Ironii urbane

 

Laudatio

     Se aplaudă frenetic performanța elevilor români la olimpiadele internaționale de fizică și matematică. Nu prea se spune că este vorba de rezultatele unor elevi de la un liceu particular, supercompetitiv si hiperelitist, care și-a luat ca model sistemul din Singapore. Cam la fel este registrul si la celelalte discipline laureate (chimie, geografie etc). Partizanii performanței carpatice exultă, criticii coronițelor mormăie în barbă, la umbră. Cu toții ignoră o realitate crudă: sistemul românesc de educație crapă în bucăți, cu (sau fără) medalii la gât și premii speciale în buzunarul de la piept. Atâta timp cât ipocrizia sistemică depășește competențele frumos enumerate în vetustele programe școlare reșapate, alergăm în deșert după un dromader muribund...

Diferenţieri topoclimatice

Diferențieri topoclimatice la nivelul orașului, studiu de caz ora 11, 00:

*Staţia meteo ANM (cartier CFR, 174 m altitudine): 23,5 C

*Parc Cancicov (loc de joacă capăt Aleea Parcului): 23,9 C

*Piața Tricolorului (Casa de Cultura), la umbră: 24,9 C

*Piața Tricolorului (Casa de Cultura), la soare: 30,2 C

Mai multe informaţii cu specific meteorologic şi climatologic din orizontul băcăuan puteţi accesa pe grupul  Meteo Bacău. Vă aştept!

Să ne sufocăm intra muros!

     Am găsit și eu în poștă un ziar. Am remarcat nu neapărat macheta unui stadion futurist (mai am prin calculator vreo 3-4 planșe de acest gen, care au fost promovate meteoric de-a lungul timpului). Mi-a sărit în ochi "salba" de blocuri care a fost inserată în spatele arenei, în zona (fostelor) terenuri sportive. Zona care, in vremea copilăriei și adolescenței mele aducea sute de pici la joacă și la activități sportive. O zonă care venea în continuarea Parcului Libertății ("Cancicov"-ul de astăzi), reprezentând prin dimensiuni si complementaritatea funcțiilor, un element remarcabil pentru municipiu, element urbanistic rarisim la nivelul intraurban in reteaua urbană națională. Momentul '90 avea să aducă rapid destructurarea: degradarea spațiului verde, schimbarea utilizării terenului (mare universitate particulară, sedii de firme etc), ruinarea bazei sportive (in anii' 80 considerată cea mai mare si mai complexă din provincie). Acum, prin jocul imobiliar al ruletei public-privat al anilor de "tranziție la economia de piață", zona menționată are toate șansele să se metamorfozeze definitiv în beton, sticlă și asfalt, cu toate "beneficiile" asociate. Într-un oraș în care textura se densifică precum un țesut canceros, un oraș care nu cunoaște dezvoltare  prin "urban sprawl", intr-un oraș în care zona metropolitană este de 20 de ani o Fata Morgana rozalie, noi ne vom sufoca intra muros. Dar ce contează, de la un etaj superior unii vor rânji condescendent, plescăind mulțumiți la notificările primite pe telefon de la contul bancar. Restul e sporovăială cu esență de sustenabilitate long-lasting.

Cenuşerul "decorativ" din Parcul Cancicov

 Exemplar de cenușer (Ailanthus altissima), denumit popular fals oțetar sau "arborele puturos", dezvoltat în zona aleii centrale a Parcului "Cancicov". O specie invazivă, cu multe neajunsuri (drajonare puternică, flori cu miros dezagreabil, secretă o substanta toxică în sol, împiedicând dezvoltarea altor specii) care nu-l fac de dorit în amenajările verzi de tipul parcurilor urbane. Este adevărat, orice arbore aduce un plus pentru oraș, dar ar trebui să fim mai atenți la structura floristică și la intervențiile punctuale făcute la nivelul spațiilor verzi urbane de referință...

Admiterea la liceu 2022: top licee

 

Valuri, valuri...de căldură

    Vara 2022 ne-a  oferit până acum  în Bacău 16 zile tropicale. Primul val de căldură, desfăşurat pe durata a 10 zile (27 iunie - 6 iulie), deşi poate surprinde prin poziţionarea în calendar sau prin valorile înregistrate (34-36 C), se încadrează în specificul climatologic al zonelor extracarpatice.

Maximul termic din 30 iunie (36,0 C), plasează deja anul 2022 în prima jumătate a celor mai călduroşi ani de după 2000 (v. grafic).

