Evoluţii, involuţii...
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
duminică, decembrie 03, 2023
miercuri, noiembrie 15, 2023
"Municipiul Bacău nu are apă suficientă. Cauzele lipsei. Ce măsuri se propun pentru îndestularea oraşului cu apă."
La recensamantul din 1930, Bacăul număra 31138 locuitori, dar problema apei era la fel de complicată ca şi astăzi. Un articol descoperit în ziarul Dimineaţa din septembrie 1934 ne oferă o imagine sintetică a necazului urbei de pe malurile Bistriţei:
Municipiul
Bacău nu are apă suficientă. Cauzele
lipsei. Ce măsuri se propun pentru
îndestularea oraşului cu apă.
Deşi aprope întreg
oraşul este împânzit cu conducte de apă potabilă, lipsa ei este resimţită în
cartierele periferice ale oraşului şi chiar pe străzile principale la imobilele
cu etaj, unde apa nu poate urca din cauza presiunii foarte scăzute. Lipsa apei
este resimţită in special în cartierele periferice unde mai dăinuiesc vechile
fântâni şi care constituie focare de infecţie din cauza neîngrijirii. La
cererile repetate ale locuitorilor din aceste cartiere de a li se întinde
conductele de apă, vechile administraţiuni comunale se opuneau, temându-se ca din
cauza extinderii conductelor, apa din rezervor să nu mai fie suficientă, el
fiind construit în anul 1909.
Actuala
administraţie comunală hotărâtă a extinde reţeaua de conducte de apă în toate
cartierele oraşului, a supus chestiunea unui inginer specialist. În acest scop,
la invitaţia făcută de d. Const. Zlotescu, primarul municipiului, a sosit în
localitate, d. inginer V. Ionescu din Bucureşti, care a examinat la faţa locului
problema alimentării cu apă potabilă a întregului oraş. Din raportul întocmit
de d-sa rezultă că pentru nevoile de astăzi ale oraşului, cantitatea de apă ce
trece prin rezervorul de apă şi se consumă în oraş, este cu mult mai mare ca aceia
necesară şi dacă în oraş se simte nevoia de apă, cauza este numai risipa
extraordinară ce se face de consumatori, în detrimentul municipiului. Această
mare risipă se traduce printr’o însemnată consumaţie de energie electrică şi o
uzură a maşinilor şi instalaţiunilor de pompare fără nici un rost.
Debitul conductei care aduce apa în rezervor,
de unde apa trece în reţeaua de distribuţie, poate debita 6600 mc în 24 de ore,
când ea este pompată de cele două pompe instalate la uzina hidro-electrică de
la Gherăeşti şl 4200 mc când apa este pompată în rezervor de o singură pompă. Cantitatea
necesară după normele obişnuite ar fi de 2500 mc în 24 de ore, iar debitul de care
dispune astăzi oraşul este cu mult mai mare decât acela necesar şi ar ajunge la
o populaţie de 42.000 locuitori, sau 66.000 locuitori, după cum apa este pompată
de o singură pompă sau de amândouă pompele uzinei hidro-electrice.
SE VOR INTRODUCE COMPTOARE
Pentru a remedia
situaţia actuală, adică pentru a împiedica risipa extraordinară ce se face
astăzi din care cauză suferă cartierele periferice care au conducte şi
imobilele cu etaj din centrul oraşului d. inginer V. Ionescu, în raportul pe
care l-a întocmit d-sa, propune înfiinţarea comptoarelor de apă la toţi
abonaţii, iar acei cari consumă apa fără a avea directă legătură cu conducta,
să fie obligaţi a plăti după alte norme, ce ar urma sa se stabilească printr’un
regulament, luându-se ca model Capitala sau alte oraşe, în mediu 2000 mc. de
apă în 24 de ore, cu actualul preţ de 4 lei mc se va realiza un venit brut de 2.920.000
lei, adică s’ar dubla venitul actual şi tot odată s’ar face o mare economie de
energie electrică şi s’ar evita prea marea uzură a maşinilor, ceia ce ar reduce
şi cheltuelile la jumătate.
Înfiinţarea
comptoarelor mal are şi avantajul verificărilor pierderilor de apă la
instalaţiunile particulare, iar abonaţii nu vor putea fi nemulţumiţi, pentru că
vor plăti numai apa consumată notată pe comptor şi cu un preţ destul de mic
faţă de alte oraşe.
Raportul întocmit
se mai ocupă de chestiunea canalului uzinei hidro-electrice de la Gherăeşti şi
de malul apei Bistriţei, care fiind mâncat de ape, ameninţă uzina.
Alimentarea
oraşului cu apă suficientă, fiind una din preocupările principale ale actualei
administraţii comunale, chestiunea va fi adusă in discuţiunea delegaţiei
consiliului, care avea să se pronunţe asupra propunerilor formulate de
inginerul specialist, prin raportul întocmit, privitor la măsurile ce trebuesc
luate.
Foto: fostul rezervor de apă al oraşului, amintit în articol (sursa: Grigore
Grigorovici, 1933). Rezervorul de apă (construit din beton armat, cu o
capacitate de 800 mc şi o înălţime de 20 m) face parte astăzi din complexul Observatorului
Astronomic "Victor Anestin".
marți, august 01, 2023
Tihnă și relaxare în inima muntelui: Fatányéros & Csángó (Valea Rece, Harghita)
După cum vă spuneam într-o postare anterioară, un nou obiectiv turistic a apărut în bazinul superior al Trotuşului: un modern centru wellness, primul de acest fel din Valea Rece (Hidegség; judeţul Harghita) și chiar din Carpații Orientali. Am petrecut câteva zile aici, curios fiind să văd cu ochii mei cum arată noile facilități, cunoscute până acum doar la stadiu de construcție în facere și prefacere. Așteptarea nu a fost în zadar. Modern, mirosind a lemn nou, foarte curat, cu personal amabil, acest centru wellness nu are cum să nu-ți meargă la suflet. Deschiderea spre verdele Văii Reci, cu munții săi domoli, capătă o nouă perspectivă din șezlongurile care te îmbie la relaxare. Colajele de mai jos stau mărturie, scutindu-mă de prea multe cuvinte.
Pentru iubitorii muntelui,
pentru cei care au răbdare să exploreze și să cunoască în detaliu locuri și
oameni aparte, Fatányéros & Csángó și bazinul hidrografic al Văii Reci reprezintă
atracții perene, evadări la îndemână din rutina citadină și o încărcare rapidă
a bateriilor. Mai mult decât atât, ai toate șansele să vii ca turist și să
pleci ca prieten. Iar acest lucru chiar contează într-o lume în care sistemul HoReCa
te tratează de cele mai multe ori cu politețea rece a funcționarului îmbrăcat
la costum, ce îți prezintă plictisit oferta poleită în multe stele și servicii standardizate...
P.S.: Se apropie tradiționalul festival al mămăligii cu brânză, organizat în comunitate. Un eveniment care nu ar trebui ratat!
joi, iulie 20, 2023
Locurile de joacă pentru copii din Bacău şi Iaşi - o analiză geografică
O analiză geografică comparativă (Iaşi – Bacău), având ca temă locurile de joacă existente în cele două municipii. Dincolo de a fi simple dotări urbane, locurile de joacă pentru copii reprezintă astăzi unul dintre elementele obligatorii care definesc un oraş modern, atractiv şi prietenos cu locuitorii săi. Documentarea a fost făcută pe parcursul ultimilor doi ani, rezultatele putând fi consultate aici: Children's playgrounds for urban sustainability: (in)accessibility, (un)attractiveness and social (in)equity in Iași and Bacău municipalities (Romania) – autori: Bănică Alexandru, Roşu Lucian, Şerban Lucian, Muntele Ionel. Articolul a fost publicat în cadrul PESD 2023 (Present Environment and Sustainable Development) 17(1):371 - 389.
vineri, iulie 14, 2023
vineri, iulie 07, 2023
România (ne)polarizărilor urbane
miercuri, iunie 14, 2023
Baza sportivă a Bacăului: rana nepansată din mijlocul oraşului
Acum 63 de ani începea frumoasa aventură a unei bazei sportive care avea să aducă Bacăul în categoria celor mai bine garnisite oraşe din punct de vedere al infrastructurii sportului de masă, dar şi de performanţă. Privesc aceste imagini din colecţia personală a domnului inginer Mihai Ceucă şi îmi aduc aminte de terenurile de handbal şi tenis, de pista de alergat, de acel Orăşel al Copiilor amenajat cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Îmi aduc aminte de meciurile Ştiinţei, de extraordinarele duminici în care mii de oameni puteau să se bucure pentru câteva ore, uitând de hidoşenia unei vieţi pline de absurd ceauşist. Am trecut zilele trecute prin zonă. Printre ruinele peisajului dezolant, puţine amintiri de copil rămase din acea perioadă prind viaţă, urmărind aceste fotografii care par astăzi neverosimile pentru mulţi băcăuani. Un amestec bizar de nostagie firească, dar şi de furie. Într-un oraş în care trecutul a fost furat bucată cu bucată, din care până şi fantasticile reuşite ale handbalistelor de la Ştiinţa Bacău s-au risipit cine ştie pe unde (inclusiv cupa de finalistă a Ligii Campionilor EHF 1986 sau trofeul câştigării Cupei Cupelor în ediţia 1988-1989), te întrebi dacă tăind rădăcinile mai poţi înverzi vreo speranţă, cu excepţia unor "panseluţe" tuflite pe ici, pe colo, de ochii lumii, care să păcălească trecerea timpului şi speranţele de mai bine pentru atâtea generaţii de copii care şi-au purtat paşii prin vale…
“Ce reacție vor produce oare, imaginile unor tineri dispuși să facă eforturi voluntare spre satisfacția camarazilor de viață industrială? Cu pasiune și „elan tineresc”, tinerii din I.M.U. Bacău au amenajat stadionul de handbal din parcul sportiv al orașului în timp record, făcând posibilă prezența echipei de handbal masculin a fabricii în campionatul diviziei B. Sute de spectatori au admirat atât cochetul teren dotat (în anul 1984) cu prima tabelă electronică din urbe, cât și jocul colegilor lor. Amintirile au prins patina epocii, dar din munca tinerilor s-a ales praful! Cu nostalgie, dar și cu un imens sentiment de deznădejde și neputință, privesc și acum ruinele tabelei de scor și cele ale vestiarelor care, în loc să fie vandalizate, puteau fi transformate (măcar) într-un grup sanitar civilizat în zona bazelor sportive actuale.” (Facebook/Mihai Ceucă, 16 iunie 2018)
joi, iunie 08, 2023
Metamorfoze urbane: de la Bacăul machetelor, la oraşul cel nou (1965)
„Am în faţă două fotografii: una înfăţişează macheta unor detalii de sistematizare, cealaltă oraşul Bacău în realitate. Sînt două fotografii a căror asemănare redă, concentrat, transformările înnoitoare cunoscute de acest oraş în anii şesenalului. lată, de pildă, detaliul de sistematizare a centrului său, întocmit în 1960. Ceea ce reprezenta în acel an macheta de-abia începuse să prindă contur. Erau construite doar o parte din blocurile de pe Calea Mărăşeşti. Blocurile din piaţa aflată în faţa clădirii sfatului popular regional şi de pe principalele artere ale oraşului se aflau încă pe hîrtia de calc a proiectanfilor. Dar ceea ce atunci constituia un proiect a devenit realitate. In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, constructorii au înălţat numeroase blocuri de locuinţe, o frumoasă casă de cultură cu o sală de spectacole cu 800 de locuri, bibliotecă, sală de lectură.
La cîteva sute de metri de centru, în completarea unui ansamblu realizat înainte de 1960, s-au înălţat alte blocuri cu 350 de apartamente. Situate în apropierea parcului Libertăţii, ele constituie, împreună cu alte construcţii noi, o reuşită unitate arhitectonică.
O altă parte a machetei reprezintă detaliul de sistematizare a Pieţei Gării. Aici au fost construite şi date în folosinţă peste 400 de apartamente. Pe machetă se profilează încă un bloc turn, un restaurant, spaţii de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti, autogara oraşului. Ele se vor adăuga celor 3 blocuri cu parter şi 9 etaje, executate cu cofraje glisante, care, împreună cu unităţile comerciale, formează un ansamblu urbanistic cu care ne mîndrim. În partea de sud a oraşului, la intrarea dinspre Bucureşti sînt în construcţie, în completarea unui cartier mai vechi, 300 de apartamente; primul bloc cu 60 de apartamente a şi fost dat în folosinţă. Statisticile consemnează că din 1961 şi pînă acum au fost construite pentru oamenii muncii din acest oraş moldovenesc 2 400 de apartamente.
Au mai fost înălţate Ia Bacău şi alte construcţii. Celor 80 de săli de clasă li se alătură construcţia maternităţii şi cea a pavilionului de pediatrie — clădiri cu o arhitectură dintre cele mai moderne.O preocupare deosebită există şi pentru amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi. S-a rezolvat în mare măsură şi problema locurilor de joacă pentru copii, cea a amplasamentelor pentru viitoarele garaje şi pentru spaţiile de parcare.
La realizarea tuturor acestor lucrări şi-au adus contribuţia atît proiectanţii cît şi constructorii. Ei au muncit cu iniţiativă şi pricepere pentru a realiza lucrări de calitate superioară, promovînd larg metodele moderne de execuţie şi materialele noi de construcţie. Cele trei blocuri din Piaţa Gării, ca şi alte blocuri construite în oraş, au fost realizate prin metoda cofrajelor glisante, metodă care va fi folosită şi la înălţarea blocurilor înalte din ansamblul Cornişa Bistriţei.
Proiectanţii şi constructorii noştri transformă în prezent în realitate noi detalii de pe machetă. Noile blocuri şi ansambluri de locuinţe, parcuri şi aşezăminte social-culturale dau oraşului o înfăţişare tot mai modernă, pe măsura epocii de adînci transformări pe care o trăim.”
Arh. Vasile DRĂGULESCU, Director al D.S.A.P.C. Bacău, în „De la machetă la realitate”, ziarul Scînteia, 5 martie 1965
sâmbătă, iunie 03, 2023
luni, mai 22, 2023
joi, mai 11, 2023
Relativitatea timpului, supremaţia spaţiului: Bacău, 1960
Citim în revista Flacăra, numărul din iulie-septembrie 1960 (Anul 9, nr. 26-38), că timpul şi spaţiul se comportă bizar pe ruta Bucureşti - Bacău - Bacău. Săracii de ei, ce se mai alintau...Astăzi nu mai avem legături aeriene directe cu iubita noastră capitală, iar cu puţin efort străbatem oraşul în două ore...Vorba lui Magellan: Ca orice băcăuan, voi ajunge şi eu la strâmtoare....
duminică, mai 07, 2023
Orașe scumpe, orașe ieftine
Nu este o cercetare aprofundată, dar ierarhia reflectă câteva realități clare. Detalii in articolul publicat de HotNews.ro.
marți, martie 28, 2023
Autostrada A7 turează motoarele...
Prima autorizație de construire pe lotul 1 (din cele 3 necesare) din sectorul Focșani-Bacău (autostrada A7)! Ieri (27.03.2023) s-a eliberat autorizația pentru lotul 1 din Autostrada Focșani-Bacău (lotul Focșani-Pufești)
Caracteristicile lotului 1:
1) lungime - 35,6 km,
2) valoarea lucrărilor autorizate - 2,6 miliarde de lei,3) suprafața terenului - 6.100.500 m.p.
Coordonatele autostrăzii Focșani-Bacău:
1) 3 tronsoane în lungime totală de 95,9 kilometri,
2) contract semnat în decembrie 2022,
2) durata de execuție este de 30 de luni,
3) valoarea contractelor (finanțare parțială din PNRR) este de 6,5 miliarde de lei,
4) 91 de poduri și pasaje de construit.
Urmează eliberarea Ordinului de Începere a Lucrărilor pe lotul 1 și eliberarea Autorizațiilor de Construire pe loturile 2 și 3.
marți, martie 21, 2023
Cum văd tinerii Ziua Parcului Cancicov?
Micul chestionar de mai jos (aplicat în ultimele trei săptămâni) nu are pretenţia de a fi respectat toate canoanele sociologice privitoare la elaborarea unui eşantion reprezentativ la nivel urban. Am
favorizat grupele tinere de vârstă (a se vedea diagrama) pentru că ele sunt
speranţa, dinamismul şi inventivitatea de care Bacăul are atâta nevoie. Rezultatele la cele două întrebări le
puteţi urmări mai jos, ordonate după numărul de răspunsuri, dintr-un total de 215 aplicări în format on-line. Îmi exprim speranţa că în anii ce vor veni, la următoarele aniversări, să
avem parte de cât mai multe activităţi plăcute, gândite pentru toate vârstele,
pentru toţi băcăuanii, indiferent de variabilele geodeomografice şi administrativ-politice
luate în considerare...
1. De Ziua Parcului Cancicov (22 martie),
ce activități v-ar plăcea să fie organizate? (maxim 5 opțiuni)
Proiecție
film - 153 răspunsuri
Amenajarea
unui sector cu hamace și perne (dacă vremea permite) - 123
Secvențe
muzicale oferite de artiști/pasionați ai muzicii - 98
Participarea
la diverse ateliere (face-painting,
origami, arboricultură etc) - 91
Amenajarea
unor expoziții (pictură, foto, caricatură etc)
- 82
Desene
pe asfalt – 74
Organizarea
unui mic târg/stand de produse tradiționale (ex: ceramică, suveniruri etc) - 73
Mici
spectacole de teatru/teatru de păpuși -
67
Organizarea
de mici întreceri/activități sportive -
65
Amenajarea
unui mic sector pentru lectură, dotat cu reviste și cărți - 57
Concurs
de trotinete/biciclete/mașinuțe/role etc
- 49
Alte
activități nespecificate în chestionar -
19
Participarea
la un simpozion cu tema "Parcul Cancicov" (într-un spațiu închis) - 12
Participarea
la acțiuni oficiale (discursuri, depuneri de jerbe/coroane etc) - 7
2. Care este aspectul de
cea mai mare importanță pentru dumneavoastră în această zi deosebită din
istoria parcului și a evoluției orașului, dacă v-ați decide să veniți în parc? (o singură opțiune)
Posibilitatea de a petrece în mod plăcut câteva ore în
aer liber, asistând/participând la diverse activități - 111 răspunsuri
Socializarea cu prietenii
- 73
Starea infrastructurii
parcului (alei, bănci, mese, toalete etc) - 55
Curățenia din parc
- 53
Starea vegetației, gospodărirea spațiilor verzi din parc - 48
Horeca (terase, restaurante) - 21
starea locurilor de joacă din parc - 17
Plimbatul animalului de companie – 15
Activități sportive - 13
Alte aspecte nespecificate în chestionar - 3
sâmbătă, martie 18, 2023
Propunere: studiu de oportunitate în vederea extinderii sistemului de transport public local de călători în ZMBC
Primăria Municipiului Bacău a comandat un studiu de oportunitate privind dezvoltarea reţelei de transport public în Bacău şi zona metropolitană. Dezbaterea publică va avea loc luni, 20 martie (Teatrul Bacovia, ora 17,00). Documentul poate fi descărcat online, în format pdf, de aici.
