Evoluții salariale

 Sursa: https://m.zf.ro/eveniment/radiografia-salariilor-pe-judete-si-polii-de-crestere-in-ultimul-22699459

Prima hartă interactivă a riscului seismic din România

România are prima hartă cu unităţile administrativ-teritoriale vizate de riscuri seismic. Harta lansată de ministerul Dezvoltării, poate fi regăsită, într-un format mai accesibil, aici, ea fiind lansată public de Centrul de Cercetare pentru Evaluarea Riscului Seismic de la Universitatea Tehnică de Construcții București încă din 30 octombrie 2018. Sunt accesibile şi valorile de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g) la nivelul României.

Zona Metropolitană Bacău: reconfigurări spaţiale şi demografice

        După o lungă perioadă romantică, în care problematica zonelor metropolitane  a fost conturată diafan în legislaţie (a se vedea Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi), permiţând o multitudine de asocieri  bizare de UAT-uri pe plan local (a se vedea şi cazul Bacăului), a trebuit să vină pandemia pentru a avea o lege a zonelor metropolitane, impusă de necesitatea restricţionării circulaţiei persoanelor (Legea  nr. 246 din 20 iulie 2022). O lege care trebuia să devină funcţională de două decenii încearcă acum să refacă timpul pierdut, deşi una dintre principalele probleme (delimitarea acestor zone) a fost făcută mecanic, fără să se ţină cont de intensitatea relaţiilor multiple, existente între oraş şi teritoriul său periurban.

Sub forma impusă de lege, cele 25 de unităţi administrativ-teritoriale componente ale ZMBC însumează  o suprafaţă de  1084,71 km, reprezentând 16,3% din suprafaţa judeţului Bacău. Distanţele între localităţile aflate la extremităţi depăşesc 30 km: 39 pe axa vest-est, între Scorţeni şi Buhoci, 41 km pe axa nord-sud (Climeşti – Faraoani), 54 km între Ţârdenii Mari (comuna Blăgeşti) şi Gioseni (NV – SE) şi 62 km între Brad (comuna Negri) şi Poiana (comuna Livezi), pe traseul NE-SV. Faţă de reşedinţa de judeţ, majoritatea localităţilor se incadrează în izocrona de 30 de minute, cu excepţia extremităţilor de nord şi de vest ale zonei metropolitane.

Populaţia rezidentă la ultimul recensământ este de 242597 persoane, ceea ce reprezintă peste 40% din populaţia întregului judeţ. Cea mai mare densitate caracterizează municipiul Bacău (3150,8 loc/kmp) şi prima coroană de UAT-uri (145,1 loc/kmp). 

    Faţă de recensământul anterior (2011) se remarcă o uşoară creştere numerică a populaţiei zonei metropolitane. Doar zonele metropolitane Iaşi şi Braşov au mai reuşit această performanţă demografică (v. figura de mai jos), un atu care (cel puţin pentru ZMBC) are şanse reduse să se menţină pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care comunele limitrofe reşedinţei de judeţ  (care au avut cel mai mare câştig demografic) nu vor reuşi să facă paşi reali pe drumul modernizării edilitare.

Sursa: Pe cifre

Din punct de vedere economic,  prima centură  concentrează cea mai mare parte a firmelor (61%), a cifrei de afaceri (68%) şi a numărului de angajaţi (67%). Se remarcă comunele  Hemeiuş (705 mil lei cifră de afaceri), Letea Veche (401,8 mil. lei), Nicolae Bălcescu (235 mil. lei) şi Mărgineni (221 mil. lei), conform datelor publicate de topfirme.com pentru luna decembrie 2022.

    La nivel de localitate, dinamica 2011-2021 prezintă discrepanţe notabile, după cum pot fi observate în graficele de mai jos.

Pe aceeaşi temă: Zona metropolitană Bacău, Fata Morgana din centrul Moldovei

Un loc 4 nedorit ...

 

50 de ani electrificaţi pe ruta Adjud-Ghimeş

 

Sursa: Steagul roşu, 5 febr 1974

Mareea duminicală

 

Salariile și PIB-ul județelor: discrepanţe şi corelaţii spaţiale

 România discrepanțelor economice relevate de doi indicatori: PIB/loc şi câştigurile salariale la nivel judeţean.

Sursa:cursdeguvernare.ro

Traficul de pasageri pe aeroporturile din România (2023) Cum stă Aeroportul "George Enescu" din Bacău?

     Anul 2023 a adus un trafic record pe aeroporturile din România: 24,5 milioane de pasageri, cu 17%  mai mult faţă de anul 2022 şi peste nivelul de referinţă 2019, înainte de pandemie (23,234 milioane pasageri). Aeroportul băcăuan a înregistrat o scădere semnificativă (pusă pe seama absenţei operatorului Blue Air), reuşind să însumeze doar 249.802 pasageri şi să ocupe un nedorit loc 9 în ierarhie:

Ierarhia aeroporturilor din România după traficul de pasageri în anul 2023 

(sursa: Asociaţia Aeroporturilor din România)

    În graficul de mai jos am comparat traficul înregistrat de aeroportul băcăuan în ultimii ani. 

Traficul de pasageri al aeroportului "George Enescu" din Bacău (2017-2023)

    Ne îndepărtăm tot mai mult de ritmul de creştere al deceniilor trecute, atunci când Bacăul ocupa un loc fruntaş la nivel naţional şi conducea detaşat în Moldova (click aici)... Va aduce 2024 mult aşteptata revenire?

Ad astra per aspera... (2010)

Pe aceeaşi temă: Traficul aeroporturilor 2022 vs 2021, Despre aeroporturile noastre, cu degetul pe rană...

Prezentare de modă la Restaurantul "Parc"

 Din cele povestite de părinţi, au fost câtiva ani în care s-a trăit ceva mai bine, uşorul aer occidental dând speranţe pentru un viitor mai bun. Articolul de mai jos, recent descoperit, poate fi un exemplu în acest sens. Din păcate, ceea ce avea să urmeze în anii `70 şi mai ales `80  va transforma visul  în coşmar pentru majoritatea românilor.

    "E o seară plăcută de primăvară. Restaurantul „Parc“ din oraşul Bacău luminează ca un licurici în grădina Parcului „Libertăţii". Să pătrundem împreună cu publicul în localul restaurantului.

Seara aceasta, de aprilie, pare mai puţin obişnuită ca celelalte. Pe mijlocul sălii, este amenajat un podium, drapat elegant. Oamenii de la mese, care se delectează cu gustoasele preparate culinare specialitatea „casei", parcă aşteaptă ceva... Într-adevăr, nu peste mult timp, în faţa microfonului, tovarăşul Paul Marcus, responsabilul Magazinului „Universal" din localitate, face cunoscut publicului consumator şi spectator, în acelaşi timp, că O.C.L. Produse Industriale, interraionala Bacău, va prezenta cîteva modele noi de confecţii din noul sezon pentru toate vîrstele.

Confecţiile prezentate sînt aspectuoase şi de bună calitate, în tonul liniei moderne, de varietăţi şi culori diferite. Începînd de la pardesie pentru bărbaţi şi femei, costume bărbăteşti, costume-taior pentru dame, pardesie pentru copii şi pînă la rochiile de vară, confecţiile realizate de fabricile noastre din întreaga ţară, au lăsat o impresiefoarte plăcută. Cu acest prilej, băcăuanii prezenţi, au putut vedea mostre din produsele realizate de fabricile de confecţii „Bucureşti", Rîmnicu Sărat, „Teba" — Arad, „Steaua roşie" — Sibiu, „Mondiala" Satu Mare, Timişoara, Cluj etc., în croieli moderne, cu linii drepte şi sport.

...Pe mesele consumatorilor, pe lîngă lista meniurilor, se găsea şi cîte o „foaie pentru sugestii" prin care O.C.L. Produse Industriale Bacău invită publicul spectator să-şi spună părerile asupra sortimentelor şi calităţilor confecţiilor expuse, sugestiile şi dorinţele în legătură cu sortimentele noi cu care să se aprovizioneze magazinele comerciale băcăuane.

Cele peste 30 de modele de confecţii prezentate de actori ai teatrului de stat din localitate si lucrători din comerţ se găsesc de vinzare la magazinele „Universal" şi „Punguţa cu doi bani" din oraşul Bacău.

Scopul prezentării modelelor de confecţii pentru primăvară şi vară a fost de a face cunoscut publicului noutăţile de sezon existente în magazinele comerciale, precum şi în scopul studierii cererii de consum pentru a se putea face în viitor o aprovizionare cit mai bună."