Evoluţia termică de până acum îmi aduce aminte de torida vara a anului 2012, atunci când s-au înregistrat nu mai puţin de 74 de zile tropicale, invazia persistentă a maselor de origine nord-africană determinând chiar înregistrarea unui nou record termic absolut pentru oraşul nostru (42,5 C!):

Temperaturi maxime înregistrate în Romania la data de 7 august 2012 (sursa: Viorica Dima şi colab - "Valuri de căldură în România", Editura Printech, 2016)

Este o certitudine că schimbările climatice pe care le traversăm ne vor aduce veri din ce în ce mai toride şi mai secetoase. O analiză făcută anul trecut pentru oraşul Bacău (click aici) demonstrează trendul ascendent al acestui fenomen cu impact negativ asupra unui întreg spectru de interacţiuni naturale, sociale şi economice:

Pentru luna iulie şi începutul lunii august trebuie să ne aşteptăm la noi valuri de căldură cu intensitate sporită. Prognozele avansate de modelul GFS estimează deja pentru săptămâna viitoare valori de 39-41 C (v. graficul de mai jos), ceea ce - în combinaţie cu deficitul pluviometric semnificativ - poate duce la compromiterea culturilor agricole pe suprafeţe întinse din judeţ. 

    Pentru noi, citadinii, disconfortul termic va pune la grea încercare răbdarea şi chiar sănătatea. În condiţiile efectului de insulă termică urbană, a te deplasa prin centrul oraşului la orele amiezii devine o provocare riscantă. Să nu uităm că valorile de temperatură oferite de staţiile meteo sunt înregistrate la umbră, în condiţii standardizate (adăpost meteo la 2 m înălţime, teren acoperit cu iarbă, absenţa construcţiilor în proximitate etc), deci valorile resimţite în zonele construite (cu densitate mare, lipsite de regulă de spaţii verzi sau măcar de pseudo-aliniamente de arbori cu umbră binefăcătoare) sunt cu câteva grade Celsius mai ridicate. Conf. dr. Lucian Sfîcă (UAIC) compara într-o recentă conferinţă specificul termic din centrul Bacăului cu cel dintr-o localitate de câmpie din judeţul Buzău. Verile copilăriei noastre se pare că au dispărut încetul cu încetul. Rămâne "în aer" interogaţia deja formulată aici, pe blog: Cât timp mai avem până când bucuriile specifice sezonului estival vor fi umbrite de disconfortul şi chiar chinul suportării unor valuri de căldură din ce în ce mai accentuate? 

Pe aceeaşi temă: Oraşul zilelor tropicale

                                Prima zi de vară 2022

Vom avea în această vară noi recorduri termice?

 

Unde-i verde ...e și răcoare binefăcătoare

Un scurt trekking meteo exploratoriu, având ca subiect efectul de insulă termică urbană și rolul moderator jucat de spațiile verzi asupra topoclimatului urban.Transectul pietonal efectuat surprinde câteva aspecte interesante legate de variația temperaturii în funcție de o multitudine de factori (distanța față de zonele construite din proximitate, densitatea arborilor și arbuștilor, fragmentarea coronamentului, lățimea aleilor, prezența fântânilor arteziene, alternanța zonelor insorite și a zonelor umbrite etc) – v. harta.  Aș remarca la o primă analiză gradientul foarte ridicat pe direcția est-vest (diferență de 1,9 C între intrarea în parc dinspre  Calea Mărășești și locul de joacă amplasat într-o curtină de arbori maturi, cu o coroană densă), inerția termică mai mare din vestul parcului (cea mai îndepărtată zonă față de construcții compacte și valorile cu peste 1 C mai reduse față de pietonalul Poșta nr. 1 – Piața Tricolorului (Casa de Cultură). Desigur, în funcție de gradul de nebulozitate, momentul din an și intervalul orar utilizat pentru măsurători, aceste diferențe termice pot ajunge și la peste 5 C, într-un mozaic microclimatic gestionat de conglomeratul neomogen  al suprafețelor active ale orașului. Dar pentru acest aspect vom reveni pe larg în viitor...

Sufletul orașului

 Sufletul orașului este acea parte a lui care nu are nicio valoare din punctul de vedere practic al existenței: este pur și simplu poezia lui, un sentiment care este în sine absolut, deși atât de evident parte din noi înșine.

Le Corbusier - The City of To-morrow and Its Planning, 1929.