Paharul

    Acum patru ani. Veneam dintr-o hoinăreală foto, încercând să alung ghemul de gânduri apăsătoare, nedefinite. Contrar obișnuinței, schimb traseul și urc spre terasa de la restaurantul din Parcul Trandafirilor. Pe atunci unitatea încă mai funcționa în formatul cunoscut de generații.  Ceva parcă mă trăgea de mânecă, și nu era apusul care se prefigura în culori aprinse. Cu chiu, cu vai, mă hotărăsc ce să comand, rămânând nehotărât în picioare. Pozez fără chef paharul și jocul ultimelor raze. Mă felicit totuși pentru alegerea culorii lichidului, dar strâmb din nas la gustul nefamiliar. Vraja rămășițelor zilei plutea suspendată și încercam să mă agăț de ea și șă o iau cu mine. Cobor. Același sentiment ciudat avea să mă urmărească însă tot drumul. Nu peste mult timp, pandemia avea să blocheze o lume întreagă într-un vis urât, iar imaginea apusului din acea seară de februarie m-a urmărit în valurile de lockdown. Avea să fie ultimul pahar cu apus inclus, dar atunci nu știam sau poate că refuzam să cred.  Pe drum am șters toate pozele făcute, nemulțumit de rezultatul obținut. Am revenit totuși asupra uneia, pescuind-o din coșul de gunoi virtual. E cea de față. Și privind-o astăzi, reevaluez acel asfințit și niște versuri dintr-o melodie celebră: There is a crack, a crack in everything / That’s how the light gets in...

    Coborând cu picioarele pe pământ😁, îmi zic după modelul pragmatic american: shit happens...

Mareea duminicală

 

Banca

 În general, la noi banca citadină nu face parte neapărat din acel „joie de vivre” ce caracterizează societățile occidentale dezvoltate. 

        Chiar și marile orașe din România banca pare să aparține celor două etape opuse  ale vieții (începutul și sfârșitul), având între ele o utilizare impusă doar de necesitate. Slaba utilare cu acest mobilier urban, lipsa esteticii și a ergonomiei, raritatea evenimentelor publice, convivialitatea fragilă a citadinului o transformă mai degrabă într-un fel de moft interstițial lipsit de substanță și reper cronologic, de afectivitate sau de atractivitate in situ. Pentru multe generații,  banca a reprezentat și încă mai reprezintă cel mult o scurtă ședere între două puncte pe un traseu lung, legatul unui şiret, rar reprezintă o formă de relaxare de lungă durată, de interacțiune socială sau punct de stație pentru a admira peisajul citadin. Îndrăgostiţii sunt cei care mai fac notă discordantă. Ecosistemul om-bancă își infuzează vitalitatea din calitatea spațiilor publice, dar și dintr-o cultură a interacțiunii cu tine și cu necunoscutul de lângă tine. Pentru mulți aflați în mișcare, apăsând pedala de acceleraţie,  inșii de pe bănci par amorfi, fară chip, uneori invizibili, mai ales atunci când sunt încadrați superficial în categorii indezirabile: vagabonzi, cerșetori, bețivi, drogați, bolnavi, bătrâni, "pierde-vară". Băncile reprezintă locuri centrale în ţesutul urban prietenos sau disfuncţional. La fel ca şi peroanele de gară, ele spun poveşti, aluvionând şi condensând trăiri, evenimente, amintiri. Oraşele au nevoie de bănci pentru a nu-şi pierde urbanitarea. Între Forest Gump și Afterlife sunt mult mai multe asemănări decât ar părea la prima vedere…

Bacău versus Târgu Ocna: sinteză termică 2023

    Dacă ar fi să mă mut în afara reşedinţei de judeţ, undeva în cadrul izocronei de 60 de minute, Târgu Ocna ar fi prima opţiune ...şi din punct de vedere termic. Iernile mai blânde, multe dimineţi incredibil de calde comparativ cu cele din sezonul rece bacovian (consecinţă a acţiunii foehnului), primăverile lungi şi însorite, aerul mult mai puţin poluat reprezintă tot atâtea motive de a te gândi la micutul oraş-staţiune balneoclimaterică de la contactul Carpaţilor Moldo-Transilvani cu Subcarpaţii Moldovei pentru o viitoare reşedinţă...sezonieră 😊

Temperaturile medii lunare înregistrate la staţiile meteo Bacău şi Târgu Ocna în anul 2023.

