Participă!

vineri, mai 19, 2023

Despre reorganizarea administrativ-teritorială: regiunile delimitate identitar

     Câteva extrase dintr-o foarte interesantă serie de articole semnate de prof. George Ţurcănaşu în Ziarul de Iaşi:

Sursa: prof. George Turcănaşu, în Ziarul de Iaşi

     "Regiunile istorice, ce au şi o logică teritorială dovedită de istorie, sunt cele mai eficiente construcţii teritoriale. Cu şapte regiuni administrative, dimensiunea medie a acestora ar ajunge la 2,7 milioane (peste media Poloniei, dar sub cea a Spaniei – peste 2,8 milioane, fără exclavele africane). Mediana e de 1,9 milioane de locuitori. Cea mai mare regiune devine Muntenia (aproape 5,9 milioane de locuitori împreună cu Bucureştiul). Apare o reflecţie suplimentară în cazul acestei regiuni: e mai bine să separăm regiunea urbană a Bucureştiului de Muntenia sau nu? Exemplele Franţei (Île de France) şi Spaniei (Madrid) ne arată că separarea nu ar fi o întreprindere de ignorat. Separarea regiunii urbane Bucureşti Ilfov, eventual efectuându se şi un upgrade teritorial, prin introducerea unor plase din nordul judeţului Giurgiu sau din sud-estul judeţului Dâmboviţa în judeţul periurban al Capitalei, pentru a asigura extinderea pe viitor a aglomeraţiei urbane (deja manifestă în zonele Bolintin Deal, Bolintin Vale, Mihăileşti sau Crevedia), ar duce şi la o simplificare a politicilor teritoriale de coeziune.

[…]

Dacă se va opta pentru separarea regiunii urbane a Bucureştiului, cele opt regiuni administrative vor avea o dimensiune medie de 2,4 milioane de locuitori, valoare similară Poloniei. Celălalt parametru central, mediana se apreciază la 2,1 milioane de locuitori.

[…]

O regiune a Moldovei istorice (apuseană) ar fi marea câştigătoarea acestei variante. Indicatorul coeziunii şi competitivităţii regionale ajunge la valoarea 95 (dintr-un maxim ponderat de 100 de puncte),

[…]

În această configuraţie, Moldova va fi şi cea mai mare regiune din punct de vedere demografic (>3,9 milioane de locuitori), dacă Bucureştiul va fi separat de regiunea sa. Prin înglobarea sudului regiunii istorice (judeţele Galaţi şi Vrancea) îşi va recupera un element important şi definitoriu al logicii sale teritoriale – debuşeul dunărean de la Galaţi. Galaţiul nu va pierde în această ecuaţie teritorială. Marele oraş moldovean în interiorul unei regiuni administrative suprapuse Moldovei apusene ar putea să profite de o strategie de dezvoltare care să se bazeze pe valorificarea teritorială a specializării sale portuare. Proiectul comun cu Brăila, al consolidării unei aglomeraţii urbane, nu ar avea de suferit. Oricum, proiectele comune, utile creării unei aglomeraţii urbane funcţionale, se pot realiza la scară locală mult mai lesne decât se realizează un context teritorial favorabil unei convergenţe importante la nivel regional continental."

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu