Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

luni, 15 august 2022

Oraşul indiferenţei, oraşul neatenţiei civile...

 Neatenţie civilă (Ervin Goffman) - denumeşte un proces specific ordinii publice, prin care indivizii care împart un spaţiu public sunt conştienţi unii de alţii, fără a face acest lucru evident. Prin urmare, se păstrează anumite distanţe, se evită privirea indiscretă sau atingerea şi, astfel, oameni care nu se cunosc între ei (străini unii de alţii) îşi recunosc reciproc dreptul de se afla într-un spaţiu public. Prin respectarea unor astfel de reguli nescrise, putem beneficia de intimitate şi spaţiu privat chiar în mijlocul unei mulţimi. Pe de altă parte, neatenţia civilă poate deveni indiferenţă faţă de celălalt şi poate contribui la anonimizarea vieţii în aşezările urbane; îşi poate face loc sentimentul de singurătate şi poate contribui la estomparea ideii de responsabilitate sau grijă pentru alţi indivizi;

Sursa: M.Târcă, 2011

Vezi şi: De ce ne ignorăm în public

sâmbătă, 13 august 2022

Crevase


 

joi, 11 august 2022

Gardul verde şi leopardul din Bacău...

Pilula de binedispunere: dinamica oficială a spaţiului verde băcăuan. La fel ca şi în cazul datelor referitoare la populaţia municipiului Bacău, ne place să ne îmbătăm cu apă rece coclită...

   

 Notă: Potrivit definiţiei INS, acest indicator se referă la suprafata spatiilor verzi amenajate sub forma de parcuri, gradini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi si flori, paduri, cimitirele, terenurile bazelor si amenajarilor sportive in cadrul perimetrelor construibile ale localitatilor. In cadrul spatiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, gradinile de zarzavaturi, terenurile agricole, suprafata lacurilor etc.

  

Două mici observaţii: 1) "Reţeaua" de spaţii verzi din oraş, conform SIDU 2014-2020. Să fim serioşi, avem noi multe, dar lipseşte conectivitatea...Ea există cel mult la nivel de linii, puncte şi suprafeţe frumos desenate de băieţi creativi.


2) Să ne păstrăm optimismul, în conformitate cu viziunea oficială 😅: “În anul 2027, municipiul Bacău si Zona Metropolitană Bacău sunt unele dintre cele mai atractive și primitoare zone din regiune, dar și din țară, fiind recunoscute pentru diversitatea și notorietatea evenimentelor culturale, dar și pentru viața socială activă din mediul urban și mediul rural" (Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Bacău 2021-2027, p. 451). Dumnezeule, ce-mi place... 😂


miercuri, 10 august 2022

Populaţia localităţilor din judeţul Bacău

 Până vom vedea rezultatele RPL 2022, haideţi să ne amuzăm un pic:

Sursa: Infostat, DJS Bacău, 2022

  PS: Conform Ziarului de Bacău, "în județul Bacău s-au recenzat 562.687 de persoane, reprezentând 99.4% din populația estimată. Astfel, populația județului a scăzut față de recensământul anterior cu 53.000 de persoane și cu 143.000 față de numărătoarea de acum 20 de ani."

Eu unul pariez pe o reşedinţă de judeţ cu maxim 125-130000 persoane...Realitatea crudă va lovi puternic pe unii...


Pilula de urbanism (21): Cum să modelăm oraşele din România?

 „Una dintre schimbările care a trecut aproape neobservată este transformarea României într-o ţară eminamente urbană. Este o tranziţie naturală. Nu există nicio ţară dezvoltată în lumea aceasta care să se fi dezvoltat fără să se urbanizeze în paralel. (...) Banca Mondială şi OECD arată că aproximativ 76% din populaţia României trăieşte într-o zonă urbană funcţională.”


Sursa: Graţian Mihăilescu - Cum să modelăm oraşele din România. Idei şi soluţii pentru schimbarea la faţă a comunităţilor urbane din România, Editura Casa de pariuri literare, Bucureşti, 2022.


Pilula de urbanism (20): oraşul celor trei categorii de citadini...

 La cafea: citesc în Osborne și Gaebler ("Reinventing Government", 1992) că există trei tipuri de oameni: cei care fac lucrurile să se întâmple, cei care observă acele lucruri întâmplându-se și cei care nu știu ce i-a lovit. Pentru ca un oraș să se dezvolte frumos, prima categorie ar trebui să fie cea mai importantă...

marți, 9 august 2022

Bacăul metropolitan...

