Frumuseţi ghimeşene în cromatici de octombrie

 

Slănic-Moldova în haine de gală

 

Bacăul în orarul Tarom!

 Nu vă energizaţi, se întâmpla în anii "60....

Sursa: Zori Noi, aprilie 1965

Demografii istorice ...bacoviene

   Orașul copilăriei lui George Bacovia avea o populație de 13558 locuitori (1890). Cu patru ani înainte de apariția volumului "Plumb"(1912), Bacăul ajunsese la 21344 locuitori. Prin comparație, Iașii numărau la acel moment 79406 persoane iar Bârladul 24838. La momentul trecerii în neființă a poetului (1957), orașul de pe Bistrița crescuse rapid la aproape 55000 de suflete. Era deja începutul schimbării din temelii a fizionomiei urbane și a unei  dinamici demografice de excepție. Locurile și oamenii aveau să cunoască tăvălugul tulburător  al marilor prefaceri. "Lumea aștepta cu strângere de inimă apariţia omului nou”, după cum avea să sintetizeze mai târziu Eugen Uricaru. Spiritul poeziei bacoviene avea însă puterea  să învingă timpul și timpurile...iar  doi ochi albaștri să scruteze peren linia orizonturilor noastre citadine...

   Foto: Planul Bacăului la 1934, la vârsta maturității depline a poetului (54 ani). Orașul se întindea pe 910 ha (o cincime din suprafața actuală) și număra în jur de 4800 clădiri.

Foto: pictură murală George Bacovia, BACFEST 2023 (Str. Banca Naţională)

Tihnă și relaxare în inima muntelui: Fatányéros & Csángó (Valea Rece, Harghita)

După cum vă spuneam într-o postare anterioară, un nou obiectiv turistic a apărut în bazinul superior al Trotuşului: un modern centru  wellness, primul de acest fel din Valea Rece (Hidegség; judeţul Harghita) și chiar din Carpații Orientali. Am petrecut câteva zile aici, curios fiind să văd cu ochii mei cum arată noile facilități, cunoscute până acum doar la stadiu de construcție în facere și prefacere. Așteptarea nu a fost în zadar. Modern, mirosind a lemn nou, foarte curat, cu personal amabil, acest centru wellness nu are cum să nu-ți meargă la suflet. Deschiderea spre verdele Văii Reci, cu munții săi domoli, capătă o nouă perspectivă din șezlongurile care te îmbie la relaxare. Colajele de mai jos stau mărturie, scutindu-mă de prea multe cuvinte.

 Pentru iubitorii muntelui, pentru cei care au răbdare să exploreze și să cunoască în detaliu locuri și oameni aparte, Fatányéros & Csángó și bazinul hidrografic al Văii Reci reprezintă atracții perene, evadări la îndemână din rutina citadină și o încărcare rapidă a bateriilor. Mai mult decât atât, ai toate șansele să vii ca turist și să pleci ca prieten. Iar acest lucru chiar contează într-o lume în care sistemul HoReCa te tratează de cele mai multe ori cu politețea rece a funcționarului îmbrăcat la costum, ce îți prezintă plictisit oferta poleită în multe stele și servicii standardizate...

P.S.: Se apropie tradiționalul festival al mămăligii cu brânză, organizat în comunitate. Un eveniment care nu ar trebui ratat!

Meniu ...pe firul apei

     Concluzie bătută în cuie: de evitat restaurantele care îți oferă meniu pe zeci de pagini, de la mici și pizza la coq au vin și creveți în sos de migdale, eventual într-o zonă montană unde produsele autohtone sunt cu totul altele. Mai bine șase feluri principale, dar gătite "in spiritul locului". Un bun exemplu: Hanul Anselmo din Oituzul de Covasna. Încercați o supă gulaș, ravioli cu hribi în sos de unt (gust sublim!) și/sau găluște cu prune (rețeta locului). Se asezonează cu verdele naturii, răcoarea muntelui, o  servire ireproșabilă, prețuri oneste și interacțiuni sociale care te pot face să renunți fără regrete la o masă din centrul urbei, cu fițe de cinci stele și prețuri de șapte...

