Urbanizarea României: populaţia principalelor oraşe la recensământul din anul 1956

 Va urma marele salt înainte, timp de peste trei decenii...

Sursa: Munca, 6 mai 1956

Zău că poţi să te crezi într-un colţ de Rai, când locuieşti la Bacău...

        Pentru unii, textul de mai jos (publicat acum 125 de ani) poate părea neverosimil. Să nu uităm însă că realităţile demografice şi socio-economice din a doua jumătate a socolului al XIX-lea erau cu totul altele. În 1859, Moldova cunoştea nu mai puţin de 90 de oraşe şi târguri aflate pe drumul incipient al modernizării. (Ecaterina  Negruți,  Structura  demografică  a  orașelor  și  târgurilor  din  Moldova, 1800‐1859, Iași, Fundația  Academică „A.D.  Xenopol”, 1997, p. 7‐9) La 1899, Bacăul ocupa poziţia a şaptea, cu 18068 locuitori (ceva mai puţin decât este astăzi populaţia oraşului Comăneşti, spre exemplu), după Iaşi (80475 locuitori), Galaţi (72889 locuitori ), Botoşani (33396 locuitori), Bârlad (23910 locuitori), Focşani (25066 locuitori) şi Piatra Neamţ (18354 locuitori). Valorificarea accelerată a factorilor urbigeni va determina ca ulterior Bacăul să urce rapid în ierarhia urbană a Moldovei Apusene (v. grafic), ajungând în anul 1930 al treilea oraş ca importanţă, poziţie pe care nu o va mai ceda până în prezent.

Bacăul în cîşlegele* de iarnă

Bacăul, inima Moldovei, este netăgăduit unul din cele mal plăcute oraşe ale ţării noastre.

Vara, te bucuri de un aer curat şi învioitor, de Bistriţă, în apele căreia poţi să te răcoreşti de căldura zilei, de nopţi admirabile luminate de un cer înstelat, neîntrecut de limpede, şi, în fine, de frumoasele împrejurimi, unde dumbrăvile şi crîngurile din lunca Bistriţei îţi oferă colţuri de pămînt odihnitoare pentru sufletele ostenite de emoţiunile zilnice. Numai vorbesc de vînatul bogat şi divers ce se află prin acele locuri, care pasionează pe numeroşii vînători băcăoani.

Iarna nu mai puţin poţi petrece minunat la Bacău. Am avut ocazie să văd Bacăul în serbătorile de iarnă şi pe dată, - ca să vorbesc şi eu academiceşte ca mai marii zilei - am rîvnit încumetarea de a spune şi altora rostul temeinic şi temeinicia rostului Băcăoanilor care face din acest oraş unul ce se poate asămălui cu un colţ de Paris.

 La Bacău toate se fac la vreme şi cu bună chibzuială. Munca-i muncă, petrecerea petrecere. Nicăieri nu se vede mai bine naiva preocupare de a petrece inofensiv. Pînă şi sexul frumos este altfel de cît cum este el de obiceiu pe alocurea. De unde mai pretutindeni balurile şi petrecerile n’auatracţie pentru femei de cît că le oferă ocazia să-şi etaleze luxul toaletelor lor, aci vezi doamne şi d-şoare din cele mai gingaşe, care îmbrăcate cît se poate de simplu, nu’s preocupate de cît să-şi arăte graţia manierilor şi perfecţiunea danţului şi astfel obţin adevăratul succes ce trebuie să rîvnească oricine înţelege rostul lumei.

Numai puţin cavalarii sunt ireproşabili. Urbanitatea cea mai perfectă face dintrinşii cel mai „chic du monde copurchic”. Dănţuitorii corecţi şi îndemânatici, au făcut din danţurile aclamatate la Bacău o adevărată artă. Şi cu asta, toată lumea este atât de „bon enfant“ încît nu auzi vorbind de cît de reuşita seratelor de la clubul militar, de succesul d-rei Blanche Lescaut de monologurile ce recită un tînăr, de cîntecele ce cîntă un altul, astfel, încît legendele ce alimentează imaginaţia locuitorilor al oraşelor, intrigele caracteristice ale provincialor la Bacău aproape lipsesc cu totul.

Toate aceastea, mie unul, îmi prezintă atîta farmec încît mă apucă gînduri negre cînd mă gîndesc că trebue să reintru în mormîntul tîrgulul meu de reşedinţă.

Şi ce drăguţ şi curat este oreşul! Ce sală minunată de danţ se află la Palatul administrativ! Ce sala de teatru frumoasă s’a făcut în alt Palat (?),— cel municipal. D’apoi ce berărie curată, unde se adună societatea cea mal aleasă! În fine dacă mai pui pe lîngă acest aspect occidental al oraşului şi drăguţenia locuitorilor sei, zeu, că poţi să te crezi într’un colţ de raiu, cînd locueşti la Bacău...

Pe viitor voi vorbi de Bacăul literar şi artistic, căci, să nu vă miraţi, băcaoanii fac de toate la vremea lor şi cu bună chibzuinţă.

19 Ianuarie 1898.

Un băcaoan pribegit.

 Sursa: ziarul Opinia, 30 ianuarie 1898

 *  CÎȘLÉGI -interval de timp între două posturi, în care creștinii ortodocși mănâncă de dulce. Se deosebesc patru perioade de acest fel peste an: c. Crăciunului sau de iarnă (v. cîrneleagă); c. Paștilor, care țin opt săptămîni, de la Duminica Paștilor pînă la Duminica tuturor Sfinților; c. Sîmpetrului, care țin de la 29 iun. pînă la 1 aug.; c. de toamnă, care țin de la 15 aug. pînă la 15 nov. – sursa:dexonline.ro

Nivelul de educaţie în profil teritorial

    Unde se află judeţul Bacău, comparativ cu celelelate judeţe, din punct de vedere al nivelului de instruire, conform datelor oferite de ultimul recensământ:

Sursa: Vasile Gheţău

Vezi şi: Unde de concentrează materia cenuşie a judeţului Bacău?

Semi-analfabetismul bacauan

La nivelul UE, ştim cu toţii unde suntem...

Sursa: Vasile Gheţău

Densitatea populaţiei marilor oraşe ale României

       O reactualizare a densităţii populaţiei urbane din marile oraşe ale ţării (P > 100000 locuitori), după publicarea datelor provizorii ale RPL 2021 în profil teritorial. 

Veşnicia s-a născut la sat...

 ...şi tot acolo este posibil să se stingă...

Un mic studiu de caz:

Dinamica populaţiei între 2011 şi 2021

    Evoluţia populaţiei între ultimele două recensăminte, la nivelul celor 3180 unităţi administrativ-teritoriale din România (2861 comune şi 319 oraşe). Mulţumiri domnului prof. George Ţurcănaşu! Detalii în articolul din Ziarul de Iaşi, RPL 2021: Despre involuţia marilor oraşe şi despre câteva erori vizibile de înregistrare

Sursa: prof. George Ţurcănaşu (UAIC)

O variantă interactivă a dinamicii populaţiei poate fi accesată la adresa: experience.arcgis.com, de unde am extras situaţia pentru judeţul Bacău:

Sursa: printscreen experience.arcgis.com

Pe aceeaşi temă: Noua ierarhie urbană. Locul Bacăului.

Populaţia localităţilor din judeţul Bacău

Evoluţia numerică a populaţiei municipiului Bacău

Populaţia localităţilor din judeţul Bacău (RPL 2021)

   Populaţia rezidentă a celor 93 de unităţi administrativ-teritoriale din judeţul Bacău, date provizorii (Sursa datelor: DJS Bacău)

TOTAL JUDEȚ BACĂU	601.387
MUNICIPIUL BACĂU	136.102
MUNICIPIUL MOINEȘTI	19.728
MUNICIPIUL ONEȘTI	34.005
ORAȘ BUHUȘI	14.152
ORAȘ COMĂNEȘTI	19.996
ORAȘ DĂRMĂNEȘTI	13.069
ORAȘ SLĂNIC-MOLDOVA	4.011
ORAȘ TÂRGU OCNA	10.410
AGĂȘ	5.247
ARDEOANI	2.093
ASĂU	5.475
BALCANI	6.742
BÂRSĂNEȘTI	4.258
BEREȘTI-BISTRIȚA	2.175
BEREȘTI-TAZLĂU	5.337
BERZUNȚI	4.637
BLĂGEȘTI	6.815
BOGDĂNEȘTI	2.399
BRUSTUROASA	3.120
BUCIUMI	3.265
BUHOCI	4.437
CĂIUȚI	4.766
CAȘIN	3.586
CLEJA	5.320
COLONEȘTI	2.015
CORBASCA	4.811
COȚOFĂNEȘTI	3.306
DĂMIENEȘTI	1.614
DEALU MORII	2.549
DOFTEANA	10.236
FARAOANI	5.200
FILIPENI	2.132
FILIPEȘTI	4.275
GĂICEANA	2.467
GÂRLENI	6.081
GHIMEȘ-FĂGET	4.928
GIOSENI	3.427
GLĂVĂNEȘTI	3.001
GURA VĂII	4.221
HELEGIU	5.934
HEMEIUȘ	6.523
HORGEȘTI	5.267
HURUIEȘTI	2.029
ITEȘTI	1.374
IZVORU BERHECIULUI	1.606
LETEA VECHE	6.798
LIPOVA	2.853
LIVEZI	5.094
LUIZI-CĂLUGĂRA	4.802
MĂGIREȘTI	3.552
MĂGURA	5.647
MĂNĂSTIREA CAȘIN	4.922
MĂRGINENI	9.580
MOTOȘENI	2.905
NEGRI	2.516
NICOLAE BĂLCESCU	8.539
ODOBEȘTI	2.295
OITUZ	8.701
ONCEȘTI	1.406
ORBENI	3.605
PALANCA	3.065
PÂNCEȘTI	3.652
PARAVA	3.267
PÂRGĂREȘTI	3.790
PARINCEA	3.372
PÂRJOL	5.555
PLOPANA	2.837
PODU TURCULUI	4.306
PODURI	7.367
PRĂJEȘTI	2.132
RĂCĂCIUNI	7.069
RĂCHITOASA	4.156
RACOVA	3.433
ROȘIORI	2.006
SĂNDULENI	4.106
SĂRATA	2.257
SASCUT	8.085
SĂUCEȘTI	5.386
SCORȚENI	2.469
SECUIENI	2.098
SOLONȚ	3.109
STĂNIȘEȘTI	3.945
ȘTEFAN CEL MARE	5.140
STRUGARI	2.307
TAMAȘI	2.885
TÂRGU TROTUȘ	5.330
TĂTĂRĂȘTI	1.857
TRAIAN	2.512
UNGURENI	3.532
URECHEȘTI	3.359
VALEA SEACĂ	3.727
VULTURENI	1.552
ZEMEȘ	4.368