Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

joi, 1 decembrie 2022

O nouă toamnă (ne)bacoviană

 

E toamnă, e foşnet, e somn...

Copacii, pe stradă, oftează;

E tuse, e plânset, e gol...

Şi-i frig, şi burează.

Toamna de care tocmai ne-am despărţit iese - din nou – din şabloanele bacoviene. Mai blândă decât de obicei, ea îşi trece pe blazon o temperatură medie de 11,6 °C, cu 2,1 °C peste intervalul climatologic de referinţă 1901-2000. Multe zile frumoase, care au condimentat cromatic vegetaţia oraşului pentru mai mult timp, au caracterizat primele două luni ale anotimpului. Octombrie a fost luna celor mai mari contraste termice, având un debut de vară autentică (28,4 °C, chiar în prima zi), dar şi o minimă care a coborât în termometre până la -3,3 °C în dimineaţa zilei de 21 octombrie. S-au înregistrat în total doar 7 zile cu temperaturi negative, bucurie pe termen lung la plata facturilor de încălzire ce nu vor întârzia să apară.

Pluviometric, ne-am încadrat în apropierea valorilor medii multianuale, cele 22 de zile ploioase acumulând 121,2 l/mp. Se remarcă o concentrare a acestora, 47% din cantitatea căzută fiind acumulată în doar 6 zile. Aportul ciclonilor mediteraneeni din ultima parte a lunii noiembrie a oferit un maxim de 18,6 l/mp pe parcursul întregii zile de 19 noiembrie.

Puţinele zile cu ceaţă (doar 11) au lăsat dimineţilor claritate şi o umiditate relativă a aerului scăzută, atmosfera tipic bacoviană limitându-se astfel la doar câteva zile de la mijlocul lui Brumar. Nu s-au înregistrat precipitaţii solide, primele zăpezi şi instalarea stratului de zăpadă urmând, se pare, din nou, să rămână în sarcina primei luni a anului viitor…

miercuri, 30 noiembrie 2022

Ce este un spațiu public de calitate?

      Un spațiu public de calitate are două valențe principale: aceea de a te proteja – protecție la vânt, soare și față de mașini - și ceea ce se numește în limbajul de specialitate „posibilitatea de adăstare”, adică posibilitatea ca eu să mă opresc între casă și magazin, pe o bancă, undeva la umbră.

Diana Culescu



Două pariuri termice la final de an 2022

Ne apropiem cu paşi sprinteni de finalul lui 2022, un (nou) an atipic din punct de vedere meteorologic. O privire retrospectivă ne ajută să-l încadrăm mai exact, tabelul de mai jos oferindu-ne imaginea anilor în care s-au înregistrat recorduri termice şi deficit major de precipitaţii la nivelul oraşului Bacău:

An

Temperatura medie anuală (°C)

An

Precipitaţii medii anuale (l/mp)

2020

12,0

2003

450,1

2019

11,7

2011

472,9

2015

11,6

2020

478,4

2007

11,4

2015

481,3

2016

11,3

2000

495,9

Topul celor mai călduroşi şi mai secetoşi ani din perioada 2000-2021

Cele 11 luni ale acestui an au acumulat până acum, în sinteză, o valoare a temperaturii medii de 12,5 °C şi precipitaţii de 411,4 l/mp. Luna decembrie va definitiva aceste valori intermediare, oferindu-ne un loc distinct în ierarhia topului nostru. Luând în calcul valorile medii multianuale ce caracterizează ultima lună a anului, putem estima un posibil scenariu: 2022 are toate şansele să rămână în analele climatologice drept cel mai secetos an din ultimele două decenii şi al doilea cel mai călduros an, la mare distanţă de reperele medii calculate pentru perioada 1901-2000 (9,1 °C şi 543,5 l/mp). Caracteristicile ultimelor ierni ne îndreptăţesc să luăm în calcul o probabilitate redusă pentru o lună decembrie 2022 foarte friguroasă şi bogată în precipitaţii, care să schimbe semnificativ, pe ultima sută de metri, această evoluţie. Rămâne să aşteptăm confirmarea până în prima zi a Anului Nou. Deocamdată să vedem ce surprize ne rezervă luna colindelor şi a bucuriilor de Crăciun…

joi, 24 noiembrie 2022

Iernile Bacăului: retrospectivă meteo (2000-2022)

Suntem la câţiva paşi de sfârşitul toamnei calendaristice.Mai acut poate ca niciodată, ţinând cont de conjunctura geopolitică care a dinamitat deja facturile la încălzire, ne punem întrebarea: cum va fi în această iarnă? O privirediacronică asupra iernilor trecute capătă astfel un interes sporit, încercând să condensăm câteva din particularităţile sezonului rece pe malurile Bistriţei, având la bază înregistrările meteorologice din ultimii 22 de ani.

Continentalismul regiunii Moldovei îşi spune cuvântul şi asupra valorilor medii ale temperaturilor zilelor de iarnă. Ecartul termic semnificativ (de la -5,3 °C în iarna 2002/2003 la 2,8 °C în iarna 2019/2020) demonstrează acest lucru. Faţă de media multianuală a perioadei 1901-2000, de -2,2 °C, ultimii 22 de ani reflectă o îmblânzire evidentă, media perioadei urcând la -0,6 °C. Ultimele șapte ierni au adus (cu excepţiasezonului 2016/2017) temperaturi medii pozitive, situaţie remarcabilă din punct de vedere climatologic pentru municipiul de pe malurile Bistriței (fig. 1).

Fig. 1: Temperatura medie şi precipitaţiile înregistrate în lunile de iarnă (2000-2022) 

O variabilitate mai mare a înregistrat cantitatea de precipitaţii căzute în cele trei luni de iarnă. