  DJ 241E - Neguşeni (DJ 241A)-Poiana-Negri-Mâgla (DJ 207D), 9,236 km

41.DJ 241F - Lehancea (DN 11A)-Răcuşana-Giurgioana - limita jud. Vrancea, 5,64  km

42. DJ 243B - limita judeţului Vaslui-Praja-Chicerea (DJ 241)-Motoşeni-Gura Crăieşti-Beneşti-Baloteşti-Vultureni (DJ 241A)-Medeleni-Poieni-Parincea (DJ 252), 52,818 km. Se suprapune: DJ 241 - km 33+568-33+939 (l = 0,371 km) DJ 241A-km 55+207-56+161 (l = 0,954 km)

43. DJ 252 - limita judeţului Vrancea-Prădaiş-Perchiu-Huruieşti-Găiceana-Năneşti- Parincea-Bibireşti-Buhoci-DN 2F (Dospineşti), 67,486 km   

44. DJ 252A-Mileştii de Sus (DJ 252) Mileştii de Jos-Văleni-Horgeşti-Recea-Răcătău-Răzeşi-Răcătău de Jos (DJ 252B), 14,856 km           

45.  DJ 252B - Buhoci (DJ 252) - Buhocel-Coteni-Furnicari-Tamaşi-Chetriş- Gioseni-Bazga-Răcătău de Jos-Pânceşti-Petreşti (DJ 252)38,962 km          

46.  DJ 252C - limita judeţului Vrancea (DJ 252) - Giurgeni-Drăgeşti-Gherdana-Corbasca-Scărişoara-Marvila-Dieneţ-DJ 52B (Pânceşti), 27,774 km          

47. DJ 252D - Nicolae Bălcescu (DN2)-Galbeni-Chetriş (DJ 252B), 6,3    km48. DJ 252E - Răcăciuni (DN 2)-Răstoaca-Dieneţ (DJ 252B), 5,011 km   

 49. DJ 252F - Parincea (DJ 243B)-Ungureni-Gârla Anei-Viforeni-Bărtăşeşti- Brad-Bălaia-Izvoru Berheciului (DJ 241A),  26,656 km   

Două propuneri pentru arborii remarcabili ai Bacăului

     În Regulamentul privind organizarea și întreținerea spațiilor verzi și a parcurilor din municipiul Bacău (REGISVER) nu este prevăzută semnalizarea arborilor remarcabili, activitate necesară pentru ocrotirea, promovarea şi personalizarea  exemplarelor din viitoarea listă. O posibilitate de integrare a acestui aspect ar putea veni prin regulamentul privind protejarea acestor arbori, impus prin art. 17 (4) din actul normativ sus-menţionat. Plăcuţa informativă ar trebui să fie standardizată, estetică, neinvazivă pentru copac şi să prezinte în manieră sintetică principalele trăsături distinctive: specie, circumferinţă, vârstă aproximativă, importanţa istorică, dacă este cazul (ex: Stejarul Unirii). Am căutat pe internet câteva modele de plăcuţe, le puteţi analiza în colajul alăturat. Pentru detalii tehnice mai pretenţioase, inclusiv pentru alegerea unor soluţii alternative elegante de semnalizare (diferite tipuri de panouri), recomand Memoriul peisagistic de implementare a unei initiative locale de valorificare ornamentala a arborilor monumentali de pe teritoriul municipiului Timisoara (2020), disponibil on-line.

O altă propunere (zic eu binevenită din multe puncte de vedere…prospectivă) ar consta în responsabilizarea, monitorizarea si instruirea persoanelor fizice şi juridice care deţin specii protejate pe proprietăţi particulare. 


sâmbătă, februarie 18, 2023

Candidaţi pentru lista arborilor protejaţi pe plan local (2)

    Două noi propuneri pentru viitoarea listă a arborilor protejaţi, cu documentarea profesionistă marca ing. Mihai Ceucă. Propunerile au fost postate noaptea trecută pe grupul Verde de Bacău. Valoarea lor m-a făcut să le preiau aici, în sectorul dedicat acestui proiect, alături de întreaga mea apreciere pentru răspunsul prob, rapid şi foarte argumentat! 

    Ca răspuns la invitația adresată concitadinilor în ziua de 12 febr. a.c., lansez câteva sugestii.

    În Cimitirul municipal „Central” există câțiva arbori coniferi demni de grija noastră. Cel puțin două exemplare (un brad și o tuia, probabil, că nu sunt specialist silvic) au valoare istorică și de jaloane în evoluția cimitirului. Este bine știut, cimitirul „comunal” a fost înființat pe actualul amplasament în anul 1859. Suprafața sa era însă de doar 40% din actuala suprafață și limita de est, din „spatele” capelei (actuala Biserică Sfânta Treime era marcată de un gard și de cei doi arbori plantați lângă gard). În anul 1931, cimitirul a fost extins către răsărit cu încă cca opt hectare și reamenajat conform unui proiect executat de arh. N. Lupu și aprobat de Consiliul comunal. Gardul a fost înlăturat, dar arborii au rămas până în ziua de azi, ca martori ai istoriei cimitirului și ai evoluției permanente a urbei noastre. În vechiul „colț de sud” rezervat adormiților de religie catolică, mai există câțiva arbori impunători care pot completa „grupul secular” al celor descriși. O comisie de experți silvici poate definitiva lista inițiată în aceste rânduri.




Sugestii pentru REGISVER art.17. (2)

    Actualul cartier Miron Costin, având drept arteră definitorie Strada Miron Costin a fost edificat pe terenurile fostei Moșii Cremenea care aparținea Administrației comunale Bacău. Suprafața aflată în mare parte, în zona inundabilă a bătrânului râu Bistrița, cale de navigație pentru plute, până la Galați, a fost asanată și destinată construcției de locuințe pentru locuitorii migranți în orașul devenit muncitoresc. Într-o primă fază, prin anii 1950, strada nou „tăiată” peste terenurile agricole a fost încadrată cu case tip, avantajos de construit datorită facilităților oferite de statul socialist. Unii proprietari au preluat în „inventar”, încadrându-i în peisajul grădinilor și curților, arborii  crescuți prin grija Domnului, în zăvoi.

    După anul 1965, sistematizarea urbană a cuprins și vechiul cartier, zecile de blocuri luând locul caselor insalubre și lanurilor de păpușoi. Arborii și pomii fructiferi au picat victime ale buldozerelor. Puținii norocoși au rămas prin grădinile caselor „tip” supraviețuitoare. Privilegiați au fost pomii fructiferi, unii rezistând și printre blocuri. Dintre puținii arbori supraviețuitori, un stejar, martor al istoriei cartierului, mai trăieșteși astăzi pe Strada Miron Costin la numărul 55, în colțul curții cu nr.57. În urmă cu vreo 4 ani, a avut șansa de a fi fost fasonat de profesioniști și cred că merită să devină obiectiv al programului de protejare a salvatorilor verzi ai vieții noastre.




Text şi foto: ing. Mihai Ceucă


   Aşteptăm noi propuneri din partea tuturor băcăuanilor (aici sau pe grupul Facebook/Verde de Bacău) Doar împreună putem avea o imagine cât mai completă despre arborii remarcabili ai Bacăului. Doar împreună îi putem ocroti şi promova la adevărata lor valoare!
      Alte detalii puteţi găsi urmărind secţiunea dedicată a acestui blog (click aici)

vineri, februarie 17, 2023

Calitatea vieţii...

 Că tot vorbeam despre sistemul african din interiorul României europene...


Sursa: Eurobarometer, 2021

joi, februarie 16, 2023

Reducerea disparităţilor? Creşterea coeziunii sociale? Ha, ha, ha...

