Un loc 4 nedorit ...

 

50 de ani electrificaţi pe ruta Adjud-Ghimeş

 

Sursa: Steagul roşu, 5 febr 1974

Mareea duminicală

 

Salariile și PIB-ul județelor: discrepanţe şi corelaţii spaţiale

 România discrepanțelor economice relevate de doi indicatori: PIB/loc şi câştigurile salariale la nivel judeţean.

Sursa:cursdeguvernare.ro

Traficul de pasageri pe aeroporturile din România (2023) Cum stă Aeroportul "George Enescu" din Bacău?

     Anul 2023 a adus un trafic record pe aeroporturile din România: 24,5 milioane de pasageri, cu 17%  mai mult faţă de anul 2022 şi peste nivelul de referinţă 2019, înainte de pandemie (23,234 milioane pasageri). Aeroportul băcăuan a înregistrat o scădere semnificativă (pusă pe seama absenţei operatorului Blue Air), reuşind să însumeze doar 249.802 pasageri şi să ocupe un nedorit loc 9 în ierarhie:

Ierarhia aeroporturilor din România după traficul de pasageri în anul 2023 

(sursa: Asociaţia Aeroporturilor din România)

    În graficul de mai jos am comparat traficul înregistrat de aeroportul băcăuan în ultimii ani. 

Traficul de pasageri al aeroportului "George Enescu" din Bacău (2017-2023)

    Ne îndepărtăm tot mai mult de ritmul de creştere al deceniilor trecute, atunci când Bacăul ocupa un loc fruntaş la nivel naţional şi conducea detaşat în Moldova (click aici)... Va aduce 2024 mult aşteptata revenire?

Ad astra per aspera... (2010)

Pe aceeaşi temă: Traficul aeroporturilor 2022 vs 2021, Despre aeroporturile noastre, cu degetul pe rană...

Prezentare de modă la Restaurantul "Parc"

 Din cele povestite de părinţi, au fost câtiva ani în care s-a trăit ceva mai bine, uşorul aer occidental dând speranţe pentru un viitor mai bun. Articolul de mai jos, recent descoperit, poate fi un exemplu în acest sens. Din păcate, ceea ce avea să urmeze în anii `70 şi mai ales `80  va transforma visul  în coşmar pentru majoritatea românilor.

    "E o seară plăcută de primăvară. Restaurantul „Parc“ din oraşul Bacău luminează ca un licurici în grădina Parcului „Libertăţii". Să pătrundem împreună cu publicul în localul restaurantului.

Seara aceasta, de aprilie, pare mai puţin obişnuită ca celelalte. Pe mijlocul sălii, este amenajat un podium, drapat elegant. Oamenii de la mese, care se delectează cu gustoasele preparate culinare specialitatea „casei", parcă aşteaptă ceva... Într-adevăr, nu peste mult timp, în faţa microfonului, tovarăşul Paul Marcus, responsabilul Magazinului „Universal" din localitate, face cunoscut publicului consumator şi spectator, în acelaşi timp, că O.C.L. Produse Industriale, interraionala Bacău, va prezenta cîteva modele noi de confecţii din noul sezon pentru toate vîrstele.

Confecţiile prezentate sînt aspectuoase şi de bună calitate, în tonul liniei moderne, de varietăţi şi culori diferite. Începînd de la pardesie pentru bărbaţi şi femei, costume bărbăteşti, costume-taior pentru dame, pardesie pentru copii şi pînă la rochiile de vară, confecţiile realizate de fabricile noastre din întreaga ţară, au lăsat o impresiefoarte plăcută. Cu acest prilej, băcăuanii prezenţi, au putut vedea mostre din produsele realizate de fabricile de confecţii „Bucureşti", Rîmnicu Sărat, „Teba" — Arad, „Steaua roşie" — Sibiu, „Mondiala" Satu Mare, Timişoara, Cluj etc., în croieli moderne, cu linii drepte şi sport.

...Pe mesele consumatorilor, pe lîngă lista meniurilor, se găsea şi cîte o „foaie pentru sugestii" prin care O.C.L. Produse Industriale Bacău invită publicul spectator să-şi spună părerile asupra sortimentelor şi calităţilor confecţiilor expuse, sugestiile şi dorinţele în legătură cu sortimentele noi cu care să se aprovizioneze magazinele comerciale băcăuane.

Cele peste 30 de modele de confecţii prezentate de actori ai teatrului de stat din localitate si lucrători din comerţ se găsesc de vinzare la magazinele „Universal" şi „Punguţa cu doi bani" din oraşul Bacău.

Scopul prezentării modelelor de confecţii pentru primăvară şi vară a fost de a face cunoscut publicului noutăţile de sezon existente în magazinele comerciale, precum şi în scopul studierii cererii de consum pentru a se putea face în viitor o aprovizionare cit mai bună."

Sursa: Consultarea publicului în ziarul Steagul Roşu din  4 aprilie 1965

Evoluţia traficului de pasageri pe aeroporturile din România

Evoluţii, involuţii...

Sursa: Fb/Pecifre

Viziuni urbanistice de ieri, de azi...și de mâine

     Privesc planșele care surprind câteva frânturi din evoluția orașului. Idei urbanistice care au devenit realitate, idei care au dispărut sau au fost remodelate, toate încercând la timpul lor să schimbe fizionomii, funcționalități, estetici, așteptări, destine... Îmi aduc aminte ce spunea Italo Calvino în "Orașele invizibile" (1972): "Orașele, ca și visele, sunt făcute din dorințe și din frici, chiar dacă firul discursului lor este secret, regulile lor sunt absurde, iar perspectivele lor sunt înșelătoare.” Pe firul timpului, spațiul urban poate fi ușor compartimentat și apropriat, dar cât de greu este să îl modelezi pentru bucuria cetății...

Bacăul în orarul Tarom!

 Nu vă energizaţi, se întâmpla în anii "60....

Sursa: Zori Noi, aprilie 1965

Harta salariilor

 Zice INS:

România în UE: câteva statistici relevante...

 

Sursa: Key figures on Europe - 2023 Edition

Harta investițiilor străine din fiecare județ. Cum stă Bacăul?

        Discrepanțe economice în teritoriu, luând în analiză totalul investițiilor străine din fiecare județ. Alături de cifra de afaceri totală, numărul de angajați, cea mai mare firmă dupa cifra de afaceri, pe hartă este menționat și cel mai mare exportator din fiecare unitate administrativă.

Sursa: Statistici vizuale

Grevă în Bacău? Nicio problemă, rezolvă primarul!

    Din vremea în care conflictele de muncă nu erau birocratizate excesiv şi nu apăruse încă UNELM  - Uniunea Naţională a Experţilor în Legislaţia Muncii ...😏

Sursa: Curentul, 21 aprilie 1937

Orașe scumpe, orașe ieftine

 Nu este o cercetare aprofundată, dar ierarhia reflectă câteva realități clare. Detalii in articolul publicat de HotNews.ro. 

Sursa grafice: Hotnews

Despre regionalizare, cu punctul pe i...

    Două adevăruri incomode pentru unii, precizate de prof. univ. dr. Ionel Muntele* într-o foarte interesantă dezbatere on-line pe tema regionalizării din România. Citez din memorie: România este un stat prea mare pentru a putea fi guvernat dintr-un singur loc şi Regionalizarea reprezintă pentru politicieni un moft, o jucărie pe care o scot din când în când la înaintare...

Foto: printscreen din prezentarea d-lui prof. George Ţurcănaşu

Înregistrarea dezbaterii poate fi vizionată pe Youtube - click aici: Cum să NU faci regionalizarea.

* „Ionel Muntele este poate cel mai important specialist român în Geografie regională, având competenţe în analiza crono-spațială, multi-scalară a populaţiei, activităţilor economice şi aşezărilor umane; dinamica și perspectivele proceselor de evoluție teritorialității."

Bacăul, oraş-magnet rezidenţial

     Fluxurile de migraţie internă reprezintă un indicator relevant al mutaţiilor survenite în reţeaua urbană naţională. Un articol interesant pe această temă: „Orașele-magnet” ale României: localitățile preferate de românii care se mută / Capitala atrage un sfert dintre migranții interni, publicat de Hotnews.ro.

Grafic: Bacăul este pe locul 10 în topul oraşelor după numărul românilor care şi-au stabilit reşedinţa în ultimul an în localitarea respectivă (sursa: hotnews,ro)

Puterea economică a județelor. Unde se situează Bacăul?

    Economiile a 28 de județe din România reprezintă fiecare sub 2% din PIB-ul național, Cluj fiind singurul județ a cărui produs intern brut are o pondere de peste 5% în economia națională, reiese dintr-un raport al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), citat de cursdeguvernare.ro. Județul Bacău ocupă locul 15, cu o pondere de 1,9% din PIB-ul României:

Discrepanțe economice. Sursa și articolul complet: cursdeguvernare.ro

Primăria reactivă!

 Că tot se vorbeşte zilele acestea de creşterea nejustificată a produselor de panificaţie...

Sursa: ziarul Universul, 16 iulie 1937

Cum va ajunge simbolul Bacăului la inima fiecărui român...

     "Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a anunțat că Eminescu, Caragiale și Blaga vor lua o pauză de pe bancnotele românești, cel puțin până la redresarea situației economice a țării. Locul acestora va fi luat de George Bacovia, al cărui chip va ajunge pe absolut toate bancnotele emise de BNR. De asemenea, cunoscuta semnătură a lui Isărescu va rămâne în aceeași caligrafie pe noile bancnote, doar că va scrie „Plecați din țară“ în loc de „Mugur Isărescu“." Citiţi continuarea articolului "Ca să reflecte fidel situația economică, toate bancnotele românești vor purta chipul lui Bacovia" pe cel mai simpatic site, timesnewroman.ro 😊

Sursa foto: timesnewroman.ro

Zău că poţi să te crezi într-un colţ de Rai, când locuieşti la Bacău...

        Pentru unii, textul de mai jos (publicat acum 125 de ani) poate părea neverosimil. Să nu uităm însă că realităţile demografice şi socio-economice din a doua jumătate a socolului al XIX-lea erau cu totul altele. În 1859, Moldova cunoştea nu mai puţin de 90 de oraşe şi târguri aflate pe drumul incipient al modernizării. (Ecaterina  Negruți,  Structura  demografică  a  orașelor  și  târgurilor  din  Moldova, 1800‐1859, Iași, Fundația  Academică „A.D.  Xenopol”, 1997, p. 7‐9) La 1899, Bacăul ocupa poziţia a şaptea, cu 18068 locuitori (ceva mai puţin decât este astăzi populaţia oraşului Comăneşti, spre exemplu), după Iaşi (80475 locuitori), Galaţi (72889 locuitori ), Botoşani (33396 locuitori), Bârlad (23910 locuitori), Focşani (25066 locuitori) şi Piatra Neamţ (18354 locuitori). Valorificarea accelerată a factorilor urbigeni va determina ca ulterior Bacăul să urce rapid în ierarhia urbană a Moldovei Apusene (v. grafic), ajungând în anul 1930 al treilea oraş ca importanţă, poziţie pe care nu o va mai ceda până în prezent.

Bacăul în cîşlegele* de iarnă

Bacăul, inima Moldovei, este netăgăduit unul din cele mal plăcute oraşe ale ţării noastre.

Vara, te bucuri de un aer curat şi învioitor, de Bistriţă, în apele căreia poţi să te răcoreşti de căldura zilei, de nopţi admirabile luminate de un cer înstelat, neîntrecut de limpede, şi, în fine, de frumoasele împrejurimi, unde dumbrăvile şi crîngurile din lunca Bistriţei îţi oferă colţuri de pămînt odihnitoare pentru sufletele ostenite de emoţiunile zilnice. Numai vorbesc de vînatul bogat şi divers ce se află prin acele locuri, care pasionează pe numeroşii vînători băcăoani.

Iarna nu mai puţin poţi petrece minunat la Bacău. Am avut ocazie să văd Bacăul în serbătorile de iarnă şi pe dată, - ca să vorbesc şi eu academiceşte ca mai marii zilei - am rîvnit încumetarea de a spune şi altora rostul temeinic şi temeinicia rostului Băcăoanilor care face din acest oraş unul ce se poate asămălui cu un colţ de Paris.

 La Bacău toate se fac la vreme şi cu bună chibzuială. Munca-i muncă, petrecerea petrecere. Nicăieri nu se vede mai bine naiva preocupare de a petrece inofensiv. Pînă şi sexul frumos este altfel de cît cum este el de obiceiu pe alocurea. De unde mai pretutindeni balurile şi petrecerile n’auatracţie pentru femei de cît că le oferă ocazia să-şi etaleze luxul toaletelor lor, aci vezi doamne şi d-şoare din cele mai gingaşe, care îmbrăcate cît se poate de simplu, nu’s preocupate de cît să-şi arăte graţia manierilor şi perfecţiunea danţului şi astfel obţin adevăratul succes ce trebuie să rîvnească oricine înţelege rostul lumei.

Numai puţin cavalarii sunt ireproşabili. Urbanitatea cea mai perfectă face dintrinşii cel mai „chic du monde copurchic”. Dănţuitorii corecţi şi îndemânatici, au făcut din danţurile aclamatate la Bacău o adevărată artă. Şi cu asta, toată lumea este atât de „bon enfant“ încît nu auzi vorbind de cît de reuşita seratelor de la clubul militar, de succesul d-rei Blanche Lescaut de monologurile ce recită un tînăr, de cîntecele ce cîntă un altul, astfel, încît legendele ce alimentează imaginaţia locuitorilor al oraşelor, intrigele caracteristice ale provincialor la Bacău aproape lipsesc cu totul.

Toate aceastea, mie unul, îmi prezintă atîta farmec încît mă apucă gînduri negre cînd mă gîndesc că trebue să reintru în mormîntul tîrgulul meu de reşedinţă.

Şi ce drăguţ şi curat este oreşul! Ce sală minunată de danţ se află la Palatul administrativ! Ce sala de teatru frumoasă s’a făcut în alt Palat (?),— cel municipal. D’apoi ce berărie curată, unde se adună societatea cea mal aleasă! În fine dacă mai pui pe lîngă acest aspect occidental al oraşului şi drăguţenia locuitorilor sei, zeu, că poţi să te crezi într’un colţ de raiu, cînd locueşti la Bacău...

Pe viitor voi vorbi de Bacăul literar şi artistic, căci, să nu vă miraţi, băcaoanii fac de toate la vremea lor şi cu bună chibzuinţă.

19 Ianuarie 1898.

Un băcaoan pribegit.

 Sursa: ziarul Opinia, 30 ianuarie 1898

 *  CÎȘLÉGI -interval de timp între două posturi, în care creștinii ortodocși mănâncă de dulce. Se deosebesc patru perioade de acest fel peste an: c. Crăciunului sau de iarnă (v. cîrneleagă); c. Paștilor, care țin opt săptămîni, de la Duminica Paștilor pînă la Duminica tuturor Sfinților; c. Sîmpetrului, care țin de la 29 iun. pînă la 1 aug.; c. de toamnă, care țin de la 15 aug. pînă la 15 nov. – sursa:dexonline.ro