joi, martie 16, 2023
Pe firul timpului: sfinţirea Bisericii "Sfântul Gheorghe" din fosta comună Domniţa Maria
După cinci ani de la punerea pietrei de temelie (15 august 1934), pe 12 noiembrie 1939 avea să fie oficiată slujba de sfinţire a Bisericii “Sfântul Gheorghe”, una dintre cele mai frumoase obiective de cult păstrate în municipiu. Momentul este prezentat în presa naţională printr-un articol generos publicat la pagina 8 a ziarului Universul din 17 noiembrie 1939:
Sfinţirea bisericii din com. Domniţa Maria (Bacău)
Bacău, 13 Noembrie
Duminică
12 Noemb. crt. s’a făcut cu mare solemnitate sfinţirea monumentalei biserici cu
hramul „Sf. Gheorghe“ din comuna suburbană Domniţa Maria, cea mai mare şi mai
frumoasă biserică din judeţul nostru şi unica — prin felul ei — din întreaga
eparhie.
Slujba
sfinţirii a fost oficiată de P. S. S. episcopul Lucian al Romanului, înconjurat
de un impunător sobor de consilieri referenţi de la Sf. Episcopie, în frunte cu
păr. econ. Gh. Vlad, directorul seminarului teolog „Sf. Gheorghe“ din Roman;
păr. econ. I. Dănilă, păr. econ. Bucevschi, păr. Gh. Chiriac, arhidiacon Ştefan
Prutéanu ş. a.
La
slujba sfinţirii au participat şi membrii clerului bacăuan, în frunte cu păr.
protoereu Th. Zotta, preot Gh. Berilă, pr. V. Pascalini, pr. D. Videaou,
protosinghelul Calist Berea, prof. diacon D. Iordache, prof. Th. Fecioru, prof.
C. Sturzu ş. a.
Au
participat deasemenea şi reprezentanţii autorităţilor în frunte cu: d. colonei
I. Minescu, prefectul judeţului; prof. Leonida Dimitrescu, primarul oraşului Bacău;
Const. Nădejde, secretar g-ral al F.R.N.; col. I. Dăscalescu, comandantul
gărzilor naţionale; căpitan Horvat, primarul com. Domniţa Maria ş.a. Mai erau
prezenţi: d-na şi d. C. Vasilescu, pictor din Bucureşti, autorul frumoaselor
podoabe picturale a bisericii, d-na şi d. inginer Dan Costinescu, directorul
general al fabricei de hârtie Letea; d. avocat Const. Zlotescu, preşedintele
Asociaţiei culturale Sf. Nicolae; d-na Ecat. Florescu, din partea societ.
„Crucea Roşie“; col. C. Brumă, direct, cămin, cult „V. Alecsandri“; d-na Maria
Fulgeanu, direct, şc. norm. fete; preot Gh. Bujor, ing. Hodivoignu, pr. C. Moiceanu,
C. Ursu, sub-administr. financ.; I. Dăscălescu, ajutor de primar al com.
Domniţa Maria; prof. Ana Monaru, prof. cat. Venescu, locot. Lefter, I.
Secăreanu, Nicolae Vlahuţă, secretar g-ral al primăriiei Bacău; I. Paloşanu,
director prefectura Bacău; I. Focşan, V. Covor, C. Stăncineanu, învăţător
Secăreanu ş. a.
Actul
sfinţirii s’a făcut şi în prezenţa unui foarte mare număr de credincioşi, cu o
ceremonie din cele mai impunătoare. Răspunsurile au fost date de corul
primăriei oraşului Bacău, condus de maestrul Aurel Constantinescu. P.S.S.
episcopul Lucian al Romanului a ţinut o frumoasă predică, binecuvântând opera
creştinească ce s’a realizat prin stăruinţa şi munca depusă de preotul Gh.
Berilă, parohul bisericii.