 Un excelent articol - sinteză despre "vrăjelile" Bucureştiului în ceea ce priveşte reducerea diferenţelor economice dintre regiunile României:

     "[...] un fond de 30 miliarde de euro s-a transformat într-o imensă sursă de generare a disparităţilor regionale şi nu numai, exact împotriva politicilor europene. El a fost grefat peste mecanismul existent, a intrat în matricea de putere centrală croită pe o distribuire preferenţială/ arbitrară a veniturilor în societate, cum a fost inventarea unor privilegii (pensiile speciale de care UE face caz), dar care are şi o importantă dimensiune regională. Actualmente, mecanismul e atât de perfecţionat în lipsa de transparenţă la distribuirea banilor, încât puţini moldoveni înţeleg cum şi cât sunt de discriminaţi în privinţa resurselor, iar cei mai mulţi chiar se autoculpabilizează pentru condiţia lor. Ca negri de pe plantaţii care ajung să creadă că nu pot să citească fiindcă nu au creier de alb. Că le lipseşte, într-un fel, „gena” performanţei, competenţei şi inteligenţei. Că trebuie să fii superman ca să fii declarat „eligibil”, în timp ce prin Bucureşti spitalele iau finanţare cu copy-paste după alte proiecte. "  - un editorial Ziarul de Iaşi semnat de Mihai Chiper, sub titlul Sistemul african din interiorul României europene (click pe link pentru articolul complet).



luni, februarie 13, 2023

Pasajul Revoluţiei: ieri, astăzi, mâine...

     Pereţii întorşi într-o parte pot deveni poduri sau pasaje, interstiţii sau ţesut vibrant...

Foto sus: I. Bîşcă/Deşteptarea

Foto: proiectul de reabilitare. Detalii aici.

duminică, februarie 12, 2023

Invitaţie pentru întocmirea listei arborilor cu valoare deosebită din municipiul Bacău

      Recent a fost aprobat Regulamentul privind organizarea și întreținerea spațiilor verzi și a parcurilor din municipiul Bacău (REGISVER). Articolul 17 face referire la arborii remarcabili:

Art. 17 (1) La arborii care sunt declaraţi Monumente ale Naturii nu se vor executa tăieri decât cu aprobarea Subcomisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii (Academia Română), la propunerea Primarului Municipiului Bacău.

(2) La arborii care au o valoare estetică și/sau istorică deosebită, recunoscută la nivelul comunității, dar care încă nu beneficiază de un regim special de protecție, nu se vor executa tăieri decât cu aprobarea Consiliului Local al Municipiului Bacău, la propunerea Primarului Municipiului Bacău.

(3) Lista arborilor cu valoare estetică și/sau istorică va fi întocmită în termen de 90 de zile de la aprobarea prezentului regulament, la propunerea Secției Spații Verzi, după o consultare publică care va dura cel puțin 30 de zile, urmând să fie aprobată de Consiliul Local al Municipiului Bacău. Lista poate fi ulterior completată prin înaintarea propunerilor în vederea avizării către Comisia locală pentru spații verzi, care va selecta și transmite Consiliului Local propunerile de completare a listei.

(4) Împreună cu lista arborilor cu valoare estetică și/sau istorică se va întocmi regulamentul pentru protejarea lor în care se va include obligatoriu o zonă de protecție și se vor specifica tipul de lucrări de intervenție ce se pot executa în interiorul zonei.

    Avem astfel şansa de a completa împreună lista acestor arbori (nu mulţi, dar nici puţini), oferind informaţii preţioase din zona dumneavoastră. Doar împreună putem avea o situaţie reală, actualizată, prospectivă, care să permită ulterior conservarea, ocrotirea şi promovarea acestor exemplare valoroase din peisajul urban băcăuan. Vă mulţumesc anticipat!

Pe aceeaşi temă: Arbori remarcabili în Parcul CancicovArbori remarcabili din Bacău

Tocul cu pană şi o călimară...