Via Transilvanica...prin Bacău

 Oameni care inspiră, oameni care urnesc orizonturi și conturează noi cărări...O seară deosebită, cu o bucurie personală suplimentară la întâlnirea cu un artist fotograf: Voicu Bojan.

Wellness pe firul apei

       Un nou obiectiv turistic a apărut în bazinul superior al Trotuşului: un modern centru  wellness, primul de acest fel din Valea Rece (Hidegség), judeţul Harghita. Inaugurate ieri, piscina şi serviciile conexe de cazare aparţinând Pensiunii Fatányéros & Csángó, se adaugă la celelate puncte de atracţie din pitorescul ţinut al Ghimeşului. Cunosc foarte bine zona şi i-am urmărit de peste 15 ani evoluţia. Încetul cu încetul, ea a început să-şi valorifice atuurile naturale şi specificul cultural, spre bucuria iubitorilor de munte şi a turiştilor dornici de relaxare într-un peisaj generos, aflat (încă) departe de tumultul oraşului şi de amprentele sale nedorite. Oameni deosebiţi, locuri de poveste, experienţe de neuitat. Nu sunt laude gratuite; le puteţi descoperi încetul cu încetul, aici, pe firul Văii Reci. Atenţie: interzis gomoşilor, acces nelimitat iubitorilor de natură descoperită la pas, pe jos, spre amonte :)

Inaugurarea Centrului Wellness, 24 iunie 2013 (foto: Fatányéros &  Csángó Panziók)

Centrul în perioada de finalizare a lucrărilor (aprilie 2023; foto:LŞ.)

Pe firul apei: Raiul păpădiilor

Frumuseţile judeţului Bacău, mergând #pefirulapei...

Pe urmele domnitorului Gheorghe Ştefan, la Mănăstirea Caşin

 "Mănăstirea Cașin este una dintre cele mai frumoase așezăminte ortodoxe ale județului, fiind situată în comuna cu nume omonim, ce datează din secolul al XVII-lea. Construcția acesteia s-a petrecut în anul 1655, în timpul domniei voievodului Gheorghe Ștefan. Asemănarea planului bisericii cu Mănăstirea Golia din Iași vine de la faptul că aici au lucrat aceiași meșteri, la o distanță de doi ani după terminarea bisericii ieșene. Iar prezența zidului de piatră din jurul ei îți lasă impresia că e o cetate fortificată în stil gotic. Din nefericire a fost grav afectată de cutremurul din 1805, rămânând cu multe pagube. Pe parcursul a trei decenii s-au desfășurat lucrări de reabilitare, fiind susținute mai întâi de starețul Ierotei, apoi de egumenul Isaia din Constantinopol. Se presupune că mormântul voievodului-ctitor se află aici, iar locul e încărcat de istorie și de frumusețe naturală." (sursa: planiada.ro)

Foto: L.Ş, 17 mai 2023

Minunata rezervaţie naturală Buciaş

    Nu vă găsiţi ritmul? Astenia de primăvară nu vă dă pace? V-aţi săturat de ecranul calculatorului, de activităţile repetitive, de monotonia zilelor citadine? Există un remediu, l-am spus de multe ori: natura. În acest caz, #pefirulapei, în cea mai frumoasă rezervaţie peisagistică din această parte a ţării: Buciaş.

Relativitatea timpului, supremaţia spaţiului: Bacău, 1960

    Citim în revista Flacăra, numărul din iulie-septembrie 1960 (Anul 9, nr. 26-38), că timpul şi spaţiul se comportă bizar pe ruta Bucureşti - Bacău - Bacău. Săracii de ei, ce se mai alintau...Astăzi nu mai avem legături aeriene directe cu iubita noastră capitală, iar cu puţin efort străbatem oraşul în două ore...Vorba lui Magellan: Ca orice băcăuan, voi ajunge şi eu la strâmtoare....

Sursa: "Flacăra" (iulie-septembrie 1960)

Spendoarea magnoliilor din București

     La vânătoare de magnolii, cam pe fugă, fără pretenții artistice, dar bucurându-te din plin de spectacolul magnoliilor la apogeul înfloririi... Mulțumiri d-lui prof. Vlad Eftenie  pentru recomandări! One shot, one kill! 😁

Pe firul timpului: sfinţirea Bisericii "Sfântul Gheorghe" din fosta comună Domniţa Maria

      După cinci ani de la punerea pietrei de temelie (15 august 1934), pe 12 noiembrie 1939 avea să fie oficiată slujba de sfinţire a Bisericii “Sfântul Gheorghe”, una dintre cele mai frumoase obiective de cult păstrate în municipiu. Momentul este prezentat în presa naţională printr-un articol generos publicat la pagina 8 a ziarului Universul din 17 noiembrie 1939:

Sfinţirea bisericii din com. Domniţa Maria (Bacău)

Bacău, 13 Noembrie

Duminică 12 Noemb. crt. s’a făcut cu mare solemnitate sfinţirea monumentalei biserici cu hramul „Sf. Gheorghe“ din comuna suburbană Domniţa Maria, cea mai mare şi mai frumoasă biserică din judeţul nostru şi unica — prin felul ei — din întreaga eparhie.

Slujba sfinţirii a fost oficiată de P. S. S. episcopul Lucian al Romanului, înconjurat de un impunător sobor de consilieri referenţi de la Sf. Episcopie, în frunte cu păr. econ. Gh. Vlad, directorul seminarului teolog „Sf. Gheorghe“ din Roman; păr. econ. I. Dănilă, păr. econ. Bucevschi, păr. Gh. Chiriac, arhidiacon Ştefan Prutéanu ş. a.

La slujba sfinţirii au participat şi membrii clerului bacăuan, în frunte cu păr. protoereu Th. Zotta, preot Gh. Berilă, pr. V. Pascalini, pr. D. Videaou, protosinghelul Calist Berea, prof. diacon D. Iordache, prof. Th. Fecioru, prof. C. Sturzu ş. a.

Au participat deasemenea şi reprezentanţii autorităţilor în frunte cu: d. colonei I. Minescu, prefectul judeţului; prof. Leonida Dimitrescu, primarul oraşului Bacău; Const. Nădejde, secretar g-ral al F.R.N.; col. I. Dăscalescu, comandantul gărzilor naţionale; căpitan Horvat, primarul com. Domniţa Maria ş.a. Mai erau prezenţi: d-na şi d. C. Vasilescu, pictor din Bucureşti, autorul frumoaselor podoabe picturale a bisericii, d-na şi d. inginer Dan Costinescu, directorul general al fabricei de hârtie Letea; d. avocat Const. Zlotescu, preşedintele Asociaţiei culturale Sf. Nicolae; d-na Ecat. Florescu, din partea societ. „Crucea Roşie“; col. C. Brumă, direct, cămin, cult „V. Alecsandri“; d-na Maria Fulgeanu, direct, şc. norm. fete; preot Gh. Bujor, ing. Hodivoignu, pr. C. Moiceanu, C. Ursu, sub-administr. financ.; I. Dăscălescu, ajutor de primar al com. Domniţa Maria; prof. Ana Monaru, prof. cat. Venescu, locot. Lefter, I. Secăreanu, Nicolae Vlahuţă, secretar g-ral al primăriiei Bacău; I. Paloşanu, director prefectura Bacău; I. Focşan, V. Covor, C. Stăncineanu, învăţător Secăreanu ş. a.

Actul sfinţirii s’a făcut şi în prezenţa unui foarte mare număr de credincioşi, cu o ceremonie din cele mai impunătoare. Răspunsurile au fost date de corul primăriei oraşului Bacău, condus de maestrul Aurel Constantinescu. P.S.S. episcopul Lucian al Romanului a ţinut o frumoasă predică, binecuvântând opera creştinească ce s’a realizat prin stăruinţa şi munca depusă de preotul Gh. Berilă, parohul bisericii.

Pr. paroh Gh. Berilă a arătat împrejurările în cari s’a zidit sfântul locaş şi munca depusă pentru realizarea ei. După terminarea sf. slujbe, s’a servit o masă la şcoala normală de fete. Aici P. S. Sa episcopul Lucian a fost întâmpinat de elevele străjere ale şcoalei, în frunte cu d-na directoare Maria Fulgeanu, d-na prof. Florica Mihăilescu, dirijoarea corului şi d-ra prof. Elena Mălinescu, comandanta legiunii străjereşti.

P.S.S. episcopul Lucian, a vizitat localul şi clasele, rămânând foarte satisfăcut de cele constatate. La masă s’a închinat pentru M. S. Regele şi pentru propăşirea ţării.

Sursa: ziarul Universul, 17 noiembrie 1939

Complexul Muzeal „Paul Țarălungă” din Prăjeşti: tur virtual

 O excelentă iniţiativă în cadrul unui proiect de suflet, "Muzee de la sat"  - Conservăm digital patrimoniul cultural material și îl transmitem următoarelor generații: Complexul Muzeal "Paul Ţarălungă" din Prăjeşti.

Complexul Muzeal „Paul Țarălungă”, format dintr-un muzeu și o grădină botanică, poartă numele fostului învățător din sat. Paul Țarălungă (1921-2012) s-a născut în Prăjești și a început să adune piese începând cu 1945. În 1970 a reușit deschiderea muzeului, în care ținea și lecții cu elevii săi. Sunt expuse obiecte din domeniile: botanică, zoologie, arheologie, paleontologie, etnografie, geologie și chiar și o sală dedicată numismaticii. În muzeu poate fi văzut un embrion uman, conservat în formol, în diverse stadii de evoluție. Multe dintre lucruri au fost găsite în împrejurimi, cum e și pisica sălbatică împăiată, găsită în Prăjești în 1970. Grădina botanică este unică, dacă ne referim la amplasarea rurală, și a avut în perioada de glorie aproximativ 2000 de specii de plante și arbori. (text: Muzee de la sat. Foto: Şerban Lucian, 2018). Pentru o vizită virtuală la acest interesant obiectiv de pe harta turistică a judeţului daţi click AICI.

      La doar 18 km de Bacău, pasiunea de o viaţă a unui om al locului este lăsată moştenire generaţiilor de azi şi de mâine. Nu ezitaţi să treceţi pragul unuia dintre puţinele muzee (nu uitaţi de grădina botanică!) din ruralul românesc care au reuşit să învingă vremurile...

Parcul Gherăeşti: "s-ar putea face şi spune, mult mai multe…”

        Din ziarul “România” (nr. 411 din 22 iulie 1939). Prima şi ultima dată când vezi pe prima pagină a unei publicaţii naţionale Băile Herculane, Poiana Ţapului şi Parcul GherăeştI din Bacău 😀

   "La 4 km depărtare de oraşul Bacău, pe malul drept al Bistriţei, se află parcul Gherăeşti, locul de refugiu al băcăuanilor în zilele când arşiţa soarelui apasă moleşitor. Cu mulţi ani în urmă, parcul era o luncă sălbatecă, cu arbori seculari, nevizitată decât de locuitorii din apropiere. În anul 1930, prin stăruinţa d-lui Mihail Văgăunescu, primarul de atunci, parcul a fost amenajat şi pus la dispoziţia orăşenilor. De atunci, a devenit cel mai frumos loc de recreaţie al băcăuanilor, în timpul verii. În zilele de sărbătoare, familii întregi pornesc spre parc; cu merinde, patefoane şi... damigene. Sub arborii seculari, pe muşchiul verde, se întind mese copioase, stropite din belşug, cu vin... Şi întâlneşti familii simple, lângă familii nobile...Natura, înfrăţeşte pe cei bogaţi, cu săracii. În anul 1933, parcul a fost înzestrat şi cu un ştrand; iar pe şoseaua ce duce spre parc şi în parc s-a instalat lumină electrică. Nu mai lipseşte decât un teren sportiv, şi un mijloc de locomoţiune mai acceptabil. Autobuzele ce transportă vizitatori la parc sunt extrem de incomode. De aceea, de multe ori, băcăuanii consideră excursia drept sacrificiu.

