Meniu ...pe firul apei

     Concluzie bătută în cuie: de evitat restaurantele care îți oferă meniu pe zeci de pagini, de la mici și pizza la coq au vin și creveți în sos de migdale, eventual într-o zonă montană unde produsele autohtone sunt cu totul altele. Mai bine șase feluri principale, dar gătite "in spiritul locului". Un bun exemplu: Hanul Anselmo din Oituzul de Covasna. Încercați o supă gulaș, ravioli cu hribi în sos de unt (gust sublim!) și/sau găluște cu prune (rețeta locului). Se asezonează cu verdele naturii, răcoarea muntelui, o  servire ireproșabilă, prețuri oneste și interacțiuni sociale care te pot face să renunți fără regrete la o masă din centrul urbei, cu fițe de cinci stele și prețuri de șapte...

RPL 2021: Care sunt cele mai mari sate din județ?

Pentru că INS ne-a făcut surpriza publicării rezultatelor definitive ale RPL 2021 la nivel de localitate (deocamdată doar pentru câteva caracteristici demografice), prezintă interes să analizăm un pic și mediul rural, prin evidențierea celor mai populate sate din județul Bacău. Bonus: dinamica populației între recensământul din anul 2021 și cel din 2002. Interesante rezultate!

Note:

1.Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

2. Valea Seacă – satul reședință al comunei omonime.

Pe acceași temă: Repartiția geografică a celor mai mari sate din județul Bacău.

Pe urmele domnitorului Gheorghe Ştefan, la Mănăstirea Caşin

 "Mănăstirea Cașin este una dintre cele mai frumoase așezăminte ortodoxe ale județului, fiind situată în comuna cu nume omonim, ce datează din secolul al XVII-lea. Construcția acesteia s-a petrecut în anul 1655, în timpul domniei voievodului Gheorghe Ștefan. Asemănarea planului bisericii cu Mănăstirea Golia din Iași vine de la faptul că aici au lucrat aceiași meșteri, la o distanță de doi ani după terminarea bisericii ieșene. Iar prezența zidului de piatră din jurul ei îți lasă impresia că e o cetate fortificată în stil gotic. Din nefericire a fost grav afectată de cutremurul din 1805, rămânând cu multe pagube. Pe parcursul a trei decenii s-au desfășurat lucrări de reabilitare, fiind susținute mai întâi de starețul Ierotei, apoi de egumenul Isaia din Constantinopol. Se presupune că mormântul voievodului-ctitor se află aici, iar locul e încărcat de istorie și de frumusețe naturală." (sursa: planiada.ro)

Foto: L.Ş, 17 mai 2023

Veşnicia s-a născut la sat...

 ...şi tot acolo este posibil să se stingă...

Un mic studiu de caz:

Încondeieri de Ghimeş

Bijuterii pascale. Detalii aici.

Oraşul ofertelor...culturale

Stejarul din Bijghir: end of story

Nu vă uitaţi prin ghiduri şi albume turistice...

Realitatea este alta...

Memoria unui loc: Tescani

Un frumos articol despre Tescani şi amintirea marelui Enescu - click aici.