       De aproape 20 de ani, de când am descoperit monografia lui Costache Radu, Bacăul de la 1850-1900, m-am îndrăgostit de istoria urbanistică a oraşului meu. De atunci, nu-mi pot struni un fior ori de câte ori văd astfel de imagini. Precum un copil modern care priveşte pentru prima dată o călimară şi un toc cu pană de scris, primite cadou într-o zi de primăvară...

 

     "Pe colțul intersecției străzii Centrale cu str Ioniță Sturdza, fostul hotel de lux „Royal”, devenit „Select”, împreună cu magazinul „Electrotehnica” au devenit după anul 1948, sediul magazinului „Librăria Noastră”. La parter, sectorul de vânzare a cărților, denumit „Librăria Vasile Alecsandri”. La etajul I, sectorul de papetărie și un generos spațiu destinat amenajării diverselor expoziții. La 23 august 1951, în acest spațiu, a fost vernisată prima expoziție filatelică băcăuană."

      "Mai la nord de „Librăria Noastră”, pe colțul intersecției străzilor Centrală cu Păun Pincio, funcționa cinematograful „Tineretului”. Vis-à-vis de magazinul universal „Bacăul”."

    Foto şi comentariile lămuritoare aparţin domnului ing. Mihai Ceucă (grupul "Clădirile ce-au fost odată în Bacău")

marți, februarie 07, 2023

Risc seismic, vulnerabilitate? Maxim 72 de ore şi revenim la "normalitate"...

    Aruncaţi o privire pe cele două hărţi şi pe modelarea din cea de a treia imagine. Peste 48 de ore, toate discuţiile sterile se vor stinge şi subiectele zilei vor intra pe făgaşul "normal". Deasupra noastră,  sabia vrânceană nu este înţepenită...



Sursa hărţilor: infp.ro şi efehr.org

duminică, februarie 05, 2023

Traficul de pasageri pe aeroporturile din România (2022 vs 2021)

         Anul trecut, peste 21 de milioane de pasageri au călătorit prin aeroporturile din Romania, cu 87% mai mulţi comparativ cu anul 2021 şi aproape de trei ori peste valoarea înregistrată în 2020 -  primul an al pandemiei COVID.

Cel mai mare număr de pasageri a fost întregistrat de aeroporturile Bucureşti – Otopeni (12,5 milioane, creştere de 82% faţă de anul 2021), Cluj-Napoca (2,6 milioane, 81%), Iaşi (1,5 milioane, 143%) şi Timişoara (aproape 1,2 milioane, 89%).

Aeroportul din Bacău, deşi a înregistrat o creştere de 146% a numărului de pasageri (de la 379.947 la 556.327 persoane), coboară în ierarhie, ajungând în a doua jumătate a clasamentului – locul 7 din 13, fără a lua în calcul Tulcea, Arad si Bucuresti-Baneasă, unde au fost operate doar zboruri neregulate sau charter. Ceea ce scriam în anul 2011 (click aici), atunci când Bacăul era al treilea aeroport din provincie, după numărul de pasageri) devine acum o pagină de science fiction...

Traficul de pasageri pe aeroporturile din România (2022 vs 2021)

joi, februarie 02, 2023

Un pas înainte: regulamentul pentru organizarea și întreținerea spațiilor verzi

    Municipiul Bacău are, începând de marți, 31 ianuarie 2023, un regulament pentru organizarea și întreținerea spațiilor verzi (REGISVER), aprobat de Consiliul Local alături de un set de măsuri pentru extinderea spațiilor verzi în vederea atingerii țintei de 26 mp/locuitor, ca urmare a unui proiect iniţiat de viceprimarul Cristian Ghingheş. Detalii aici.