 



Sursa: Legea 246/25.07.2022 - Legea Zonelor Metropolitane

Vezi şi: Zona metropolitană Bacău: Fata Morgana din centrul Moldovei

luni, 1 august 2022

Ce poți vizita în Bacău: harta atracțiilor turistice

   Fără a avea vocație turistică, municipiul Bacău și împrejurimile sale dețin destule obiective care pot face reușit un sejur/city break. Diversitatea tipurilor de turism din zonă creează un cadru fertil pentru "evadări" urbane și periurbane care vor oferi turiștilor modalităti agreabile de petrecere a timpului liber.

   Harta propusă (autori: prof. George Gaman și prof. Lucian Șerban), fără a fi exhaustivă, prin caracterul intuitiv și selecția elementelor de conținut, se dorește a fi un instrument util tuturor celor care vor să facă un pas în plus pentru cunoaștere, relaxare și (re)întâlnire cu natura și spiritul locurilor din centrul Moldovei.



Iulie 2022: sinteză meteo

 Sinteza meteo a lunii iulie pentru municipiul Bacău: temperaturi peste medie şi mare deficit pluviometric.

Luna lui Cuptor, de care tocmai ne-am despărţit, a înregistrat în municipiul Bacău o medie de 22,6 ˚C, valoare care o situează pe locul 8 între lunile iulie din intervalul 2000-2022. Disconfortul termic a fost ridicat prin cele 17 zile tropicale (cu temperaturi de peste 30 de grade), mercurul termometrelor urcând până la o maximă de 34,9 ˚C pe 23 iulie (v. harta ANM). Chiar dacă nu s-a înregistrat nicio zi caniculară (temperaturi peste 35˚C), trebuie menţionat că persistenţa valurilor de căldură a determinat un număr dublu de zile tropicale comparativ cu situaţiile înregistrate în a doua jumătate a secolului XX, prefigurând un an 2022 semnificativ mai cald decât normele climatologice. Temperatura minimă a coborât până la 8,3 ˚C în dimineaţa zilei de 13 iulie. 

Precipitaţiile acumulate (modesta valoare de 34 l/mp) clasează iulie 2022 ca a treia cea mai secetoasă lună iulie din ultimii 23 de ani, după 2016 (9,4 l/mp) şi 2013 (23 l/mp), deficitul pluviometric accentuând fenomenul de secetă cu care se confruntă această vară. Ce va urma în ultima lună de vară? Prognoza ANM indică o continuare a acestor fenomene: temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale pentru această perioadă, iar regimul pluviometric se va menţine deficitar.




vineri, 22 iulie 2022

În căutarea umbrei urbane...

Fâşiile plantate de-a lungul arterelor de circulaţie reprezintă o categorie foarte importantă a verdelui urban, îndeplinind numeroase funcţii: compartimentare transversală a străzilor, crearea unor efecte arhitecturale în asociere cu aliniamentele de edificii, ameliorarea microclimatului urban (mai ales prin umbrirea de către arbori a trotuarelor şi parţial a carosabilului, dar şi prin procesul de evapotranspiraţie), atenuarea poluării aerului,  ghidaj optic şi estetic, variaţie în peisajul urban, mascarea unor elemente inestetice, protecţia taluzurilor în zone cu relief accidentat etc. Amplasarea elementelor vegetale în structura căilor rutiere depinde de tipul şi dimensiunile străzilor (locală, magistrală, penetrantă), de condiţiile locale, tipul construcţiilor, specificul arhitectural, regulamentele locale de urbanism (aplicare, monitorizare), existenţa unor politici locale privind amenajarea şi întreţinerea arborilor stradali şamd.

   În ciuda unor neajunsuri (sporirea riscului de coliziune, structura şi vârsta necorespunzătoare a speciilor, care determină depuneri de crengi, polen, flori şi fructe care pot crea suprafeţe de alunecare pe trotuare şi derapaj pe carosabil), amplasarea corectă a plantaţiilor şi o întreţinere constantă fac din aceste aliniamente stradale o componentă definitorie a imaginii urbane, absolut necesară în conturarea unei infrastructuri verzi urbane şi în creşterea calităţii vieţii.

         Tipul şi fizionomia acestor plantaţii depind de lăţimea şi structurarea străzii, intensitatea circulaţiei vehiculelor şi accesibilitatea pentru mijloacele de transport în comun, cadrul arhitectural al tramei stradale, profilul urban al cartierelor, orientarea străzilor faţă de punctele cardinale (cele cu dispoziţie nord – sud fiind foarte însorite), reţeaua infrastructurii tehnice subterane (conducte de gaz, instalaţii electrice, canalizare etc) şi, nu în ultimul rând, de gradul de educaţie civică şi ecologică al citadinilor.