Bacău vs Târgu Ocna - două exemplificări ale efectului foehnului la coborârea de pe versanţii Nemirei. (Sursa: ANM)

Vezi şi: Cum a fost anul 2022 din punt ce vedere termic?

Lacul Bacău II (Șerbănești): suflul naturii în oraș

Astăzi sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel în calendarul acțiunilor ecologice semnarea, în anul 1971, a Convenției Ramsar, un tratat internațional adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, situat pe malul Mării Caspice. România a devenit stat membru  din septembrie 1991, prin înscrierea Deltei Dunării pe lista siturilor convenției.

Cu această ocazie, ofer câteva imagini proaspete cu Lacul Bacău II (Șerbănești), arie de protecție specială avifaunistică (2005), zonă importantă de odihnă, hrană și cuibărit pentru speciile de păsări care migrează pe coridorul est-carpatic. Suprafața lacustră are o suprafață de 202 ha (216,9 ha după alte surse), fiind situată în totalitate pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău. Lacul a fost inclus în situl Natura 2000 Lacurile de acumulare Buhuși – Bacău – Berești, devenind astfel parte a rețelei europene de arii protejate. Au fost inventariate peste 147 de specii de păsări, 34 de specii de mamifere, amfibieni, reptile şi 22 de specii de peşti.

Alte informații interesante:

-Lacul Bacău II face parte din sistemul hidrotehnic de amenajare complexă a Bistriței, fiind ultima acumulare din cele 13 hidrocentrale[1] care au format Calea de lumină a țării, proiect cu impact deosebit în strategia de electrificare a României. Deserveşte UHE Bacău II (30 MW putere instalată), fiind inaugurat la 7 decembrie 1966.

-suprafața lacustră are aproximativ 2300 m lungime, 600 m lăţime în zona barajului şi 900 m la coada lacului. Conform Centrului Regional de Ecologie Bacău, “adâncimea medie este de aproximativ 2 m, cu o adâncime de 6.5 m în zona barajului şi priza canalului de aducțiune. Relieful subacvatic este caracterizat prin praguri abrupte 1-3 m în zona centrală, insule acoperite ulterior de apă pe care s-au instalat comunităti vegetale de trestie şi papură, zone cu apă cu profunzimea de aproximativ 1 m pe care s-a dezvoltat salcia, ramasă parțial şi după inundarea lacului, în zona de vest, şi un platou cu adâncime constantă de aproximativ 1.5 m în partea estică. Lacul a suferit un proces de colmatare accentuat, aspectul actual fiind caracterizat de un mozaic de canale, insule, vegetație acvatică, ochiuri de apă şi zone cu luciu de apă deschis.”

-dintre speciile de păsări care pot fi observate pe luciul de apă sunt de amintit: lebăda de iarnă, lebăda de vară, uliul păsărar, acvila codalb (aceasta putând fi observată în perioada noiembrie-martie), uliu șorecar, egreta mică, stârcul roșu, stârci, rațe, chirighițe, pescăruși ș.a. Labirintul de insule și stuf din coada lacului constituie un adăpost ideal pentru speciile prezente aici tot timpul anului sau doar în perioadele de migrațiune.

---

[1] De menționat că din cele 12 hidrocentrale situate în aval de Lacul Bicaz (Izvorul Muntelui), doar patru posedă lacuri de acumulare: Vaduri (150 ha), Racova (216 ha), Gârleni (233 ha), Bacău I (Lilieci) 262 ha  și Bacău II (Șerbănești) 202 ha.

O superbă imagine satelitară obținută de sateliții NASA înainte de apariția Google Maps...