Trecător prin judeţ (27): Biserica din Borzeşti

  Localitate componentă a municipiului Oneşti, situată la 5 km de centrul oraşului. Prezumtivul loc al naşterii (1436) domnitorului Ştefan cel Mare (Grigore Tocilescu - „Istoria românilor”). Complexul Muzeal Borzeşti, situat pe DN11A (Adjud-Oneşti) la 4 km de Oneşti, într-un cadru natural de excepţie, patronat de ctitoria voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Complexul cuprinde biserica monument istoric din secolul XV şi Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă (inaugurat în octombrie 1994). De existenţa bisericii este legată legenda stejarului din Borzeşti, stejar aflat (conform legendei) sub masa altarului. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în anii 1493-1494 de Ştefan cel Mare şi fiul său Alexandru, îmbinând într-un mod unic stilurile gotic, bizantin şi moldovenesc. Este considerată monument istoric de valoare naţională excepţională (Legea nr. 5/6 martie 2000) Plan simplu de corabie (dimensiuni: 26,2 m lungime, 10,3 m lăţime), acoperişul fără turn sunt elemente ce au dat construcţiei rezistenţă şi robusteţe, definind stilul moldovenesc. Catapeteasma este din zid. Construcţia are două bolţi construite pe sistemul de arcuri si pandative obişnuite în stilul bisericilor lui Ştefan cel Mare. Ferestrele de la pronaos au împrumutat stilul gotic. Registrul de la absida altarului este decorat în interior cu firide oarbe. Se mai păstrează câteva icoane de la sfârşitul sec.XVI. Faţadele decorate cu ceramică smălţuită în alternanţă cu piatră brută şi ceramică. Biserica păstrează o frescă originală din secolul XV, care o încadrează în rândul celor mai valoroase monumente de arta picturală bisericească medievală. În cimitirul bisericii se află mormântul Mariei Bogdan Alecsandri, fiica poetului Vasile Alescandri (conacul familiei Bogdan există şi azi în apropierea bisericii sub denumirea de Restaurantul Stejaru). Restaurată în anii 1904-1905, 1924, 1994, 2003. Crucea de piatră, ridicată in 1777 de Stan Rada. Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă conţine obiecte de cult din secolele XVII, XVIII şi XIX, aparţinând mai multor biserici din judeţul Bacău. Se disting dintre exponate cărţile de căpătai ale ortodoxiei, în acelasi timp monumente de limba românească precum: Cazania lui Varlaam din 1643, Cartea românească de învăţătură, Iaşi, 1643, Noul testament de la Bălgrad, Alba Iulia,1648, Biblia de la Bucureşti, 1688, Biblia de la Blaj din 1795, Apostol, Bucureşti, 1688, tipăriturile lui Antim Ivireanu, colecţia de icoane (peste 770 lucrări din secolele XVII – XVIII), obiecte din metal din secolul XIX (cădelniţe, sfeşnice, potire, candele), veşminte. Frescă (1994) de mari dimensiuni. În faţa muzeului se află bustul lui Ştefan cel Mare.

      Biserica din Borzesti este singura biserică care nu a fost ridicată de Ştefan cel Mare în urma unei victorii, rămânând până astăzi învăluită în legende...

     Programul de vizitare al Complexului Muzeal Borzesti este de luni până duminică între orele 9-16. Site oficial.

MATERIALE VIDEO: AICI şi AICI.

Memento Mori

O tabletă cum alta nu-i

   Cei care sunt curioşi să-i testeze sistemul de operare o pot face la muzeul comunei Bogdăneşti.

Satele mici de astăzi, fantomele rurale de mâine,,,

     Interesant efortul de a identifica şi centraliza satele fictive din România, în cadrul proiectului “Localităţi fantomă”, despre care toată presă a amintit astăzi sub generic de senzaţional. Nu este nimic inedit, nici măcar ieşit din comun. Fenomenul este mult mai dramatic, nenumărate sate aflându-se într-un stadiu latent al disoluţiei, având mai puţin de 100 de locuitori. Harta localităţilor fantomă din judeţ nu are doar 10 sate (foto dreapta - sursa: Hotnews) realitatea este cu totul alta: 

Detalii aici.

Harta mănăstirilor şi schiturilor

     Deşi nu le-am ocolit în peregrinările mele prin judeţ (unele dintre acestea fiind deja prezentate pe blog), recunosc că nu mi-am pus până acum întrebarea „Câte mănăstiri şi schituri ortodoxe sunt în judeţ?”. Răspunsul l-am găsit după ce am finalizat mica documentare de mai jos. Pentru credincioşii care au probleme cu orientarea în spaţiu (cel geografic, desigur), oferim şi un mic ajutor cartografic.

