Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

Se afișează postările cu eticheta demografie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta demografie. Afișați toate postările

sâmbătă, ianuarie 27, 2024

Dinamici demografice şi spaţiale în oraşul Bacău


La recensământul populaţiei din 1992, Bacăul avea să atingă apogeul demografic: 205.029 locuitori. Ultimul recensământ (2021) avea să bifeze doar 136.087 rezidenţi, cu o treime mai puţin.

În anul 1993, intravilanul oraşului Bacău însuma 1883 ha dintr-un total de 4318,7 ha, cât reprezintă suprafaţa teritoriului administrativ. În trei decenii, intravilanul a ajuns să ocupe aproape 90% din suprafaţa municipiului (3880 ha).

Dinamica teritorială a municipiului Bacău în perioada 1991-2022  (sursa imaginilor: Google Earth)

La sfârşitul anului 1991 existau 63.169 locuinţe. La finalul lui 2022, Bacăul aduna o zestre de 73126 locuinţe. Ar fi interesat de analizat dinamica numărului total de clădiri. Nu am date la îndemână, rămâne pe altădată.

Despre densitatea populaţiei şi faptul că am rămas în topul celor mai densificate oraşe am mai scris. Nu am informaţii oficiale despre parcul de autovehicule înmatriculate pe raza oraşului. Chiar şi fără aceste statistici, ne este foarte clar că evoluţia motorizării a fost una aproape exponenţială. Implicit, problema mobilităţii băcăuanilor şi dezvoltarea unei infrastructuri moderne devine o prioritate pentru viitorul apropiat într-un oraş foarte densificat, cu o tramă stradală subdimensionată şi ineficientă pentru "muşuroiul" care se prefigurează tot mai mult.

sâmbătă, ianuarie 20, 2024

joi, decembrie 07, 2023

Bacăul, municipiu

        Un mic, dar important reper cronologic și urbanistic, prilej de  bucurie citadină pentru cei care își iubesc cu adevărat orașul: pe 7 decembrie 1929 Bacăul a fost declarat municipiu (decretul a fost publicat în  MO nr. 274, două zile mai târziu). La numai un an distanță, recensământul populației certifica și demografic dinamica ascendentă în ierarhia urbană moldovenească, orașul urcând pe poziția a treia, după Iași și Galați, cu 31138 locuitori (34281 locuitori luând în calcul limitele actuale ale teritoriului administrativ).

Foto: Bacău, 1929 - vedere generală a părții central-nordice. În plan secund: Biserica Sfântul Nicolae (stânga) și biserica catolică (dreapta). Sursa foto: colecția ing. Mihai Ceucă.

duminică, decembrie 03, 2023

Judeţe atractive, judeţe repulsive...

... conform datelor ultimului RPL:


Sursa: Pe cifre



marți, noiembrie 28, 2023

Structura populaţiei pe grupe de vârstă

 O imagine sintetică a structurii populaţiei judeţului Bacău pe grupe de vârstă şi sexe, conform Anuarului statistic al judeţului Bacău (DJS Bacău, ediţia 2023).




marți, noiembrie 21, 2023

marți, noiembrie 14, 2023

Fluxuri de migrație băcăuană

 Când am găsit și eu un moment de răgaz, hop și INS-ul cu un nou set de date definitive de la RPL 2021😁. Curios din fire, nu am rezistat tentației de a-mi arunca o privire prin șirurile de date😉




joi, octombrie 05, 2023

Câți români au vârsta dumneavoastră?

 Răspunsul ni-l oferă baza de date a INS, după care am întocmit graficele de mai jos:



marți, octombrie 03, 2023

Bacău, acasă...

 Locul V după numărul de persoane care au revenit în judeţ...

Sursa: Hotnews


vineri, septembrie 22, 2023

duminică, septembrie 17, 2023

Demografii istorice ...bacoviene

   Orașul copilăriei lui George Bacovia avea o populație de 13558 locuitori (1890). Cu patru ani înainte de apariția volumului "Plumb"(1912), Bacăul ajunsese la 21344 locuitori. Prin comparație, Iașii numărau la acel moment 79406 persoane iar Bârladul 24838. La momentul trecerii în neființă a poetului (1957), orașul de pe Bistrița crescuse rapid la aproape 55000 de suflete. Era deja începutul schimbării din temelii a fizionomiei urbane și a unei  dinamici demografice de excepție. Locurile și oamenii aveau să cunoască tăvălugul tulburător  al marilor prefaceri. "Lumea aștepta cu strângere de inimă apariţia omului nou”, după cum avea să sintetizeze mai târziu Eugen Uricaru. Spiritul poeziei bacoviene avea însă puterea  să învingă timpul și timpurile...iar  doi ochi albaștri să scruteze peren linia orizonturilor noastre citadine...

   Foto: Planul Bacăului la 1934, la vârsta maturității depline a poetului (54 ani). Orașul se întindea pe 910 ha (o cincime din suprafața actuală) și număra în jur de 4800 clădiri.

Foto: pictură murală George Bacovia, BACFEST 2023 (Str. Banca Naţională)

sâmbătă, iulie 15, 2023

Harta îmbătrânirii populației României

O imagine relevantă a discrepanțelor spațiale privitoare la îmbătrânirea populației României...


marți, iulie 11, 2023

11 iulie - Ziua mondială a populaţiei

 Cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţia mass-media câteva informaţii statistice.

    La  1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă a României a fost de 19042,5 mii locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9803 mii persoane care reprezinta 51,5% din totalul populaţiei rezidente.

    La 1 ianuarie 2022, comparativ cu 1 ianuarie 2021 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0-14 ani) cu 4,4 puncte procentuale, ponderea acesteia reprezentând (16,2%) în totalul populației rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 19,3% la 19,5% (1,3 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223 mii persoane faţă de începutul anului 2021. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani și 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani și 40-44 ani.

    În mediul urban locuiesc 9959,1 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (52,3%).

    La 1 ianuarie 2022, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 8,8% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuiește în municipii și orașe reprezentând 86,8% din populaţia totală a regiunii.

         În anul 2022, sporul natural2 al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -103,4 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-23,7 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-5,6 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-17,5 mii persoane), Sud-Vest Oltenia (-14,3 mii persoane) şi Nord-Est (-13,1 mii persoane).

     Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.

    O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2022. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022).

     Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (în anul școlar 2022/2023).

    România ocupă locul 6 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2022. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83237,1 mii locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (521,0 mii locuitori).

 

State membre UE

Populaţia rezidentă la

1 ianuarie 2022

 

Poziţie

 

 

State membre UE

Populaţia rezidentă la

1 ianuarie 2022

- persoane-

 

Poziţie

- persoane-

TOTAL UE27

446,735,291

 

 

 

 

Germania

83,237,124

1

Bulgaria

6,838,937

15

Franța

67,871,925

2

Danemarca

5,873,420

16

Italia

59,030,133

3

Finlanda

5,548,241

17

Spania

47,432,893

4

Slovacia

5,434,712

18

Polonia

37,654,247

5

Irlanda

5,060,004

19

România

19,042,455

6

Croația

3,862,305

20

Olanda

17,590,672

7

Lituania

2,805,998

21

Belgia

11,617,623

8

Slovenia

2,107,180

22

Republica Cehă

10,516,707

9

Letonia

1,875,757

23

Grecia

10,459,782

10

Estonia

1,331,796

24

Suedia

10,452,326

11

Cipru

904,705

25

Portugalia

10,352,042

12

Luxemburg

645,397

26

Ungaria

9,689,010

13

Malta

520,971

27

Austria

8,978,929

14

 

 

 

 Sursa: comunicat INS București