Vom avea parte de spectacolul "ploii de aur"?

     Ne pregătim de spectacolul de gală oferit de galbenul bilobat al Bătrânei Doamne din Parcul Trandafirilor. Din păcate, nu cred că ne vom bucura anul acesta de momentul deosebit al „ploii de aur”. Temperaturile negative (premature pentru centrul cald al oraşului) din dimineaţa zilei de 21 octombrie (-4,2 C la staţia oficială ANM), continuate cu o lungă perioadă de încălzire a vremii (prognoza ne oferă zile plăcute, fără vreun şoc termic negativ, cu brumă şi umiditate foarte ridicată a anului – condiţii necesare pentru desprinderea simultană a frunzelor, după cum am demonstrat în articolul de mai jos), par a indica o desfrunzire graduală, mai puţin spectaculoasă, a cărei durată va depinde de intensitatea vântului din această săptămână. Sper să mă înşel totuşi, pentru a ne putea bucura împreună de momentele magice oferite cu generozitate de acest reper vegetal din zona centrală a oraşului...

Detalii: 

6 noiembrie 2024: http://www.deferlari.ro/2024/11/momentul-de-gratie-2024.html

30 noiembrie 2023: http://www.deferlari.ro/2023/11/momentul-de-gratie-tacuta-al-batranei.html

2010 - 2022: studiu referitor la „ploaia de aur” - http://www.deferlari.ro/2022/11/ginkgo-biloba-momentul-de-gratie-din.html

Foto 28 octombrie 2025, ora 18.

Parcul Dendrologic Hemeiuş: Lizuca şi Patrocle vă aşteaptă...

 

Spectacolul făgetelor: Pădurea Runc

 Sunt păduri care te încarcă pozitiv de la prima întâlnire. Atunci când octombrie se pregătește să își arunce mantia policromă, spectacolul oferit de făgetele din Codrul secular Runc devine o imensă pictură în care jocul de lumini și umbre aduce minut cu minut noi reflexii magice ...și mai că nu te-ai da dus.

Detalii: Drumeție la limită; a … munților: în Subcarpații Moldovei, pe Dealul Runc !

Forest bathing: padurea-runc.html

Mărginimea Bacăului: Depresiunea Trebiş (Trebeş)

 #pefirulapei: Depresiunea Trebișului/Trebeșului. Formată prin eroziune fluvială, mică subunitate de relief subcarpatic se suprapune bazinului de recepție al râului omonim, fiind creată  pe seama unui facies sarmațian argilos-nisipos-grezos. Depresiunea „apare relativ joasă (280–200 m), largă și disimetrică, fiind dominată la sud de înălțimi ceva mai semețe din periferia Culmii Pietricica” (V. Tufescu, 1966).

Punctul de stație:  Mănăstirea ,,Acoperământul Maicii Domnului'' din Valea Budului.

Pe firul Uzului: Lacul Poiana Uzului

Frumuseţile toamnei într-un decor de poveste...

Pe firul apei: Măgura Târgu Ocna

 Natură, istorie, credinţă... Străjuind Trotuşul la Târgu Ocna, Munţii Nemira ne întâmpină cu o triadă demnă de cele mai frumoase pagini carpatice. Lasaţi maşina jos şi vreme de 8 km uitaţi de griji şi bucuraţi-vă de tot ceea ce vă oferă firul mendrat al drumului prin pădure, de la 255 m altitudine până la 752 m (vf. Cireşoaia). Monumentul Eroilor (c. 1925-1928) şi Mănăstirea Măgura Ocnei oferă momente de răgaz şi reculegere, transformând drumeţia într-un veritabil cadou oferit cu dărnicie de aceste minunate meleaguri băcăuane...

Repere cronologice: 11 august 1968 - inaugurarea Insulei de agrement din Bacău

    "Soarele ca de litoral, prevestind torid ploaie postmeridiană şi jocul unor stoluri de pescăşuri, au atras în dimineaţa duminicii lui 11 august a.c. numeroşi băcăuani spre a participa la evenimentul mult aşteptat: inaugurarea insulei de agrement. O panglică barând intrarea pe podul atât de nou ca şi edificiile care populează crlmpeiul de litoral bistriţean, aştepta îmbujorată clipa - de emoţie în premieră.

Reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat şi ai colectivelor din întreprinderile care alături de mase largi cetăţeneşti şi-au adus o efectivă contribuţie Ia construirea insulei, au fost de faţă în aceste momente inaugurale.

În cuvintul emoţionant rostit de tovarăşul Vasile Talpă, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., a fost subliniată participarea însufleţită a miilor de băcăuani care au prestat un uriaş volum de ore de muncă patriotică in traducerea în fapt a bogatei inspiraţii arhitecturale. Transmiţînd calde felicitări şi mulţumiri tuturor, vorbitorul a arătat, în încheiere, că acest „Ada Kaleh“ băcăuan — rezultat al împletirii bunei inspiraţii cu neprecupeţita vrednicie a maselor largi — îndeplineşte cerinţele tuturor vîrstelor către frumos, util, reconfortant.