Toate acestea s-ar putea îmbunătăţii dacă primăria Bacău ar continua opera începută de vechii conducători. Astăzi, parcul se află în aceeaşi stare, ca şi acum câţiva ani. Dacă n-ar fi splendoarea lui naturală, poziţia lui de un pitoresc încântător, băcăuanii n-ar avea unde să evadeze pentru câteva ore, din fastidiosul cotidian. E atât de minunată poziţia ce oare, încât uneori simţi nevoia să îngenunchezi în faţa naturii şi să-I proslăveşti creaţiile...De pe mal, vezi plutele ce trec lin, scăpate din furia Toancelor şi din coturile periculoase...Se pot spune multe de parcul Gherăeşti şi se pot face multe; dar s-ar putea face şi spune, mult mai multe…”

Pe firul timpului: cartierul gării

      Oraşul cel nou avea nevoie de o nouă înfăţişare, modernă, în zona unei porţi de intrare atît de importante: gara C.F.R. Clădirea staţiei C.F.R. avea să mai aştepte însă până în toamna anului 1982…Detalii aici.

Turnurile din faţa gării, gata scoase din cutie pentru oamenii muncii...(1964)

"Băcăuanii îi sunt oricând credincioşi naturii"

    Un interviu luat de Paula Ionescu primarului Bacăului, Ioan Ichim. Articolul a fost publicat în “România pitorească” în anul 1975.   

                    

Băcăuanii îi sunt oricînd credincioşi naturii» ne-a declarat IOAN ICHIM, primarul municipiului

Bacăul este cunoscut multora ca oraş natal al lui Bacovia. Se ştie că în anii adolescenţei poetul colinda mulţi kilometri pe jos, prin zăvoaiele Bistriţei, iarna patina ore întregi pe rîul îngheţat...

— Un îndrăgostit de natură, aşa cum a fost Bacovia, a putut să găsească totdeauna, în jurul oraşului nostru, locuri care să încînte ochiul şi sufletul. Să ai apa Bistriţei în apropiere, păduri şi pajişti înverzite — asta înseamnă tot atîtea rezervaţii pentru linişte, odihnă, recreere. Am depăşit însă demult timpul modestului orăşel de provincie. Ascensiunea contemporană a municipiului, concretizată pe multiple planuri, cuprinde în mod firesc şi schimbările aduse peisajului de agrement. Frumuseţea naturii a fost ajutată şi completată pe măsura nevoilor omului modern. Desigur, toate aceste locuri care compun acum oazele timpului liber al locuitorilor noştri sunt destinate în egală măsură tuturor turiştilor care vin să ne viziteze. Este important de amintit că pentm a ajunge la ele nu trebuie parcurse distanţe mari şi obositoare.

— Am aflat şi din ziarul local «Steagul roşu» că marea bucurie a băcăuanilor a fost în acest an crearea «Insulei de agrement».

— Este o bucurie şi pentru că locuitorii municipiului au participat direct, alături de edili, prin muncă patriotică, la realizarea ei ca şi a altor locuri destinate odihnei. Pe fosta albie a Bistriţei, acolo unde există acum un lac de redresare, noi am amenajat un spaţiu de zece hectare de verdeaţă: iarbă, garduri vii, 2.000 de arbori şi trandafiri, ala umbroase, 300 de bănci, un kilometru şi jumătate de promenadă, o frumoasă panoramă spre o oglindă de apă de 36 de ha, două şalupe şi bărci pentru plimbări de agrement, mai avem acolo o plajă cu vestiare, terenuri de sport, restaurant, un parking asfaltat. Aceasta este în linii mari, «Insula de agrement» la care se poate ajunge în numai 20 de minute, ea aflîndu-se la numai trei kilometri de oraș.

— Am auzit vorbindu-se și despre Parcul Gherăești. Este departe?