Pr.
paroh Gh. Berilă a arătat împrejurările în cari s’a zidit sfântul locaş şi
munca depusă pentru realizarea ei. După terminarea sf. slujbe, s’a servit o
masă la şcoala normală de fete. Aici P. S. Sa episcopul Lucian a fost
întâmpinat de elevele străjere ale şcoalei, în frunte cu d-na directoare Maria
Fulgeanu, d-na prof. Florica Mihăilescu, dirijoarea corului şi d-ra prof. Elena
Mălinescu, comandanta legiunii străjereşti.
P.S.S.
episcopul Lucian, a vizitat localul şi clasele, rămânând foarte satisfăcut de
cele constatate. La masă s’a închinat pentru M. S. Regele şi pentru propăşirea ţării.
Sursa:
ziarul Universul, 17 noiembrie 1939
duminică, martie 12, 2023
sâmbătă, martie 11, 2023
Primarii Bacăului: Mihai Văgăunescu
„Ca trăsnit mă pomenesc căzut în genunchi de fulgerătura unui glonte tras asupra-mi de la 4-5 pași, apoi cad pe spate cu arma încleștată în mâini și roșie de sângele ce vărsasem cu ascuțișul ei; un val fierbinte de căldură-mi trece prin tot corpul, în vreme ce simțeam că șiroaie de sudoare îmi brăzdează fața, iar prin sân un val de sânge se scurgea către cingătoare.“ Evacuat de urgenţă, a avut totuşi zile, chiar dacă i s-a amputat braţul stâng, devenind infirm pe viaţă - sursa: Însemnări zilnice de front. O mică secvenţă din viaţa unei personalităţi a Bacăului, cu o biografie ieşită din comun, din păcate prea puţin cunoscută chiar şi pe plan local. În calitate de primar al oraşului, a contribuit din plin la modernizarea urbei în perioada 1932-1934 şi i-a condus destinele în anii grei de război (1941-1943). O trecere în revistă a realizărilor de la începutul primului mandat ne-o oferă ziarul Dimineaţa din 7 noiembrie 1933, în articolul Activitate edilitară la Bacău. Înfăptuirile realizate sub primariatul d-lui M. Văgăunescu, recent descoperit de subsemnatul în presa vremii:
BACĂU. —
Deşi de la venirea în fruntea primăriei municipiului a d-lui deputat M.
Văgăunescu, nu a trecut decât o singură campanie de lucru, totuşi programul
edilitar pe care l-a enunţat la venirea sa în fruntea municipiului a fost în
bună măsură pus în practică, astfel că astăzi a făcut un pas înainte spre modernizarea
sa.
LUCRĂRI DE PAVAJE
Printre
lucrările edilitare mai importante vom releva în primul rând lucrările de
pavaje a străzilor din cuprinsul municipiului, care au necesitat sume mari de
bani, dar care au fost totuşi procurate printr’o administrare chibzuită, fără a
fi nevoie de vreun împrumut. Astfel, s’au pavat străzile Buna Vestire, în
suprafaţă de 1310 m.p. al cărei cost a fost de 713.933 lei; Mareşal Presan în
suprafaţă de 5312 m. p., costul fiind de 2.870.242 lei; Ionitză Sturdza, în
suprafaţă de 8041,50 m.p., lucrare în valoare de 4.446.950, Basarabiei 540 m.p.
în valoare de 294.414 lei; piaţa calea Oituz 1534 m.p. în valoare de 843.302
lei; piaţa Catedralei Sf. Neculae în supr. de 1424 m.p. 854.023 lei; şi str.
Cristoveanu în supr. de 1251 m.p. 692.080 lei. În total s’au executat în
interval de 6 luni pavaje în valoare de 10 milioane 720.009 lei.
Pe lângă
lucrările de pavaje de mai sus s’au reparat vechile pavaje pe străzile Mihai
Viteazul şi Regele Ferdinand, s’a executat pavajul pe strada Buna Vestire, s’au
refăcut trotuarele din piaţa Sf. Neculai, toate aceste lucrări costând 34.889
lei.