Sursa: Consultarea publicului în ziarul Steagul Roşu din  4 aprilie 1965

Evoluţia traficului de pasageri pe aeroporturile din România

Evoluţii, involuţii...

Sursa: Fb/Pecifre

Viziuni urbanistice de ieri, de azi...și de mâine

     Privesc planșele care surprind câteva frânturi din evoluția orașului. Idei urbanistice care au devenit realitate, idei care au dispărut sau au fost remodelate, toate încercând la timpul lor să schimbe fizionomii, funcționalități, estetici, așteptări, destine... Îmi aduc aminte ce spunea Italo Calvino în "Orașele invizibile" (1972): "Orașele, ca și visele, sunt făcute din dorințe și din frici, chiar dacă firul discursului lor este secret, regulile lor sunt absurde, iar perspectivele lor sunt înșelătoare.” Pe firul timpului, spațiul urban poate fi ușor compartimentat și apropriat, dar cât de greu este să îl modelezi pentru bucuria cetății...

Bacăul în orarul Tarom!

 Nu vă energizaţi, se întâmpla în anii "60....

Sursa: Zori Noi, aprilie 1965

Harta salariilor

 Zice INS:

România în UE: câteva statistici relevante...

 

Sursa: Key figures on Europe - 2023 Edition

Harta investițiilor străine din fiecare județ. Cum stă Bacăul?

        Discrepanțe economice în teritoriu, luând în analiză totalul investițiilor străine din fiecare județ. Alături de cifra de afaceri totală, numărul de angajați, cea mai mare firmă dupa cifra de afaceri, pe hartă este menționat și cel mai mare exportator din fiecare unitate administrativă.

Sursa: Statistici vizuale

Grevă în Bacău? Nicio problemă, rezolvă primarul!

    Din vremea în care conflictele de muncă nu erau birocratizate excesiv şi nu apăruse încă UNELM  - Uniunea Naţională a Experţilor în Legislaţia Muncii ...😏

Sursa: Curentul, 21 aprilie 1937

Orașe scumpe, orașe ieftine

 Nu este o cercetare aprofundată, dar ierarhia reflectă câteva realități clare. Detalii in articolul publicat de HotNews.ro. 

Sursa grafice: Hotnews

Despre regionalizare, cu punctul pe i...

    Două adevăruri incomode pentru unii, precizate de prof. univ. dr. Ionel Muntele* într-o foarte interesantă dezbatere on-line pe tema regionalizării din România. Citez din memorie: România este un stat prea mare pentru a putea fi guvernat dintr-un singur loc şi Regionalizarea reprezintă pentru politicieni un moft, o jucărie pe care o scot din când în când la înaintare...

Foto: printscreen din prezentarea d-lui prof. George Ţurcănaşu

Înregistrarea dezbaterii poate fi vizionată pe Youtube - click aici: Cum să NU faci regionalizarea.

* „Ionel Muntele este poate cel mai important specialist român în Geografie regională, având competenţe în analiza crono-spațială, multi-scalară a populaţiei, activităţilor economice şi aşezărilor umane; dinamica și perspectivele proceselor de evoluție teritorialității."

Bacăul, oraş-magnet rezidenţial

     Fluxurile de migraţie internă reprezintă un indicator relevant al mutaţiilor survenite în reţeaua urbană naţională. Un articol interesant pe această temă: „Orașele-magnet” ale României: localitățile preferate de românii care se mută / Capitala atrage un sfert dintre migranții interni, publicat de Hotnews.ro.

Grafic: Bacăul este pe locul 10 în topul oraşelor după numărul românilor care şi-au stabilit reşedinţa în ultimul an în localitarea respectivă (sursa: hotnews,ro)

Puterea economică a județelor. Unde se situează Bacăul?

    Economiile a 28 de județe din România reprezintă fiecare sub 2% din PIB-ul național, Cluj fiind singurul județ a cărui produs intern brut are o pondere de peste 5% în economia națională, reiese dintr-un raport al Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), citat de cursdeguvernare.ro. Județul Bacău ocupă locul 15, cu o pondere de 1,9% din PIB-ul României:

Discrepanțe economice. Sursa și articolul complet: cursdeguvernare.ro