 

 

 

 

Stratul de zăpadă al lunii ianuarie (2000-2024)

       Pentru că nu vom mai avea zăpadă proaspătă în aceste ultime zile de ianuarie, mi-am permis să analizez în avans caracteristicile Gerarului băcăuan la nivelul ultimilor 24 de ani, pentru două caracteristici: numărul de zile cu strat continuu de zăpadă şi grosimea maximă a stratului de nea (cm). Sub aceste aspecte putem spune că ianuarie 2024 a fost o lună normală climatologic. Deh, ultimele trei ierni ne-au cam dezvăţat de decoruri hibernale, alintându-ne facturile la energie termică şi mobilitatea urbană...

Foto: Ianuarie 2013 şi 2014 - atunci zăpadă în Bacău!

Beneficiile verdelui urban: oase mai puternice!

   Un nou studiu (publicat în Jana Network) demonstrează din nou beneficiile multiple aduse de spaţiile verzi. De data aceasta este vorba despre rezistenţa sustemului osos la copii, cu posibile efecte pozitive pe tot parcursul vieţii. Detalii aici (pentru o punere în temă, în limba română) şi în articolul original, sub semnătura unui colectiv de cercetători coordonaţi de Hanne Sleurs, Ana Inês Silva şi Esmée M. Bijnens.

Bucurile copilăriei şi  noi prieteni de joacă în Parcul Cancicov (foto LŞ, 2017)

Pe aceeaşi temă: Mai mult verde, mai puţin cortizol

Valoare eco-protectivă a verdelui urban

Ieşirea în natură şi beneficiile ei

Regula 3-30-300

Perspective aeriene: Slănic-Moldova printre fulgi de zăpadă

     Aceeaşi vale superbă, privită acum de la înălţime. Merită să revin cu un pasaj definitoriu: "Tot în acest judeţ se află cea mai frumoasă staţiune balneară din ţară, Slănic (Moldova), proprietatea Epitropiei Sf. Spiridon Iaşi, renumită pentru admirabilele sale poziţiuni şi excelentele izvoare minerale, având instalaţiuni cari rivalizează cu staţiuni similare din străinătate” (sursa: Anuarul „SOCEC”, Bucureşti, 1912).

Dinamici demografice şi spaţiale în oraşul Bacău

La recensământul populaţiei din 1992, Bacăul avea să atingă apogeul demografic: 205.029 locuitori. Ultimul recensământ (2021) avea să bifeze doar 136.087 rezidenţi, cu o treime mai puţin.

În anul 1993, intravilanul oraşului Bacău însuma 1883 ha dintr-un total de 4318,7 ha, cât reprezintă suprafaţa teritoriului administrativ. În trei decenii, intravilanul a ajuns să ocupe aproape 90% din suprafaţa municipiului (3880 ha).

Dinamica teritorială a municipiului Bacău în perioada 1991-2022  (sursa imaginilor: Google Earth)

La sfârşitul anului 1991 existau 63.169 locuinţe. La finalul lui 2022, Bacăul aduna o zestre de 73126 locuinţe. Ar fi interesat de analizat dinamica numărului total de clădiri. Nu am date la îndemână, rămâne pe altădată.

Despre densitatea populaţiei şi faptul că am rămas în topul celor mai densificate oraşe am mai scris. Nu am informaţii oficiale despre parcul de autovehicule înmatriculate pe raza oraşului. Chiar şi fără aceste statistici, ne este foarte clar că evoluţia motorizării a fost una aproape exponenţială. Implicit, problema mobilităţii băcăuanilor şi dezvoltarea unei infrastructuri moderne devine o prioritate pentru viitorul apropiat într-un oraş foarte densificat, cu o tramă stradală subdimensionată şi ineficientă pentru "muşuroiul" care se prefigurează tot mai mult.

Salariile și PIB-ul județelor: discrepanţe şi corelaţii spaţiale

 România discrepanțelor economice relevate de doi indicatori: PIB/loc şi câştigurile salariale la nivel judeţean.

Sursa:cursdeguvernare.ro