Participanţii au trecut apoi in revistă ştrandul cu cele două trambuline, toboganul acvatic destinat copiilor, vestiarul cu o capacitate de 500 locuri, postul de prim-ajutor, cele 16 duşuri, întregul grup social.

Nu intenţionăm să fim părtinitori, dar restaurantul-fantezie care şi-a asimilat numele de „Marinarul“ şi care farmecă de departe, dominant, privirile, merită toate laudele. Simbolizind o navă, ba mai mult „împrumutînd" ceva din ale navigaţiei şi pescuitului prin plasele care pleacă din vîrful coşului-catarg ca pînze ale unei unei corăbii, restaurantul ne-a întâmpinat cu „marinarii“ aliniaţi pentru raport, nava-restaurant „Marinarul“ fiind gata de a pleca în largul... ospitalităţii. Şi cine n-a fost acolo poate regreta sincer; preparatele culinare, între care saramura, îşi adjudeca dreptul de specialitate a casei. Dar acesta e abia începutul. „Călătoria“ abia a început, la orizontul perspectivelor atît nava-restaurant, cît şi împrejurimile vor constitui atracţia nr. 1.

În largul viitorului apropiat se anunţă: darea în folosinţă a debarcaderului, care-şi va adăuga la cele 4 bărci alte 19; instalarea a două reflectoare care vor lumina bazinul de înot şi restaurantul. Iar jur-împrejur vor „inunda“ insula „valuri“ de flori, de gazon şi de plantaţii, care să creeze farmecul totalei relaxări.

Vă invităm şi vă dorim petrecere plăcută!"

(Aurel Stanciu - Duminică s-a inaugurat „Ada Kaleh“-ul băcăuan, în ziarul Steagul Roşu de marţi, 13 august 1968). Mulţumiri domnului Alexandru Colăcel pentru descoperirea acestui eveniment în presa timpului!

Bacăul turistic la Euronews România

 Un reportaj Euronews România cu prezentarea câtorva atracţii turistice din judeţul Bacău: click aici. Data viitoare vă aşteptăm pentru o şedere mai lungă. Bacăul are mult mai multe obiective demne de promovat la nivel naţional şi internaţional!

Trecător prin judeţ (35): Mănăstirea Cotumba din comuna Agăş

 Indiferent de vreme, #pefirulapei găsești liniștea și echilibrul de care este atâta nevoie... Astăzi: Munții Ciucului și Mănăstirea Cotumba.

Detalii: Cotumba, mănăstirea din braţele Cerului

Trecător prin judeţ: comuna Agăş

Harta mănăstirilor şi schiturilor din judeţul Bacău

Panorame băcăuane de pe Dealul Calvar

 O duminică de ianuarie perfectă pentru o ieșire agreabilă în împrejurimile Bacăului: Dealul Calvar și Capela Calvar, pe Via Bacovia. De la 250 m diferență de nivel față de intravilan, priveliștea merită pe deplin efortul de a alunga lâncezeala de week-end 😉

Mai multe detalii:

https://viabacovia.ro/route_types/drumetie-pedestra/

http://www.deferlari.ro/2025/01/via-bacovia-traseul-capelelor.html?m=1

Via Bacovia: traseul capelelor - invitaţie la drumeţie

    Drumeție de duminică, pe o vreme însorită și nu foarte rece. Dealul Osebiți (Gherț; 451 m alt. max.) și capela Gherț, pe Traseul  6 Capele oferă citadinilor o superbă priveliște asupra Culoarului Siretului, cu profilul urban al Bacăului desfășurat pe mai bine de 10 km. O frumoasă inițiativă Via Bacovia, apreciată de tot mai mulți citadini care își doresc câteva ore agreabile în natură.

Detalii: aici.

La plăcinte, înainte...

  Festivalul Plăcintelor de la Hârja (comuna Oituz), o foarte faină manifestare care are deja tradiție, aplomb și mult suflet pus de oamenii locului. Felicitări!

Vederi aeriene: Sărata Băi

 

Verde de Slănic-Moldova

 

Pe firul Tazlăului

 O superbă mănăstire ştefaniană (proaspăt reabilitată) şi un popas demn de reţinut: Casa Bunicii (comuna Tazlău, judeţul Neamţ)...