— Mergînd spre extremitatea de nord-vest a municipiului, la cinci kilometri. Acolo există arbori, iarbă, în mijlocul lor căsuţe într-un camping care oferă peste 100 de locuri de cazare, o platformă pentm corturi, o patiserie-restaurant, un bazin de înot şi o terasă unde se prezintă deseori spectacole artistice. Un loc nu numai pitoresc, dar şi deosebit de interesant, este parcul dendrologic de la Hemeiuș (la nouă kilometri de oraş, pe şoseaua spre Piatra Neamţ) unde pot fi văzute specii de arbori şi plante din toate zonele ţării. în apropiere amatorii de sport găsesc terenuri de tenis, handbal şi baschet. Frumoasa pădure de pe dealul Măgura — care face parte din fondul funciar subcarpatin — se află la 16 kilometri de Bacău. Este un alt loc de odihnă unde turiştii găsesc, la hanul cu acelaşi nume al cooperaţiei de consum, bunătăţi ale bucătăria moldoveneşti. Pentm cei mai mici cetăţeni ai noştri agrementul este şi trebuie să însemne multă mişcare, sport. De aceea, aş mai aminti şi baza nautică de pe lacul de acumulare Bacău II (la cinci kilometri de oraş) unde au loc şi concursuri naţionale de juniori şi unde se poate practica şi învăţa înotul. Există acolo şi o platformă pentm instalarea corturilor.

— Dar pentru ce mai vîrstnici, care au rămas şi ei credincioşi naturii cu sufletul?

— Bacăul are Parcul Libertăţii în care ne-am îngrijit să aducem anul acesta încă 2100 de arbori şi trandafiri, 100 de mii de flori şi să începem extinderea lui cu încă 1800 mp. Aici, un inimos artist cum este profesorul Huţanu a realizat, împreună cu elevii săi de la Şcoala de artă populară, lucrări de sculptură în lemn care se potrivesc de minune cadrului. În Parcul Trandafirilor vrem să readucem atmosfera chioşcului cu fanfară de pe vreme bunicilor noştri. Deoarece avem în vedere, ca în întreaga ţară, ocrotirea fondului forestier, tot ceea ce vom face pentm băcăuani în continuare se referă la modernizarea zonelor de agrement care trebuie să fie marile noastre surse de refacere fizică şi spirituală.

La Insulă, în 1975

Foto: Ioan Bâşcă, Deşteptarea - click aici

 

Bacău - un oraş modern, înfloritor....

 La finalul articolului veţi găsi şi anul la care se face referire...😏

Bacău - un oraş modern, înfloritor

În anii construcţiei socialiste, dar mai ales în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, Bacăul a cunoscut, asemenea tuturor localităţilor patriei, o puternică dezvoltare industrială şi urbanistică, devenind o aşezare modernă, înfloritoare. În mai puţin de două decenii, aici au fost construite două mari platforme industriale, în care se înalţă unităţi puternice, ale căror produse sunt cunoscute şi solicitate nu numai de economia naţională, ci şi la export, în numeroase ţări ale lumii. Între acestea se numără întreprinderea de maşini-unelte, întreprinderea metalurgică, Combinatul de îngrăşăminte chimice, întreprinderea de panouri electrice pneumatice, Combinatul de prelucrare a lemnului. În acelaşi timp, s-au dezvoltat şi modernizat combinatul de celuloză şi hirtie „Letea“, întreprinderea de pielărie şi încălţăminte „Partizanul“, Întreprinderea de postav „Proletarul“, întreprinderea mecanică şi altele. Acest ritm impetuos de dezvoltare economică a făcut ca municipiul Bacău să realizeze în prezent o producţie industrială anuală în valoare de circa 14 miliarde lei. Oamenii muncii de aici s-au angajat ca în cinstea celei de-a 40-a aniversări a actului istoric de la 23 August 1944 şi a celui de-al XIII-lea Congres al partidului să realizeze o producţie suplimentară în valoare de 500 milioane lei.

