Participă!

sâmbătă, februarie 18, 2023

Candidaţi pentru lista arborilor protejaţi pe plan local (2)

    Două noi propuneri pentru viitoarea listă a arborilor protejaţi, cu documentarea profesionistă marca ing. Mihai Ceucă. Propunerile au fost postate noaptea trecută pe grupul Verde de Bacău. Valoarea lor m-a făcut să le preiau aici, în sectorul dedicat acestui proiect, alături de întreaga mea apreciere pentru răspunsul prob, rapid şi foarte argumentat! 

    Ca răspuns la invitația adresată concitadinilor în ziua de 12 febr. a.c., lansez câteva sugestii.

    În Cimitirul municipal „Central” există câțiva arbori coniferi demni de grija noastră. Cel puțin două exemplare (un brad și o tuia, probabil, că nu sunt specialist silvic) au valoare istorică și de jaloane în evoluția cimitirului. Este bine știut, cimitirul „comunal” a fost înființat pe actualul amplasament în anul 1859. Suprafața sa era însă de doar 40% din actuala suprafață și limita de est, din „spatele” capelei (actuala Biserică Sfânta Treime era marcată de un gard și de cei doi arbori plantați lângă gard). În anul 1931, cimitirul a fost extins către răsărit cu încă cca opt hectare și reamenajat conform unui proiect executat de arh. N. Lupu și aprobat de Consiliul comunal. Gardul a fost înlăturat, dar arborii au rămas până în ziua de azi, ca martori ai istoriei cimitirului și ai evoluției permanente a urbei noastre. În vechiul „colț de sud” rezervat adormiților de religie catolică, mai există câțiva arbori impunători care pot completa „grupul secular” al celor descriși. O comisie de experți silvici poate definitiva lista inițiată în aceste rânduri.




Sugestii pentru REGISVER art.17. (2)

    Actualul cartier Miron Costin, având drept arteră definitorie Strada Miron Costin a fost edificat pe terenurile fostei Moșii Cremenea care aparținea Administrației comunale Bacău. Suprafața aflată în mare parte, în zona inundabilă a bătrânului râu Bistrița, cale de navigație pentru plute, până la Galați, a fost asanată și destinată construcției de locuințe pentru locuitorii migranți în orașul devenit muncitoresc. Într-o primă fază, prin anii 1950, strada nou „tăiată” peste terenurile agricole a fost încadrată cu case tip, avantajos de construit datorită facilităților oferite de statul socialist. Unii proprietari au preluat în „inventar”, încadrându-i în peisajul grădinilor și curților, arborii  crescuți prin grija Domnului, în zăvoi.

    După anul 1965, sistematizarea urbană a cuprins și vechiul cartier, zecile de blocuri luând locul caselor insalubre și lanurilor de păpușoi. Arborii și pomii fructiferi au picat victime ale buldozerelor. Puținii norocoși au rămas prin grădinile caselor „tip” supraviețuitoare. Privilegiați au fost pomii fructiferi, unii rezistând și printre blocuri. Dintre puținii arbori supraviețuitori, un stejar, martor al istoriei cartierului, mai trăieșteși astăzi pe Strada Miron Costin la numărul 55, în colțul curții cu nr.57. În urmă cu vreo 4 ani, a avut șansa de a fi fost fasonat de profesioniști și cred că merită să devină obiectiv al programului de protejare a salvatorilor verzi ai vieții noastre.




Text şi foto: ing. Mihai Ceucă


   Aşteptăm noi propuneri din partea tuturor băcăuanilor (aici sau pe grupul Facebook/Verde de Bacău) Doar împreună putem avea o imagine cât mai completă despre arborii remarcabili ai Bacăului. Doar împreună îi putem ocroti şi promova la adevărata lor valoare!
      Alte detalii puteţi găsi urmărind secţiunea dedicată a acestui blog (click aici)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu