Participă!

joi, ianuarie 26, 2023

Prin grădinile de vară ale Bacăului de odinioară

 Prin grădinile de vara ale municipiului Bacău

Lipsesc consumatorii—dispar beneficiile

După cîteva zile cu vreme instabilă, mercurul termometrelor a început din nou să se urce, astfel că băcăoanii îşi caută loc de refugiu în locuri răcoroase. Aici, în faţa unui pahar cu băutură răcoritoare, la umbra deasă a arborilor din Parcul Libertăţii, de la Gherăeşti, sau din Parcul Trandafirilor, omul se reconfortează.

Ce te faci însă cînd — căutînd asemenea locuri de refugiu — în loc de umbră, nimereşti din nou sub suliţele defoc ale soarelui!? Să zicem că ai păşit pe frumoasa terasă a noului restaurant „Tic-Tac“ din cartierul Comişa-Bistriţei. Dezolare! Orientată spre miază-zi, terasa este expusă toată ziua razelor nemiloase ale soarelui. Amplificată de dogoarea mozaicului încins, căldura devine de nesuportat. Nici un fel de umbră nu-l ocroteşte de arşiţă pe consumatorul aşezat la masă.

IOAN MORARU, directorul T.A.P.L. Bacău, recunoaşte:

— În timpul zilei consumatorii se cam feresc să vină aici. E o căldură înăbuşitoare.

— De ce nu instalaţi la mese parasolarii?

— Aşteptăm să ne sosească...

— Cînd le-aţi comandat?

— De vreo lună de zile.

Prin urmare, de abia acum - în toiul căldurilor - tovarăşii de la T.A.P.L. şi-au adus aminte că trebuie să comande parasolarii. Pînă vor sosi acestea, probabil că va cădea bruma!

La acelaşi supliciu sînt condamnaţi şi cei care se opresc să bea o sticlă de bere în grădina plăcintăriei „Trandafirul roşu".

— Am cerut şi anul trecut de la trust să ne dea cîteva umbrele de soare, ne spunea FLORICA DEREBEI, responsabila unităţii. Ne-au promis, dar cu promisiunile am rămas...

Grădina restaurantului „Parcul Trandafirilor" este a doua ca mărime din oraş. Are circa 700 de locuri. Aici este umbră destulă. Dar nu foloseşte nimănui. Grădina este deschisă numai seara, după ora 18.

PANAIT TOMA, responsabilul unităţii, se plînge că în ultima vreme la grădină încasările au mers tare prost.

— Orice nor apărut pe cer ne alungă clienţii, ne spune cu necaz. Şi cum în ultimele săptămîni vremea a fost schimbătoare, vă închipuiţi cum ne-a mers. De cîţiva ani se tot discută problema montării unei copertine deasupra terasei şi a separeurilor din grădină. În cîteva zile am scoate cheltuielile. Dar nu s-a făcut nimic.

Stăm de vorbă cu DUMITRU NOUR, contabilul şef al Direcţiei comerciale judeţene.

— Într-adevăr, la grădina din „Parcul Trandafirilor" ar fi necesară o copertină, recunoaşte acesta. Dar nu avem cu ce o executa. La investiţii nu a fost prevăzută. Îi reamintim de instrucţiunile nr. 7 ale Ministerului de Finanţe şi Băncii Naţionale, care prevăd acordarea de credite pentru asemenea lucrări.

Replica a venit prompt.

— Creditele trebuie rambursate din beneficiile realizate peste plan. Cum în primul semestru trustul nu şi-a realizat nici măcar beneficiile, planificate, nu putem apela la credite.

Cu o asemenea optică, este firesc ca situaţia financiară a trustului să nu fie prea roză. Pentru că lucrurile se petrec cam aşa: nu se cheltuieşte nimic deoarece nu se obţin beneficii. Dar de unde să se realizeze beneficii, atîta timp cît - neasigurîndu-se consumatorilor cu minimum de confort - grădinile stau mai mult goale? Este aici un cerc vicios din care tovarăşii de la T.A.P.L. şi Direcţia comercială judeţeană, trebuie neapărat să se desprindă. Există însă şi o altă mentalitate. Dacă în unele locuri consumatorii sînt serviţi mai atent, mai civilizat, în multe grădini de vară aspectul, ca şi atitudinea personalului lasă cu totul de dorit. Ca şi cum consumatorul nu ar plăti în grădină aceiaşi bani ca şi în local. Iată o mostră. Bufetul „Siretul“ din cartierul Letea areo grădină de vară frumoasă, atrăgătoare. Probabil, din considerente de ordin economic, aici nu servesc ospătarii. În asta nu vedem nici un rău. Prin sistemul de autoservire omul economiseşte timp, iar unitatea poate face faţă unui număr sporit de consumatori. Autoservire nu înseamnă însă a-l obliga pe consumator să şteargă mesele, să adune sticlele şi paharele risipite în întreaga grădină. Pentru că debarasoarele uită adeseori pentru ce sînt plătite. O situaţie asemănătoare poate fi întilnită şi la grădina bufetului „Buturuga de vie" (mandatari - soţii Emil şi Iosefina Cojocaru), la bufetul „Dorna“ şi la alte unităţi.

Starea în care se află grădinile de vară ale oraşului Bacău ca şi modul cum se serveşte vădesc nu numai neglijenţă, lipsă de respect faţă de consumatori, dar şi dezinteres faţă de situaţia financiară -destul de precară de altminteri - a unităţilor de alimentaţie publică. Nu trebuie să se uite că în sezonul estival grădinile au un rol hotărîtor în realizarea planului. Tocmai de aceea ele trebuie să se bucure de atenţia cuvenită.

CONST. AZOIŢII, corespondentul „României libere”, 6 august 1968

Vechea grădină de vară din centrul Bacăului

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu