Participă!

sâmbătă, octombrie 20, 2012

Împărțiri administrativ-teritoriale în centrul Moldovei


    Primele izvoare scrise privind organizarea administrativ-teritorială pe aceste meleaguri datează din secolele XV-XVI, când sunt menţionate "ţinutul Bacăului" (1458) şi "ţinutul Trotuşului" (1466). Cele două ţinuturi au fost unităţi administrativ-teritoriale separate până către sfârşitul secolului al XVII-lea, când s-au contopit, formând ţinutul Bacău. în timpul celei de-a doua domnii a lui Constantin Mavrocordat (1741-1743) au fost organizate ocoalele, ca subdiviziuni administrative ale ţinutului. Astfel, la 1774 apar menţionate ocoalele Trotuş, Tazlău, Bistriţa de Sus, Bistriţa de Jos, iar la 1820 sunt menţionate ocoalele Trotuş, Bistriţa de Jos, Bistriţa de Sus, Tazlăul de Sus, Tazlăul de Jos şi Tazlăul Sărat, cu o populaţie de 12041 locuitori.
    Prin reforma administrativă a lui Alexandru Ioan Cuza, realizată prin legea votată la 10 martie 1864, iau fiinţă judeţele şi plăşile, ca unităţi administrativ-teritoriale. La acea dată judeţul Bacău cuprinde plăşile: Bistriţa de Sus, Bistriţa de Jos, Tazlăul de Sus, Tazlăul de Jos şi Trotuş, cu un număr de 76 de comune.
    Legea pentru organizarea autorităţilor administrative din 1892 stabilea pentru judeţul Bacău un număr de 8 plăşi. De asemenea, în aceeaşi lege sunt menţionate două oraşe , Bacău şi Tg. Ocna, 88 de comune rurale şi 405 localităţi.
    Din anul 1925 judeţul Bacău mai cuprindea ca localitate suburbană şi oraşul Moineşti, în 1929 Bacăul este declarat municipiu, iar la 22 iulie 1933 se înfiinţează comuna urbană Băile Slănic.
   În 1935 judeţul Bacău este organizat în 7 plăşi, după cum urmează: plasa Bistriţa (cu 14 comune rurale şi un oraş - Bacău, reşedinţa plăşii); plasa Muntele (cu 15 comune şi un oraş - Moineşti, reşedinţa plăşii); plasa Oituz (cu 17 comune rurale şi oraşele Tg. Ocna şi Băile Slănic, reşedinţa plăşii fiind la Tg. Ocna); plasa Răcăciuni (cu 10 comune rurale cu reşedinţa la Răcăciuni); plasa Siret (cu 9 comune rurale cu reşedinţa la Parincea); plasa Tazlău ( cu 12 comune rurale cu reşedinţa în comuna Valea Rea, actual Livezi); plasa Traian (cu 11 comune rurale cu reşedinţa la Bacău).
    La 21 septembrie 1940 prin Decretul-Lege 3219 teritoriul judeţului Bacău era împărţit în 6 plăşi, dispărând plasa Traian.
    O nouă împărţire administrativ-teritorială are loc prin legea nr. 5 din 6 septembrie 1950, când teritoriul ţării este organizat în regiuni, raioane, oraşe şi comune. Astfel ia fiinţă Regiunea Bacău care cuprindea raioanele: Bacău, Moineşti, Tg. Ocna, Buhuşi, Piatra Neamţ, Tg. Neamţ, iar în anul 1956 preia şi raioanele Zeletin şi Adjud de la fosta regiune Bârlad şi raionul Roman de la regiunea Iaşi.
    În anul 1960 se desfiinţează raionul Zeletin, cele mai multe comune trecând la raionul Adjud şi în anul 1964 raionul Buhuşi, comunele fiind preluate de raioanele Bacău şi Piatra Neamţ.
   Prin Legea nr. 2 din 1968 se realizează o nouă împărţire teritorial-administrativă, desfiinţându-se regiunile şi reînfiinţându-se judeţele, împărţire valabilă (deocamdată...) şi în prezent. Judeţul Bacău cuprindea 87 de unităţi administrativ-teritoriale, din care 2 municipii - Bacău şi Oneşti, 5 oraşe - Buhuşi, Comăneşti, Slănic Moldova, Moineşti şi Tg. Ocna şi 80 de comune administrative. în anul 1989 comuna Dărmăneşti a fost declarată oraş, în anul 2001 oraşul Moineşti a fost declarat municipiu, astfel că judeţul Bacău cuprinde în prezent 3 municipii, 5 oraşe, 85 de comune și 491 de sate.
 Mai jos se pot urmări decupajele teritoriale din perioada interbelică, pentru județul Bacău dar și pentru județele vecine care au inclus o parte a comunelor băcăuane actuale.