duminică, ianuarie 29, 2023

Spirit comunitar: strângere de fonduri în grădina publică

    Marţi 19/ 6 August a. c. va avea loc în grădina publică a oraşului Bacău, o mare Kermesă, dată de studenţii băcăuani, pentru a strânge fondurile necesare sporirii numărului de admiteri în „Căminul studenţesc“ din Iaşi, care urma să fie limitat la 200, în anul viitor. Serbarea este pusă sub patronajul d-nei şi d-lui Cristea Cristoveanu, prefectul judeţului, cărora studenţimea băcăuană, ţine să le mulţumească pentru nepreţuitul concurs ce i le-au dat. D-l Prefect le-a mai făgăduit şi un fond de ajutoare, de la Prefectura judeţului. De asemeni mulţumeşte d-lui Leonida Dumitrescu, primarul oraşului Bacău, care nu a pregetat nici un moment de a da concursul făcându-le şi d-sa aceeaşi promisiune, de a le da un fond din veniturile primăriei."

Ziarul  Mişcarea”, august 1919

Grădina publică la început de secol XX (sursa: carte poştală)

sâmbătă, ianuarie 28, 2023

Deceniul amoniacului...

      "25 SEPTEMBRIE 1980: tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu inaugurează o nouă şi puternică unitate industrială — Combinatul chimic din Bacău"


Foto 2: Combinatul chimic din Bacău (carte poştală circulată în anii 80)

vineri, ianuarie 27, 2023

Modernizarea Bacăului în perioada interbelică - Piaţa Cristoveanu (Busuioc)

    "Bacău. Edilitare.— Pe lângă alte importante lucrări edilitare, ca: pavarea cu granit a străzilor Bacău-Ocna, Busuioc, canalizarea străzilor Ioniţă Sturza, Pavel şi Ana Cristea, Vulturi şi Bacău-Ocna şi Înfundată, sub auspiciile actualului consiliu comunal, prezidat de d. Ioan Gigoriu, primarul oraşului nostru,— s-a mai executat şi un fond monumental în piaţa Cristoveanu, la intersecţia străzilor Cristoveanu—Busuioc şi Soarelui. Lucrarea este executată după planul d. arhitect George Sterian, de către d. Luigi Sartori, cunoscutul antreprenor." - sursa: ziarul Opinia, octombrie 1927)

Notă: Ioan Grigoriu a fost primar al Bacăului în două mandate: 1920-1922 şi 1926-1928. În timpul mandatului său au fost pavate cu piatră de granit câteva străzi din zona centrală (Ferdinand, Busuioc, Dumitrașcu, General Grigorescu ş.a.), începe construirea cartierului CFR, pe o suprafață de 30 de hectare împărțite în 40 de parcele, se înființează Banca “Oituzul”, Şcoala primară de băieți nr. 5, Şcoala de fete nr. 4, şcoala de menaj, fabrica de postav, se deschide strada Buna Vestire, ş.a.

Sursa foto: ing. Mihai Ceucă

   Pe acelaşi subiect, recomand un documentar exemplar (Istoria unei pieţe) şi un frumos exerciţiu de imaginaţie: Regenerare urbană: Piaţa Cristoveanu.

 



joi, ianuarie 26, 2023

Prin grădinile de vară ale Bacăului de odinioară

 Prin grădinile de vara ale municipiului Bacău

Lipsesc consumatorii—dispar beneficiile

După cîteva zile cu vreme instabilă, mercurul termometrelor a început din nou să se urce, astfel că băcăoanii îşi caută loc de refugiu în locuri răcoroase. Aici, în faţa unui pahar cu băutură răcoritoare, la umbra deasă a arborilor din Parcul Libertăţii, de la Gherăeşti, sau din Parcul Trandafirilor, omul se reconfortează.

Ce te faci însă cînd — căutînd asemenea locuri de refugiu — în loc de umbră, nimereşti din nou sub suliţele defoc ale soarelui!? Să zicem că ai păşit pe frumoasa terasă a noului restaurant „Tic-Tac“ din cartierul Comişa-Bistriţei. Dezolare! Orientată spre miază-zi, terasa este expusă toată ziua razelor nemiloase ale soarelui. Amplificată de dogoarea mozaicului încins, căldura devine de nesuportat. Nici un fel de umbră nu-l ocroteşte de arşiţă pe consumatorul aşezat la masă.