Mănăstiri

1. Mănăstirea “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, Băimac (comuna Izvoru Berheciului)
2. Mănăstirea „Schimbarea la Faţă”, Sf. Sava – Berzunţi (comuna Berzunţi)
3. Mănăstirea „Sfânta Treime”,  Bogdana (comuna Ştefan cel Mare) – monument istoric (1660)
4. Mănăstirea „Sfintul Cuvios Antipa Athonitul”, Calapodeşti (comuna Dealu Morii)
5. Mănăstirea „Naşterea Domnului, Caraclău (comuna Bârsăneşti)
6. Mănăstirea „Sfântul M. Mc. Emilian de la Durostorum”, Ciolpani, Buhuşi
7. Mănăstirea „Pogorârea Duhului Sfânt”, Cotumba (comuna Agăş)
8. Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului”, Diaconeşti (comuna Agăş)
9. Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, Mâlosu (comuna Lipova)
10. Mănăstirea „Înălţarea Domnului”, Măgura Ocnei, Târgu Ocna
11. Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din câmp, Parincea (comuna Parincea) –monument istoric (1702)
12. Mănăstirea „Sfântul Nectarie de Eghina”, Plopana (comuna Plopana)
13. Mănăstirea „Buna Vestire”, Pogleţ (comuna Corbasca)
14. Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului”, Răchitoasa (comuna Răchitoasa) – monument istoric (1697)
15. Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Runc (Buhuşi) – monument istoric (1457)
16. Mănăstirea „Sfântul Ştefan cel Mare”, Slănic-Moldova
17. Mănăstirea „Înălţarea Domnului”, Zemeş
18. Mănăstirea „Buna Vestire”, Tisa-Silvestri (comuna Odobeşti)
19. Mănăstirea „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Vermeşti (Comămeşti)
20. Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, Valea Budului (comuna Mărgineni)

 Schituri

1. Schitul „Sf. Ierarh Nicolae”, Sihăstria Crucii, Cucuieţi (comuna Solonţ)
2. Schitul „Acoperământul Maicii Domnului” (Schitul „Doamna”), Bereşti – Tazlău
3. Schitul “Adormirea Maicii Domnului”, Oituz (comuna Oituz)
4. Schitul „Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare”, Poieni, Târgu Ocna
5. Schitul „Sfântul Andrei”, Podei, Comăneşti
6. Schitul „Sfântul Ilie”, Berzunţi (comuna Berzunţi)
7. Schitul „Sf. Împ. Olga şi Sf. Cuv. Daniil Sihastru, Izvoru Berheciului (comuna Izvoru Berheciului)
8. Schitul „Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana”, Iteşti (comuna Iteşti)
9. Schitul „Adormirea Maicii Domnului”, Măgura, Târgu Ocna

Informaţii interesante despre aceste obiective găsiţi la următoarele link-uri:

Pelerin prin mănăstirile din judeţul Bacău

Mănăstiri din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului

Mănăstiri din judeţul Bacău

Alaiul datinilor şi obiceiurilor de iarnă (foto & video)

Imagini de la ediţia cu numărul 49, care a avut loc astăzi în centrul Bacăului. 

GALERIA FOTO COMPLETĂ ESTE DISPONIBILĂ AICI.

MATERIAL VIDEO CU URŞII DIN CEATA DOFTEANA  - AICI.
Fotografii de la ediţiile anterioare - aici

Comune homocrome

    Există  numeroase exemple de specii de animale (reptile, peşti, insecte) care îşi adaptează culoarea la mediu, trăsătură cunoscută sub numele de homocromie. Prin Ordonanţa de Guvern nr. 55 ("ordonanţa traseismului"), care permitea schimbarea culorii politice fără pierderea mandatului, avem o nouă specie de unităţi administrativ-teritoriale, pe care le-am putea denumi homocrome. În judeţul Bacău au apărut nu mai puţin de 25 de astfel de situaţii, ceea ce reprezintă un sfert din numărul total al UAT-urilor. Iată noua configuraţie care introduce modificări biocenotice semnificative pe harta politică a judeţului rezultată în urma alegerilor locale din anul 2012.
Vezi şi: Noua hartă politică a judeţului Bacău după alegerile locale