În imediata apropiere a cetăţilor industriale se înalţă noile şi modernele cartiere de locuinţe. Pe cimpul dinspre Sărata, ca şi peste pasajul de cale ferată, unde pînă nu de mult hălăduiau bălăriile, s-au construit cartiere noi, adevărate „oraşe“ în oraş: Republicii, Cornişa Bistriţei, Carpaţi, Milcov, Aviatori şi altele, în care trăieşte, în condiţiile unui confort modern, peste 80 la sută din populaţia oraşului. Alături de cele circa 45 000 de apartamente, s-au construit numeroase edificii social-culturale, magazine comerciale, unităţi turistice şi prestatoare de servicii pentru populaţie. Oraşul s-a îmbogăţit cu lucrări de artă monumentală, au fost amenajate parcuri şi grădini, complexe sportive şi de agrement. Dacă la data construirii lor — ne spune tovarăşul Vasile Albu, primarul municipiului — vechiul palat administrativ sau fostul cinematograf „Mărăşti“, acum Teatrul dramatic „Bacovia“, erau considerate construcţii monumentale, astăzi ele se pierd între noile edificii realizate de proiectanţii şi constructorii noştri: Casa de cultură, complexul hotelier „Moldova“, complexele comerciale „Select“ şi „Romarta“, Institutul de învăţămînt superior, spitalul judeţean, sala sporturilor. Şi continuăm să construim în ritm intens. Pînă la sfirşitul actualului cincinal mai avem de înălţat şi pus în funcţiune noi capacităţi de producţie, obiective social-culturale şi circa 8 000 de apartamente.

Într-adevăr, Bacăul continuă să fie un vast şantier. Se construieşte atît în centru, cît şi în noile ansambluri de locuinţe Bistriţa-Lac, Mioriţei, Bacovia, Ştefan cel Mare. Este de subliniat faptul că, în ultimii zece ani, populaţia oraşului s-a dublat. Modernizarea centrului, ca şi a întregului oraş este însoţită, cum e şi firesc, de un amplu program de lucrări edilitar-gospodăreşti. Bacăul, care cu ani în urmă nu avea nici o stradă asfaltată, dispune acum de o reţea de peste 120 kilometri de străzi modernizate. În prezent, pe întreg cuprinsul oraşului se execută ample lucrări de extindere a reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă, se amenajează noi spaţii de joacă pentru copii, de recreare şi agrement. Sunt preocupări la înfăptuirea cărora, pe lîngă fondurile alocate de stat, îşi aduc contribuţia toţi cetăţenii. Acest aport se concretizează prin executarea unor lucrări edilitar-gospodăreşti în acest an, prin muncă voluntar-patriotică, în valoare de peste 200 milioane lei. Este şi aceasta o dovadă a dorinţei fiecărui băcăuan de a-şi vedea oraşul în care trăieşte şi munceşte tot mai frumos, mai înfloritor.

Gheorghe BALTA corespondentul „Scînteii"

Sursa: Scînteia, 15 martie 1984

Pe firul timpului: Hotelul "Moldova"

  Un nou hotel la Bacău. La Bacău, în apropierea „Parcului trandafirilor“ se înalţă noul hotel al oficiului judeţean de turism, care va avea o capacitate de cazare de aproape 400 locuri. Noul hotel va dispune de numeroase spatii comerciale şi pentru diverse servicii. Constructorii trustului județean s-au angajat să încheie lucrările în a doua jumătate a anului 1979. (Gh. Baltă) - "Scînteia", 27 iulie 1978

Hotelul "Moldova", 1982 (Sursa: "Scînteia")

 Hotelul "verde - crud" (1982, cpi) 

Tot la înălţime se dovedesc şi constructorii din municipiul Bacău. În modernul ansamblu „Bistriţa-Lac“, ei au pus la dispoziţia oamenilor muncii noi blocuri de locuinţe. Cu acestea, numărul apartamentelor construite în anii care au trecut de la Congresul al IX-lea al partidului în municipiul Bacău a ajuns la 50 033. Numai în actualul cincinal au fost înălțate blocuri care însumează 950 de apartamente, cu 743 mai mult decît prevedea planul. În acelaşi timp, s-au dat în folosință moderna gară de călători, hotelul „Moldova“, piaţa centrală agroalimentară, două cinematografe, unităţi comerciale și altele. În anul 1985 vor fi construite încă 1 800 de apartamente, iar in viitorul cincinal — alte circa 10 000 de apartamente, precum si un mare număr de obiective social-edilitare. ("Scînteia", 2 decembrie 1984)

Aprilie 2005...şi...

...septembrie 2010. Ultima dată când am urcat la ultimul etaj al hotelului pentru a obţine o fotografie panoramică a Parcului Catedralei. Recepţionera, foarte drăguţă, mi-a permis accesul. Holul era încă foarte animat cu fel de fel de turişti si oameni de afaceri...