IOAN MORARU, directorul T.A.P.L. Bacău, recunoaşte:

— În timpul zilei consumatorii se cam feresc să vină aici. E o căldură înăbuşitoare.

— De ce nu instalaţi la mese parasolarii?

— Aşteptăm să ne sosească...

— Cînd le-aţi comandat?

— De vreo lună de zile.

Prin urmare, de abia acum - în toiul căldurilor - tovarăşii de la T.A.P.L. şi-au adus aminte că trebuie să comande parasolarii. Pînă vor sosi acestea, probabil că va cădea bruma!

La acelaşi supliciu sînt condamnaţi şi cei care se opresc să bea o sticlă de bere în grădina plăcintăriei „Trandafirul roşu".

— Am cerut şi anul trecut de la trust să ne dea cîteva umbrele de soare, ne spunea FLORICA DEREBEI, responsabila unităţii. Ne-au promis, dar cu promisiunile am rămas...

Grădina restaurantului „Parcul Trandafirilor" este a doua ca mărime din oraş. Are circa 700 de locuri. Aici este umbră destulă. Dar nu foloseşte nimănui. Grădina este deschisă numai seara, după ora 18.

PANAIT TOMA, responsabilul unităţii, se plînge că în ultima vreme la grădină încasările au mers tare prost.

— Orice nor apărut pe cer ne alungă clienţii, ne spune cu necaz. Şi cum în ultimele săptămîni vremea a fost schimbătoare, vă închipuiţi cum ne-a mers. De cîţiva ani se tot discută problema montării unei copertine deasupra terasei şi a separeurilor din grădină. În cîteva zile am scoate cheltuielile. Dar nu s-a făcut nimic.

Stăm de vorbă cu DUMITRU NOUR, contabilul şef al Direcţiei comerciale judeţene.

— Într-adevăr, la grădina din „Parcul Trandafirilor" ar fi necesară o copertină, recunoaşte acesta. Dar nu avem cu ce o executa. La investiţii nu a fost prevăzută. Îi reamintim de instrucţiunile nr. 7 ale Ministerului de Finanţe şi Băncii Naţionale, care prevăd acordarea de credite pentru asemenea lucrări.

Replica a venit prompt.

— Creditele trebuie rambursate din beneficiile realizate peste plan. Cum în primul semestru trustul nu şi-a realizat nici măcar beneficiile, planificate, nu putem apela la credite.

Cu o asemenea optică, este firesc ca situaţia financiară a trustului să nu fie prea roză. Pentru că lucrurile se petrec cam aşa: nu se cheltuieşte nimic deoarece nu se obţin beneficii. Dar de unde să se realizeze beneficii, atîta timp cît - neasigurîndu-se consumatorilor cu minimum de confort - grădinile stau mai mult goale? Este aici un cerc vicios din care tovarăşii de la T.A.P.L. şi Direcţia comercială judeţeană, trebuie neapărat să se desprindă. Există însă şi o altă mentalitate. Dacă în unele locuri consumatorii sînt serviţi mai atent, mai civilizat, în multe grădini de vară aspectul, ca şi atitudinea personalului lasă cu totul de dorit. Ca şi cum consumatorul nu ar plăti în grădină aceiaşi bani ca şi în local. Iată o mostră. Bufetul „Siretul“ din cartierul Letea areo grădină de vară frumoasă, atrăgătoare. Probabil, din considerente de ordin economic, aici nu servesc ospătarii. În asta nu vedem nici un rău. Prin sistemul de autoservire omul economiseşte timp, iar unitatea poate face faţă unui număr sporit de consumatori. Autoservire nu înseamnă însă a-l obliga pe consumator să şteargă mesele, să adune sticlele şi paharele risipite în întreaga grădină. Pentru că debarasoarele uită adeseori pentru ce sînt plătite. O situaţie asemănătoare poate fi întilnită şi la grădina bufetului „Buturuga de vie" (mandatari - soţii Emil şi Iosefina Cojocaru), la bufetul „Dorna“ şi la alte unităţi.