Cum a votat judeţul Bacău? Harta electorală

     Biroul Electoral Județean a raportat o prezență la vot de 55,41%, cu un număr total de 338869 alegători. 302309 alegători au votat pe listele electorale permanente, în timp ce alte 28190 persoane şi-au exercitat dreptul pe listele suplimentare. 3.119 de persoane au votat utilizând urna mobilă. Din cele 93 de unităţi administrativ-teritoriale (8 oraşe şi 85 comune), Victor Ponta a ieşit câştigător în 74 de cazuri, Klaus Iohannis în 19 cazuri, existând şi o situaţie mai rar întâlnită (comuna Gioseni) unde cei doi candidaţi şi-au împărţit voturile în mod egal.

     Rezultate obţinute în cele 8 oraşe ale judeţului sunt următoarele:

Municipiul Bacău:Klaus Iohannis 58,44%, Victor Ponta 41,55% 

Municipiul Onesti: Iohannis - 44,46%, Ponta – 55,53%

Municipiul Moinesti; Iohannis – 44.40% , Ponta, 55,59%

Buhuşi: Iohannis – 42,06%, Ponta – 57,93%

Comăneşti: Iohannis – 42,53%, Ponta, 57,46%

Dărmăneşti: Johannis – 38,98%, Ponta – 61,01%

Slănic-Moldova: Johannis – 54,00%, Ponta – 45,99%

Târgu Ocna: Johannis – 50,50%, Ponta – 49,49%

     La nivelul întregului judeţ, Victor Ponta a obţinut 53,55% din voturi, iar contracandidatul său, Klaus Iohannis, a fost votat de 46,45% din alegători.

     După cum sunteţi deja obişnuiţi, deferlări.ro vă oferă în exclusivitate o analiză spaţială a rezultatelor înregistrate la nivel intrajudeţean. Iată care sunt noile geografii electorale ale judeţului după votul de ieri:

Judeţul îmbătrâneşte...

    Vrem sau nu vrem să recunoaştem, fenomenul de îmbătrânire a pus stăpânire pe România. Ponderea persoanelor vârstnice (de peste 60 de ani) a crescut constant: 9,9 % din populaţia stabilă în anul 1956, 12,3% în 1966, 14,4% în 1977, 16,4% în 1992, 19,4% în 2002. Creşterea vârstei de pensionare dar şi posibila încercare de cosmetizare statistică au ridicat în ultimii ani grupa de vârstă de la care, în mod tradiţional, intrăm în categoria „bătrânilor” (de la 60 la 65 ani). Păstrând însă aceleaşi paliere consacrate pentru cele trei grupe mari de vârstă, putem face comparaţia cu datele prezentate anterior. Am ajuns astfel la o pondere de 22,3% în anul 2011. Judeţul Bacău, un judeţ tânăr  în deceniile comunismului, a depăşit pentru prima dată media naţională: 22,6%, datele statistice relevând diferenţieri notabile pe medii (urban – 20,8%, rural – 24%) şi sexe ( masculin 19,7%, feminin 25,5%). În profil teritorial (v. harta), discrepanţele sunt cât se poate de evidente. Zone compacte din estul judeţului au ajuns la valori extrem de mari (27-37%) într-o perioadă relativ scurtă, numeroase sate fiind afectate de un fenomen cronic de îmbătrânire şi feminizare a populaţiei. Consecinţele demografice, sociale şi economice devin astfel cât se poate de îngrijorătoare…

Promontoriul Bacăului

    Interfluviul Capul Piscului (190,6 m altitudine) străjuieşte şesul comun al Bistriţei şi Siretului, fiind unul dintre puţinele puncte dominante de pe raza municipiului Bacău, care se ridică cu 20-25 m deasupra centrului civic.

Fruntea terasei de la Capul Piscului, văzută din str. Siretului (cartier Şerbăneşti). Acelaşi "promontoriu" se poate observa de pe DN 2F, înainte de podul de peste Siret.

Sursa: Harta topografică 1:25000

Destinaţii turistice electorale în judeţul Bacău

      Din  primăvara anului 1990 încoace, românul este cuprins de febra mobilităţii cu ocazia exercitării dreptului de vot. Băcăuanii nu fac excepţie de la regulă, ultimul scrutin evidenţiind peste 34000 de persoane care au introdus buletinul de vot într-o urnă amplasată în afara domiciliului stabil. După cum v-a obişnuit şi cu alte ocazii, deferlări.ro vă oferă în exclusivitate o analiză spaţială a mirabolantului fenomen denumit generic turism electoral, prin intermediul hărţii alăturate.

       Repartiţia în teritoriu a voturilor însumate de listele suplimentare relevă concentrările fireşti din centrele urbane importante ale judeţului,  rolul aşezărilor-dormitor din zona suburbană a municipiului Bacău sau comune cu accesibilitate ridicată în lungul axelor majore de transport. Distorsiunile apărute pe 2 noiembrie (corelate şi cu indicatorul ponderii voturilor exercitate pe liste suplimentare în numărul alegătorilor existenţi pe listele electorale permanente) demonstrează o situaţie totuşi mai puţin acută decât în alte judeţe, localizate în principal în sudul ţării. Pentru aceste  anomalii electorale (evidenţiate cantitativ şi/sau spaţial), vă oferim câteva  posibile explicaţii, aşa cum ne-au fost ele oferite de diverşi politicieni dâmboviţeni cu ştaif, remarcabili cunoscători ai realităţilor mioritice (J):

-      retromigraţia în ziua alegerilor a protipendadei locale, disipate peste mări şi ţări, dar care nu a uitat nici măcar o clipă de glasul  iubirii şi al pământului;

-         existenţa studenţimii flotante în diversele filiale universitare care împânzesc judeţul;

-        pelerinajul la obiectivele de interes cultural – istoric, incluse în patrimoniul UNESCO;

-      polarizarea oferită de unele unităţi administrativ-teritoriale cu tradiţie în organizarea unor târguri, iarmaroace sau oboare, care au adunat în cuget şi simţire pe mai toţi târgoveţii gospodari din diverse văi, ogaşe şi ravene moldave.

            Rămâne să vedem ce se întâmplă cu mobilitatea băcăuanilor în cel de-al doilea tur de scrutin. Pe hartă avem deja conturate câteva destinaţii turistice. Dacă tot nu se poate/doreşte verificarea legalităţii acestor voturi, bucuraţi-vă măcar de frumuseţile incontestabile ale judeţului nostru. P.S.: Nu uitaţi să faceţi poz(n)e! 

Profil electoral băcăuan

      Geografii utilizează frecvent în studiul reliefului profilul geomorfologic, instrument foarte util pentru evidenţierea particularităţilor hipsometrice şi a relaţiilor cauzale dintre diferite elemente ale mediului. De această dată vă reţinem atenţia cu un altfel de profil, să-i spunem electoral, luând ca "substrat geologic" rezultatele obţinute de primii doi candidaţi la alegerile prezidenţiale. Secţiunea acestui profil a fost realizată în partea de est a judeţului, prin comunele traversate de DN 2F (Bacău-Vaslui) şi de Valea Zeletinului (cunoscută în judeţ şi printr-un apelativ deloc onorant, Valea Plângerii). În acest  profil  longitudinal, un analist de ocazie sau un specialist poate identifica o multitudine de explicaţii, corelaţii, variabile, constante socio-economice sau coeficienţi de corecţie. Mai în glumă, mai în serios, aş caracteriza lapidar acest profil prin două cuvinte: determinism geografic.