Glasul primăverii

 

    Glasul primăverii nu se aude cu claritate în oraș, cu tot farmecul magnoliilor plantate pe ici, pe colo. Primăvara îți pătrunde în suflet pe un deal înverzit, cu miros de pământ reavăn și cu o  primă buburuză care încearcă să-și ia zborul de lângă piciorul tău. Fiorul renașterii verzi te cuprinde ascultând liniștea mormintelor străjuite de câțiva pomi bătrâni,  înfloriți ca prin farmec. Mica biserică de lemn, bijuterie a artei populare, pare a se integra atemporal într-o geografie mitică blagiană care nu ține cont de zbaterile trecătoare de pe șoseaua din apropiere. Sub acoperișul din draniță, la umbra binefăcătoare dintr-o zi neobișnuit de caldă, primăvara te cuprinde rapid  în mrejele ei, împărțind în supradoze moleșeală și scurtcircuit de petale luate de vânt și duse la marginea pădurii de glasul gureșelor păsărele din Vovidenia Luncanilor...

Primăvară. Ultima zi de martie, parfum de aprilie.

Vezi şi: Biserica de lemn de la Luncani

Surpriza de la Curtea Domnească

 Era şi timpul...

Şapte primăveri în parc

Au fost şase primăveri în care am avut tot atâtea motive de bucurie pentru a ne sărbători parcul. Am plecat de la o idee şi am strâns alături oameni deosebiţi şi momente de suflet. Au fost şase primăveri în care, prin eforturi proprii, am creat o stare: starea de parc. În martie 2022, la patru ani de la prima încercare, am reuşit să oficializăm ziua de 22 martie. „Un 22 martie cu bucurie și speranța că Bacăul nostru identitar va deveni mai bogat. Povestea parcului este o filă importantă a prefacerilor urbanistice din ultimul secol. Inima verde a orașului merită recunoaștere, atenție, repere. Un gest simbolic pentru neuitare, pentru spiritul locului, dar și pentru speranța unui oraș mai verde”, aveam să declar, cam euforic şi naiv, într-un interviu din presa locală.

Şase primăveri, şase momente de bucurie pentru băcăuanii care au venit în parc la îndemnul iniţiatorilor

A venit şi cea de a şaptea sărbătoare. Am crezut de cuviinţă ca aceasta să fie mai aparte: un moment de reflecţie, un feed-back dar şi un moment al lucidităţii. Această zi nu este sărbătoarea unor zănatici (doi, trei, câţi or mai fi), ci a unei întregi comunităţi. Într-un oraş vivant, o scânteie este preluată de administratorii cetăţii, este cultivată şi promovată durabil. În oraşul meu, acest lucru este peste putinţă: tu centrezi, tu dai cu capul, vorba chibiţului. Un asemenea moment nu este un hatâr făcut unor nebuni fără de linişte, nu este subiect pentru jocuri politice sau pentru creşterea vizibilităţii unor fotolii. S-a înţeles ce înseamnă 22 martie pentru băcăuani, pentru oraş? Asta am vrut şi noi să vedem, urmărind, într-un format tip silenzio stampa, gradul de implicare sau măcar de reamintire a unui reper din istoria urbanistică a oraşului. A existat vreun interes din partea actorilor comunităţii, acei actori plătiţi pentru a zidi şi nu a şterge cu indiferenţă? Avem vreun feed-back din partea vremelnicelor personaje care se bat cu pumnul în piept, aruncând din jobenul demagogiei şi ipocriziei esenţe tari, precum dezvoltare, modernizare, durabilitate, ataşament, proiecte, viitor, moştenire, patrimoniu, viitor?  La final de zi am putea trage o linie, dar nu prea avem ce contabiliza…Trist, foarte trist.

Mi-am spus că astăzi nu voi mai traversa parcul la pas. O fac din ce în ce mai rar, de altfel. Oricât aş căuta renaşterea primăverii în micile detalii ale naturii vegetale, natura umană te izbeşte dureros prin ceea ce a lăsat în urmă, an de an. Dar nu poţi să nu vizitezi un om bolnav, să nu-i aduci măcar o vorbă de alin în clipele lui grele. Aşa că nu am rezistat: chemarea a fost prea puternică. Pentru că din aceste fire nevăzute ale ataşamentului pentru o idee, pentru un loc, pentru oraşul natal, eu, tu, altul, putem ţese şi duce împreună mai departe povestea parcului, aşa cum a fost ea gândită de înaintaşi. Nu poţi să vezi zâne dacă nu eşti zănatic, spunea nemuritorul Nichita Stănescu. Iar inima verde a Bacăului a avut, sunt convins, ursitoare care să o păzească de rele şi să-i alunge toate aritmiile, indiferent de vreme şi de vremuri...

 La Mulţi Ani!

Parcul Cancicov, 22 martie 2024. 

Pădurea Șerbănești: locul în care natura te face să uiți rapid de oraș

 Cel mai fain loc de pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău în care natura mai pulsează pe alte ritmuri decât cele citadine. O adevărată comoară care trebuie conservată și ocrotită pentru generațiile care urmează.

50 de ani electrificaţi pe ruta Adjud-Ghimeş

 

Sursa: Steagul roşu, 5 febr 1974