Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

duminică, decembrie 01, 2024

Toamna 2024: sinteză termică

    În ultimii cinci ani am avut parte de o lună noiembrie semnificativ mai caldă. Anul acesta, cu cei 3,6 C, ne plasăm în eşalanul inferior, luând în calcul intervalul 2000-2024, alături de noiembrie 2001, 2005, 2007, 2011 şi 2018 (medii lunare cuprinse între 2,4 C si 3,6 C).

    Media lunilor de toamnă a fost de 11,1 C. După cea mai caldă toamnă din ultimii 80 de ani, toamna 2023 a avut un regim termic mai apropiat de normele climatologice, aducând şi un câştig din punct de vedere pluviometric. Ce ne va aduce iarna 2024? Primele prognoze vorbesc de o iarnă mai apropiată de iernile de odinioară...

 Temperatura medie a toamnelor băcăuane (1940-2024)

miercuri, noiembrie 06, 2024

Momentul de grație 2024

 Și a venit și superba dimineață...



vineri, noiembrie 01, 2024

Octombrie cel blând...

Ne-am învățat cu un octombrie excepțional de cald. Și anul acesta, cu o medie de 11,3 C, rămânem tot peste normele climatologice...

Vezi și: Octombrie 2023, luna recordurilor termice excepționale - click aici


joi, octombrie 24, 2024

Bacăul în oglinzi secante

       Un articol recent descoperit de dl. ing. Mihai Ceucă în ziarul Steagul roşu, ediţia din .31 decembrie 1957. Merită lecturat, lăsând deoparte şabloanele proletare ale unei epoci impregnate de stalinism...



Oraşul dintre A şi B

      Orașul este un mijloc pentru un anumit stil de viață. Poate fi un ecou la ceea ce ne dorim, se poate schimba și o poate face in mod spectaculos, fără a repeta greșelile făcute de Occident acum 50-60 ani. Orașul se poate împrieteni cu automobilele și cu pietonii, dar niciodată în același timp, era o zicală a vremurilor trecute. Între timp, lucrurile s-au schimbat. Nu și la noi, unde persistăm în aceeași paradigmă eronată. Micșorăm pietonalul pentru a face cât mai mult loc Măriei Sale Motorizate. Trotuarul văzut doar ca spațiu minimal de deplasare necesară între două puncte, A și B, golit de alte funcțiuni și interacțiuni caracteristice unui oraș prietenos cu oamenii...



vineri, octombrie 18, 2024

Toamna negativă

 Iată și prima dimineață cu valori termice negative...

Sursa: ANM București


marți, octombrie 15, 2024

Zona Metropolitană Bacău: reconfigurări spaţiale şi demografice

        După o lungă perioadă romantică, în care problematica zonelor metropolitane  a fost conturată diafan în legislaţie (a se vedea Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi), permiţând o multitudine de asocieri  bizare de UAT-uri pe plan local (a se vedea şi cazul Bacăului), a trebuit să vină pandemia pentru a avea o lege a zonelor metropolitane, impusă de necesitatea restricţionării circulaţiei persoanelor (Legea  nr. 246 din 20 iulie 2022). O lege care trebuia să devină funcţională de două decenii încearcă acum să refacă timpul pierdut, deşi una dintre principalele probleme (delimitarea acestor zone) a fost făcută mecanic, fără să se ţină cont de intensitatea relaţiilor multiple, existente între oraş şi teritoriul său periurban.

Sub forma impusă de lege, cele 25 de unităţi administrativ-teritoriale componente ale ZMBC însumează  o suprafaţă de  1084,71 km, reprezentând 16,3% din suprafaţa judeţului Bacău. Distanţele între localităţile aflate la extremităţi depăşesc 30 km: 39 pe axa vest-est, între Scorţeni şi Buhoci, 41 km pe axa nord-sud (Climeşti – Faraoani), 54 km între Ţârdenii Mari (comuna Blăgeşti) şi Gioseni (NV – SE) şi 62 km între Brad (comuna Negri) şi Poiana (comuna Livezi), pe traseul NE-SV. Faţă de reşedinţa de judeţ, majoritatea localităţilor se incadrează în izocrona de 30 de minute, cu excepţia extremităţilor de nord şi de vest ale zonei metropolitane.

Populaţia rezidentă la ultimul recensământ este de 242597 persoane, ceea ce reprezintă peste 40% din populaţia întregului judeţ. Cea mai mare densitate caracterizează municipiul Bacău (3150,8 loc/kmp) şi prima coroană de UAT-uri (145,1 loc/kmp). 



    Faţă de recensământul anterior (2011) se remarcă o uşoară creştere numerică a populaţiei zonei metropolitane. Doar zonele metropolitane Iaşi şi Braşov au mai reuşit această performanţă demografică (v. figura de mai jos), un atu care (cel puţin pentru ZMBC) are şanse reduse să se menţină pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care comunele limitrofe reşedinţei de judeţ  (care au avut cel mai mare câştig demografic) nu vor reuşi să facă paşi reali pe drumul modernizării edilitare.

Sursa: Pe cifre

Din punct de vedere economic,  prima centură  concentrează cea mai mare parte a firmelor (61%), a cifrei de afaceri (68%) şi a numărului de angajaţi (67%). Se remarcă comunele  Hemeiuş (705 mil lei cifră de afaceri), Letea Veche (401,8 mil. lei), Nicolae Bălcescu (235 mil. lei) şi Mărgineni (221 mil. lei), conform datelor publicate de topfirme.com pentru luna decembrie 2022.

    La nivel de localitate, dinamica 2011-2021 prezintă discrepanţe notabile, după cum pot fi observate în graficele de mai jos.


Pe aceeaşi temă: Zona metropolitană Bacău, Fata Morgana din centrul Moldovei

joi, octombrie 03, 2024

Septembrie 2024: sinteză meteo


     La un moment dat, părea să concureze septembrie 2023 (click aici: Recorduri termice: a patra lună de vară), dar răcirea puternică din ultimele zile a coborât media la 18,4 C. Chiar şi aşa, septembrie 2024 intră în top 10 al ultimelor decenii (v. grafic). Mai interesant rămâne aportul pluviometric: cei 215 l/mp au depăşit cantitatea de precipitaţii din ]ntreaga vară, rămânându-ne în memorie week-end-ul 13-15 septembrie prin cei 131,6 l/mp...








marți, octombrie 01, 2024

duminică, septembrie 29, 2024

Un week-end, două anotimpuri...

 

Sursa: ANM Bucuresti