Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

joi, 12 mai 2022

Prima zi de vară 2022 şi o mică retrospectivă a verii trecute...

     Dacă tot avem parte în Bacău de prima zi de vară (acea zi cu temperatură maximă de peste 25 C), nu strică să aruncăm o privire sintetică peste situaţia înregistrată vara trecută, pe baza câtorva însemnări făcute pe o foaie de hârtie, urmărind zilnic site-ul ANM:

- luna iunie 2021: o lună care numai de vară nu a fost...Rece şi ploioasă, aceasta a adunat doar 4 zile cu temperaturi de peste 25 C, la finalul intervalului (23, 24, 25 şi 30 iunie);

- iulie: lună de vară care se înscrie în normalul climatologic, cu 18 zile tropicale (T peste 30 C). Un prim val de căldură s-a înregistrat în intervalul 11-19 iulie, dar cu temperaturi suportabile (30-32 C). Maxima verii avea să atingă 36,4 C pe 28 iulie (v. harta ANM de mai jos) Finalul lunii, adevărat Cuptor, cu 5 zile consecutive peste 33 C...

-august: valorile termice au fost peste media climatologică. Din cele 31 de zile, doar 6 au înregistrat valori sub 25 C, 14 au fost zile de vară şi 11 zile tropicale. Nu s-au întregistrat valuri de căldură de lungă durată, vârfurile termice fiind în intervalele 1-2 august (al doilea val de căldură, început de la final de iulie, cu temperaturi de 33,8 C şi respectiv 34,1) şi 15-17 august (cu valori de 34, 2 şi 34,9 C). Începând cu 19 august vremea a devenit mult mai plăcută, temperaturile maxime variind între  19,6 C şi 29 C, cu o singură zi tropicală (24 august, 31,1 C).

Conform unor studii mai vechi (Geografia României, vol I, Editura Academiei, 1983; Şandru şi Toma, 1986), Bacăul avea parte de peste 81 de zile de vară pe an, nedepăşind însă limita de 100 zile ce caracteriza în acea perioadă Câmpia Română. Lucrurile s-au schimbat însă mult, şi aşa cum spuneam în analiza publicată cu titlul „Oraşul zilelor tropicale”: În condiţiile schimbărilor climatice actuale, gradul de expunere şi vulnerabilitatea aglomeraţiilor urbane faţă de valurile de căldură din ce în ce mai persistente reprezintă o temă de cercetare extrem de necesară. Particularităţile dinamicii urbane a Bacăului în ultimele trei decenii (dublarea suprafeţei intravilanului, de la 1883 ha în 1993 la 3940 în prezent, densificarea excesivă a clădirilor, degradarea constantă a spaţiilor verzi, reducerea suprafeţelor forestiere din zona suburbană) accentuează efectul de „insulă termică”, valorile termice reale înregistrate în zona centrala şi în cartierele aglomerate fiind cu cel puţin 1-2 °C peste valorile înregistrate în condiţii standardizate, la staţia meteo amplasată în vestul oraşului. În aceste condiţii, ne punem  justificat întrebarea: Cât timp mai avem până când bucuriile specifice sezonului estival vor fi umbrite de disconfortul şi chiar chinul suportării unor valuri de căldură din ce în ce mai accentuate?

    Ce fel de vară vom avea anul acesta? Las meteorologilor bucuria unor prognoze cu procente mari de reuşită. Noi să aruncăm preventiv o privire la instalaţia de aer condiţionat, să căutăm alei cu multă umbră lăsată de Verdele de Bacău 💚 şi să ne pozitivăm mental la ideea că efectul de insulă termică urbană nu va conduce la ridicarea mercurului în termometre până la valori insuportabile. Dar despre efectul de insulă termică băcăuană vom mai vorbi acuşica, prin analiza primelor date meteo comparative obţinute la nivelul intravilanului oraşului şi a zonei sale suburbane, în urma derulării unui interesant proiect derulat de profesioniştii UAIC aici, la noi...Ţineţi aproape!

Vezi şi Oraşul zilelor tropicale

Incalzirea globală - varianta de Bacău

Cât de mult s-a încălzit...

Remember pentru o nouă temperatură maximă absolută în Bacău...

duminică, 8 mai 2022

Pilula de urbanism (20): Cum să modelăm oraşele din România?

 Câteva spicuiri dintr-o foarte interesantă lucrare aflată acum pe drumul spre librării: Cum să modelăm orașele din România”?, autor Graţian Mihăilescu:

Nu avem o cultură a dialogului, nu vedem colaborarea în modul în care toți cei implicați să câștige și încă avem durerea fantomă a comunismului care îi face pe cetățeni să își exprime opiniile doar în cercuri restrânse și după să nu fie mulțumiți de cum arată orașul lor. Revin la ideea principală pe care aș vrea să o desprindă cititorii cărții: implicarea aduce dezvoltare.

Nu putem să vorbim despre dezvoltare dacă ne raportăm strict la partea economică, așa s-au raportat comuniștii și vedem cum arată orașele construite după o industrializare forțată. Am folosit două noțiuni în carte pentru a explica dezvoltarea orașelor: subsidiaritate verticală și subsidiaritate orizontală. Subsidiaritatea verticală se referă la relația de putere dintre orașe și autorități naționale, dintre local și central. Subsidiaritatea orizontală se referă la angrenarea energiilor și actorilor de la nivelul local, adică sectorul public, mediul privat, universitățile și comunitatea pentru a se implica în procesul de dezvoltare locală.

O comunitate implicată în procesul de luare a deciziilor la nivel local oferă atât resurse pentru administrații, cât și expertiză, ceea ce produce calitatea vieții în acel oraș.

Detalii în interviul de pe Republica.

 

vineri, 29 aprilie 2022

Pilula de urbanism (19): Oraşul sfertului de oră

"Timpul a dispărut. Trăim astfel într-un ritm continuu accelerat, nu mai avem răgaz pentru noi înşine, trăim în anonimat, în angoasă şi adesea în singurătate. […] Conceptul de oraş de proximitate presupune dezvoltarea metropolelor la scară umană. Trebuie să desaturăm oraşul şi spaţiile sale publice, organizându-le într-un mod descentralizat. Reţeaua de transporturi a fost gândită ca un loc de trecere pentru maşinile poluante, însă acum locuitorii trebuie să aibă posibilitatea de a se plimba, de a merge cu bicicletele, de a profita de frumuseţea străzilor înverzite, de magazine, de şcoli. Trebuie ca locurile de parcare de la suprafaţă să fie transformate în terase, în spaţii unde oamenii îşi pot da întâlnire sau chiar în ateliere de reparaţii. Trebuie ca orăşenii să poată avea serviciile cât mai aproape de locuinţa lor, prin reutilizarea mobilierului urban şi prin mărirea numărului de magazine din cartierele rezidenţiale."  Carlos Moreno

joi, 28 aprilie 2022

Generaţii

Pilula de urbanism (18): Oraşele, ca şi visele...

Oraşele, ca şi visele, sunt făcute din dorinţe şi din frici, chiar dacă firul discursului lor este secret, regulile lor sunt absurde, iar perspectivele lor sunt înşelătoare.” Italo Calvino

sâmbătă, 16 aprilie 2022

miercuri, 6 aprilie 2022

marți, 5 aprilie 2022

luni, 4 aprilie 2022