Starea în care se află grădinile de vară ale oraşului Bacău ca şi modul cum se serveşte vădesc nu numai neglijenţă, lipsă de respect faţă de consumatori, dar şi dezinteres faţă de situaţia financiară -destul de precară de altminteri - a unităţilor de alimentaţie publică. Nu trebuie să se uite că în sezonul estival grădinile au un rol hotărîtor în realizarea planului. Tocmai de aceea ele trebuie să se bucure de atenţia cuvenită.

CONST. AZOIŢII, corespondentul „României libere”, 6 august 1968

Vechea grădină de vară din centrul Bacăului

marți, ianuarie 24, 2023

Spitalul din Bacău – o anchetă din anul 1931

Probleme vechi, probleme noi, o singură prioritate: sănătatea.

Sursa: I. BIS - Spitalul „Pavel şi Ana Cristea” din Bacău. O instituţie sanitară model, dar care necesită ajutoare urgente, ziarul „Dimineaţa” 10 noiembrie 1931


Rolul covârşitor pe care spitalul „Pavel şi Ana Cristea” îl îndeplineşte în mişcarea sanitară din localitate îi dă dreptul, desigur, la multă solicitudine din partea organelor în drept. În urma războiului european, printr-un complex de împrejurări, oraşul şi judeţul Bacău au luat o dezvoltare apreciabilă, dezvoltare care ar fi cerut în mod logic ca şi instituţiunile de utilitate publică să ia o extindere similară. Spitalul „Pavel şi Ana Cristea”,din localitate care are menirea să deservească nu numai întreg oraşul, dar şi o mare parte din judeţ, trece astăzi prin momente grele, din cauza unor lipsuri, cari desigur cu puţină bunăvoinţă din partea celor în drept, ar putea fi înlăturate. Spitalul e compus dintr-o secţie de boli interne, sub conducerea d-lui dr. Radu Moisă, una de chirurgie, sub conducerea d-lui dr. Telemac Iamandi şi un serviciu de radiologie. În numărul de faţă ne vom rezuma să subliniem frumoasa activitate care se depune la secţiunea de medicină internă şi lipsurile ei. Secţiunea este condusă cu multă pricepere de dl. medic internist Radu Moisă. Secţiunea are două saloane mari, unul pentru bărbaţi şi unul pentru femei cum şi câteva camere de rezervă. La această secţiune se dau consultaţiuni de toate bolile interne, nervoase, nutriţie, venerice, infecţioase şi se fac numeroase tratamente sifilitice gratuite. În cursul anului 1930, au fost internaţi în această secţiune peste 1800 de bărbaţi, femei şi copii. Până în prezent s-au dat consultaţiuni medicale în cursul acestui an la 4125 de bolnavi şi au fost internaţi în spital peste 1200 de pacienţi. Spitalul este întreţinut de municipiu. Încasările spitalului sunt însă ceva mai mici decât subvenţia acordată de primărie. Fiecare bolnav internat plăteşte 50 de lei pe zi pentru întreţinere, iar cei mai săraci 25 lei; unii din ei sunt ţinuţi în mod cu totul gratuit.