TROTOARELE
Până la
venirea d-lui M. Văgăunescu în fruntea primăriei, periferiile oraşului erau
complect neglijate. Aproape nimic nu s’a făcut pentru regiunile din marginea oraşului,
printre care menţionăm în prin acele părţi pe timp de ploaie era imposibilă. Faţă
de această situaţiune, d-sa a dispus efectuarea unei serii întregi de lucrări
în regiunile periferice ale oraşului, printre care menţionăm în special
lucrările de trotuare. Astfel, s’au executat trotuare pe străzile Banul
Mărăcine, Iarmaroc, Cremenei, Bradului, C. Negri. Marconi. Aurel Vlaicu,
Hotinului, Artileriei, H. Beivscu, D. Cantemir, Trec. Borzeşti, Avram Iancu.
Casele Naţionale, Fundătura Conache, Mircea şi Traian, toate în suprafaţă. de
5551 m.p, care au costat lei 134.069.
Dacă timpul se va menţine favorabil se
vor mai executa trotuare pe străzile Zimbrului, Poştei, Crişan şi Gloriei în
suprafaţă de 1886 m.p., lucrări în valoare de 55.880 lei. In piaţa Sf. Neculai,
se execută trotuare în valoare de 116.400 lei. Deasemenea, hala a fost în
întregime asfaltată pe o suprafaţă de 1180 m.p. şi a costat 370.000 lei. Reparaţiunile
de trotuare ce s’au executat în cursul acestui an au costat 13.486 lei.
Au fost
prunduite străzile Ştefan cel Mare, Regina Maria cum şi alte străzi cu 2179 m.c.
prundiş, care au costat 108.568 Iei. Deasemenea, cu prundul scos din străzile
pavate, au fost prunduite numeroase alte străzi.
ALTE LUCRĂRI EDILITARE
În cursul
acestui an s’a mai executat podul de lemn de pe str. Lunca Bistriţei în lungime
de 49 m.l. în valoare de 75.726 lei; podul din parcul Bistriţei, în lungime de
21 m.l, în valoare de 44.769 lei şi s’au făcut reparaţiuni celorlalte poduri de
pe canalul uzinei, în valoare de 3.500 lei. Deasemenea, pentru ca şcolile să
poată funcţiona in mod normal s'au făcut reparaţiuni tuturor şcolilor primare,
în valoare de 110.407 lei.
Localul
primăriei a fost reparat, precum şi clădirea tipografiei comunale şi s’a vopsit
gardul primăriei, efectuându-se lucrări în valoare de 60.589 lei. S’a mai
terminat pavilionul de contagioşi dela spitalul comunal şi s’au cumpărat cele
necesare pentru infiinţarea unei farmacii la spitalul comunal, lucrări care au
costat 204.955 iei.
Pe lângă
cele arătate mai sus, sub primariatul d-lui M. Văgăunescu s’au mai executat
alte lucrări edilitare, mai mărunte. Astfel, s’au făcut diguri de piatră la
pârăul Bărnat; instalaţii de apă in piaţa centrală; s’a construit biserica dela
Şerbăneşti, s’a construit hala din cartierul C. F.R., s’au făcut numeroase
împrejmuiri şi înfrumuseţări în grădinile oraşului, portaluri de intrare la
hala centrală, cum şi gardul şi portalul de la cimitirul eroilor.
Mai trebue
de relevat sporirea capacităţii de producţie a energiei electrice prin
cumpărarea unui nou motor electric, care este în curs de instalare, precum şi
proiectul construirii noului abator, pentru care se întocmeşte acum planul şi
devizele.
La un buget
de 33 milioane, realizarea unor lucrări edilitare în valoare de 14.421.000 lei,
numai în intervalul de şase luni ale anului în curs, — fără a se aplica toate
impunerile prevăzute de legea finanţelor locale, cum ar fi de pildă taxa
ad-valorem, instituită pe mărfurile ce intră sau esă din oraş, — învederează
grija pe care actualul primar o manifestă pentru binele oraşului şi pentru
progresul lui.