Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

vineri, 16 august 2019

Un parc...aerian

Cele trei graţii din Parcul Cancicov.
Sursa foto: Nicu Chiriac

sâmbătă, 3 august 2019

Belvedere de Slănic-Moldova: o imersie tonică în verdele Munţilor Nemira

       Sunt convins că puţini vizitatori ai staţiunii Slănic-Moldova cunosc un traseu foarte frumos, accesibil pentru mai toţi iubitorii de verde ionizat, care se finalizează printr-o foarte frumoasă imagine panoramică a Perlei Moldovei. Recunosc, până mai ieri acest traseu era şi pentru mine doar un rând lacunar dintr-un vechi ghid al Munţilor Nemira. Curiozitatea a fost aprinsă de două cărţi poştale din perioada comunistă:

     Foarte interesant, nu-i aşa? Mai ales că din vatra staţiunii nu se observă nici un gol de vegetaţie sau o înălţime dominantă de unde poţi avea - cu un efort redus - o asemenea perspectivă...

      Surpriza a venit de la traseul marcat cu cerc roşu care ajunge pe platoul de sub Vf. Cerbu (886 m). Mica excursie pleacă din dreptul Hotelului "Dobru", este foarte bine semnalizat (felicitări pasionaţilor de la Salvamont pentru activitatea din ultimii ani!), are cca 1 km lungime, 110 m diferenţă de nivel şi atinge o altitudine maximă de 599 m. Vom intra într-o frumoasă pădure de amestec (fag - conifere) cu numeroase exemplare impunătoare, poteca lată şi panta uşoară permiţându-ne să admirăm fără mari eforturi versanţii Nemirei. 



După doar 30-40 de minute ajungem la micul platou descoperit în cărţile poştale, efortul fiind răsplătit pe deplin de priveliştea oferită spre centrul staţiunii:


    O mică excursie reconfortantă care îmi aduce aminte de asemănarea cu traseul spre Turnul "Apor" din Băile Tuşnad. Pentru a ieşi în avantaj, traseul nostru are însă nevoie de o mai bună semnalizare la nivelul întregii staţiuni, promovare imagistică, amenajarea vegetaţiei din zona platoului (inclusiv eliminarea vegetaţiei invazive care obturează vederea), accentuarea beneficiilor turismului montan şi a traseelor din împrejurimile staţiunii în materialele de promovare existente la nivelul unităţlor hoteliere, şi desigur, punerea în valoare a platoului prin câteva investiţii care nu necesită costuri ridicate (iluminat nocturn, mobilier urban, parapeţi de protecţie, poate chiar o platformă pentru observaţii şi fotografii...). Sunt doar câteva posibilităţi la îndemână care pot creşte atractivitatea acestui frumos traseu şi pot oferi turistului experienţe noi pe lângă clasicele plimbări în parcul central şi în zona izvoarelor. Nu pun la socoteală traseul "300 de scări" de care a auzit toată lumea, dar explorat de prea puţini...

Pentru a putea vizualiza mai bine traseul vă ofer o prelucrare GPS:

Parcul Cancicov: 2005 vs 2016.

Un ortofotoplan (2005) şi o imagine satelitară (2016) care indică degradarea vizibilă din punct de vedere cantitativ a vegetaţiei din Parcul Cancicov....S.O.S.!
 Anul 2005 
Anul 2016

Verde băcăuan pulverizat

O sugestivă imagine aeriană a fizionomiei urbane din partea central-vestică a Bacăului.
Sursa foto: Nicu Chiriac, 2019

Trecător prin judeţ (33): Valea Ciobănuşului

Frumuseţi aproape neştiute în Munţii Ciucului...
Foto: Ionel Codruţ

marți, 30 iulie 2019

În parcul primilor paşi...

Prin parcul în care mii şi mii de băcăuani au făcut primii paşi...


marți, 23 iulie 2019

Preambul la un...sfârşit de sezon

„În anii neliniştiţi ai tinereţii şi în blazarea maturităţii care urmase, casa, grădina, uliţa, satul, toate fuseseră pentru mine locul scutit de fatalitatea timpului. Or, dintr-odată, timpul arăta că nu dovedise prea multă îngăduinţă nici cu oamenii, nici cu locurile. Satul fusese veşnic până când, brusc, n-a mai fost. Reţinerea de a o mai vizita pe bunica ţinea şi de încercarea de a ignora inevitabilul. Nu mă simţeam în stare să mă confrunt cu imaginea reconstituirii propriei copilării. În fond, sînt arhitect, nu arheolog. Mă simţeam în postura feciorului de împărat care riscă să treacă involuntar în Valea Plângerii. Nu voiam să-i repet greşeala. (Marius Chivu – Întoarcerea, în Sfârşit de sezon, Editura Polirom,  2014)
      P.S.: am citit acest volum de povestiri imediat după (mult prea lăudatul) roman „Sorotonină”, recent apărut sub semnătura francezului Michel Houellebecq. Am convingerea că Marius Chivu chiar este talentat...

Locuri magice: Tescani, oaza lui George Enescu


“Nu, n-am părăsit dealurile, văile şi pădurile Moldovei. Nici murmurul izvoarelor, nici ciripitul păsărilor. Le-am luat cu mine şi le aud cântând în inima mea." (George Enescu)




miercuri, 17 iulie 2019

O Mioriţă ...aeriană

Sursa: Ben Niţă

Confluenţele Bacăului

        Limpedea, Negel, Trebeş, Bârnat: hidronime ale unei reţele de afluenţi secundari aproape necunoscuţi astăzi marelui public. Surse de emoţii aduse fecvent băcăuanilor în secolele trecute, prin impulsivitatea inundaţiilor, firicelele de apă au ajuns astăzi să fie total ignorate, ascunzându-se parcă într-un ţesut urban care păstrează, din păcate, nedorite angoase hidrologice. Întoarcerea cu spatele la apă (inclusiv la apa care a generat coagularea vieţii urbane în această parte a Moldovei: Bistriţa), trimiterea în "spatele curţii" a acestor elemente valoroase pentru o posibilă şi necesară reţea verde - albastră băcăuană, reprezintă o realitate evidentă a deciziilor luate în ultimele şapte decenii de sistematizare a intravilanului.  O mână de pescari şi câţiva curioşi mai ajung din când în când prin zonă.  Indiferenţa, ignoranţa şi uneori chiar rea-voinţa completează cercul vicios al unei stări de fapt nedemne de un secol XXI, în care orice element natural este valorizat ecologic, urbanistic, estetic, peisagistic, turistic...