LIPSURILE SPITALULUI

Lipsurile spitalului sunt multiple şi dacă ele n-au ajuns încă să ameninţe situaţiunea instituţiunii se datoreşte în cea mai mare parte abnegaţiunei depuse de dl dr. Radu Moisă. Faţă de numărul mare de bolnavi interni şi externi şi de varietatea maladiilor care se tratează, lipsa unui pavilion de consultaţii policlinic se resimte în primul rând. Ar fi necesar să se construiască în imediată apropiere de poarta spitalului o clădire corespunzătoare unde bolnavii să fie triaţi şi unde să se dea şi consultaţiunile bolilor interne între care şi obstetrica, nas gât şi urechi, venerice şi pentru tuberculoşi. Corpul principal al spitalului să fie destinat exclusiv bolnavilor interni.

LOCALUL SPITALULUI

Însăş construcţia spitalului prezintă defectuozităţi. Sălile sunt prea mari şi prezintă inconvenientul că nu numai că se încălzesc greu, dar aglomerează prea mulţi bolnavi în aceeaşi odaie. Ar fi de dorit ca să existe camere mai mici, cu câte 6—8 paturi, care ar prezenta avantajul că s-ar putea aranja bolnavii pe clase, aşa cum se utilizează în Ardeal şi centrele apusene. În tot judeţul Bacău, deşi este unul dintre cele mai mari judeţe din ţară şi procentul de tuberculoşi este în plină ascensiune, nu se găseşte un sanatoriu de tuberculoşi. La acest spital se tratează şi tuberculoşi. Cu puţină bunăvoinţă s-ar putea clădi în curtea spitalului clădire sau câteva pavilioane cu verandă, pentru tuberculoşi.

PAVILIONUL DE IZOLARE

Tot la acest spital se izolează toţi contagioşii din oraş şi o parte din judeţ. În cursul anului trecut s-a început construirea unui pavilion. În cele patru camere mici ale pavilionului trebue îngrămădiţi bărbaţi, femei şi copii. Din cauza insuficienţii camerelor stau îngrămădiţi la un Ioc bolnavii de erizipel, scarlatina, febră tifoidă, difterie, oreillon, cărbune, etc. Îşi poate închipui oricine că sacrificiul medicului nu poate înlocui lipsurile imperioase. Spitalul se ilustrează prin lipsa unui calorifer, a lemnelor, a unei canalizări defectuoase şi a insuficienţei apei.

PERSONALUL

Deci spitalul este cotat ca unul din cele mai mari din întreaga regiune şi deşi aici se tratează mii de bolnavi pe an, afară de medicul primar dl. dr. Radu Moisă, nu se mai găseşte un medic ajutor. S-ar cuveni ca să se numească un medic secundar, care să faciliteze munca titanică depusă de dl dr. Radu Moisă. Deasemeni, personalul inferior este insuficient. Se impune standardizarea personalului, pentru că unele spitale mici să nu aibă surplus de personal şi o secţiune de talia celei de la spitalul din Bacău să se rezume la un subchirurg şi la a doua infirmiere. Nu pot trece peste lipsa accentuată de medicamente.

SERVICIUL DE RADIOLOGIE

În cursul anului trecut a luat fiinţă şi un serviciu de radiologie, care deserveşte ambele secţiuni ale spitalului şi un număr considerabil de pacienţi particulari din oraşul şi judeţul Bacău şi din judeţele limitrofe. Serviciul este pus sub conducerea d-lui dr. Eliescu, fost şef de lucrări la facultatea de medicină din Cluj. Serviciul este dotat cu tot utilajul modern şi prin priceperea conducătorului rivalizează cu cele mai de seamă institute de radiologie din ţară.

SOCIETATEA MEDICO-FARMACEUTICĂ

În strânsă legătură cu activitatea depusă la spital de dl. dr. Radu Moisă, trebuie să relevăm activitatea societăţii medico-farmaceutice din localitate, al cărui preşedinte activ este tot dl dr. Radu Moisă. Societatea ţine şedinţe regulate, unde se discută cele mai interesante cazuri medicale, în cea mai mare parte furnizate de secţiunea d-lui dr. Radu Moisă.

I. BIS


Sursa foto: ing. Mihai Ceucă/Clădirile ce-au fost odată în Bacău...