        La alegerea speciilor folosite este necesar urmărirea unor criterii de selecţie, care să permită optimizarea calităţilor ecologice dar şi de asigurare a unei bune siguranţe pentru circulaţia autoturismelor şi a celei pietonale: longevitate, rezistenţă sporită la noxe, perioadă de înfrunzire cât mai lungă, creştere rapidă, sistem radicular pivotant, capacitate de drajonare redusă, capacitate de a suporta tăierile în coroană, desprinderea rapidă, toamna, a întregului aparat foliar pentru evitarea unor cheltuieli suplimentare cu lucrări de curăţenie, evitarea speciilor ale căror flori şi fructe murdăresc prea mult strada sau incomodează pietonii.

      La nivelul municipiului Bacău, această categorie de spaţii verzi era - teoretic -  bine reprezentată, suprafaţa totală existentă în statisticile oficiale, de 58 ha, depăşind chiar suprafaţa totală a parcurilor (56,64 ha) la nivelul anului 2010. Din păcate, la nivelul ultimului deceniu este vizibilă degradarea acestor fâşii verzi stradale, plantaţiile de aliniament dispuse lateral reprezentând categoria de spaţii verzi care a a avut cel mai mult de suferit (atât ca suprafaţă, cât şi din punct de vedere calitativ), prin amenajarea locurilor de parcare, lărgirea căilor rutiere în scopul  decongestionării şi fluidizării traficului rutier, efectuarea de lucrări subterane la reţelele tehnice aferente locuinţelor, parcarea autoturismelor pe spaţiul verde sau construirea şi extinderea (de multe ori ilegală) a unor construcţii. În acest mod, numeroase plantaţii stradale şi-au pierdut continuitatea, apărând, mai ales în lungul arterelor rutiere cu trafic intens sub forma unor simple fâşii înierbate, puternic fragmentate, în care nici arborii nu au fost feriţi de intervenţii brutale executate de lucrători (prin toaletări neconforme, lucrări edilitare efectuate neprofesionist etc) sau de concetăţenii cu un simţ deviant al proprietăţii.  

 Posibilităţile de extindere a suprafeţelor ocupate cu această categorie de spaţii verzi sunt relativ  limitate, fiind dependente de extinderea intravilanului, amenajarea unor noi căi de circulaţie internă ca urmare a densificării fondului locativ sau modernizarea tronsoanelor din cartierele cu dotări tehnico-edilitare mediocre. Preţul ridicat al terenurilor intravilane determină însă pe mulţi dezvoltatori imobiliari să ignore cu bună ştiinţă reglementările în vigoare, aceştia limitând la maximum suprafeţele destinate noilor fâşii stradale, în special în favoarea parcărilor.

Absenţa plantaţiilor stradale este, în anumite situaţii, şi o consecinţă şi a reglementărilor urbanistice în vigoare. Pentru străzile înguste dintre blocuri sau din cartierele de case, care asigură pe o lungime redusă accesul rutier către arterele principale ale oraşului (ex: Aleea Vişinului), nu se pot asigura distanţele minimale de protecţie până la axul trunchiului, stabilite la 5 m pentru pereţii cu ferestre şi 2 m pentru pereţii fără ferestre sau faţă de gard.

        Vechea repartiţia spaţială a aliniamentelor stradale (în evidentă corelaţie cu evoluţia teritorială a localităţii) devine, astfel, palimpsestică, oraşul pierzând an de an suprafeţe verzi deloc de neglijat. Străzile umbroase, care să ofere protecţie în arşiţa valurilor de căldură care îşi fac simţită prezenţa tot mai pregnant, au devenit o raritate, putând vorbi în multe situaţii doar de sectoare de stradă de ordinul zecilor de metri în care beneficiile ecologice ale arborilor îşi fac simţită cu greu prezenţa. Precum omul gospodar care îşi face vara sanie şi iarna car, se impune cu urgenţă un plan local de măsuri privind amenajarea, extinderea, întreţinerea şi inteconectarea acestor fâşii plantate, pentru a putea vorbi într-un viitor apropiat cu accente climatice sumbre de o infrastructură verde cât mai coerentă, într-un oraş care tânjeşte ...(şi) după verde. Pentru a ne bucura de aceste alveole pulmonare rectilinii, ar trebui însă ca toţi să ne aducem contribuţia, cu mic, cu mare...

          

 În colajul de mai sus, câteva dintre străzile sau sectoarele stradale care ne încântă suplimentar acum, în plină arşiţă...(Livezilor, Florilor, Zefirului, Panselelor, Venus, Logofăt Tăutu, Călugăreni, Aleea Parcului, Ştefan cel Mare). Cartarea acestor străzi verzi şi adăugarea altora nou amenajate reprezintă un prim pas al visului nostru...