Bibliografie: jandarmeriabacau.ro, Gh. Adamescu (1931) - Dicţionarul enciclopedic ilustrat “Cartea Românească” , dacoromanica.ro, romaniainterbelica.memoria.ro

4 comentarii:

  1. Asa este : in perioada medievala si premoderna, pana la Constantin Mavrocordat, Trotusul era un tinut distinct de Bacau in cadrul Tarii de Jos, unitatea administrativa voievodala de deasupra tinuturilor, cu origini simbolice in epoca "descalecatului", ce se intindea de la nord de Roman, pana la Milcov, Chisinau, Dunare si Marea Neagra, iar Targul Ocna, cu minele de sare, era cea mai mare si mai importanta localitate din tinutul Trotusului si chiar din toata zona de azi a Bacaului si imprejurimi. De aceea, Stefan cel Mare, nascut la Borzesti, nu e, tehnic vorbind, bacauan, ci "trotusean" :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Interesanta si captivanta trecerea in revista a evolutiei impartirii administrativ-teritoriale. Dintotdeauna au existat interese in impartirea bogatiilor, transate prin delimitarea teritoriilor. Si astazi se vehiculeaza ideea reimpartirii administrative. Un studiu geografic si istoric ar trebui sa stea la baza unei noi organizari administrativ-teriroriale.

    RăspundețiȘtergere
  3. Foarte corect, Marius. Din păcate, în România fundamentarea ştiinţifică reprezintă un criteriu cu totul şi cu totul secundar în luarea deciziilor de amenajare a spaţiului...

    RăspundețiȘtergere
  4. N-am fost suficient de clar sus, dar e important de stiut ca vechiul tinut Trotus (si tot estul, zona muntoasa a Bacaului de azi) facea parte din Tara de Sus, adica tinea direct de portarul Cetatii de Scaun a Domnitorului, de portarul Sucevei pe rol de guvernator, ca sa zic asa, tinutul Trotus nu tinea de Tara de Jos, care e condusa de mare vornic din Roman, apoi Vaslui, apoi Roman etc, asa cum se intampla cu Bacaul, tinutul vechi din zona Colinelor Tutovei (centrul si estul jud. Bacau de azi)! De aia se si naste Stefan cel Mare la Borzesti, el nu se putea naste in Tara de Jos, caci dinastia musatina vine din Tara de Sus, Tara de Sus este genetic, simbolic si practic centrul politic, administrativ si spiritual al statului medieval si premodern Moldova, care s-a extins dupa "descalecatul lui Bogdan I" spre est si sud incorporand cnezate si voievodate mai mici sub un singur "mare voievod"!.. Spune multe lucruri despre istorie faptul ca pana la Constantin Mavrocordat, tinutul Trotus si tinutul Bacau fac parte din doua administratii guvernatoriale, cum ar veni, diferite, primul avand mult mai multe in comun cu Campulung, Hotin sau Suceava, iar cel de-al doilea - cu Husi, Chisinau sau Focsani, decat aveau in comun unul cu altul! In plus, trebuie stiut ca tinutul Trotus nu era administrat de un parclab, ci de un staroste, pentru ca era un tinut de granita, un tinut militar.

    RăspundețiȘtergere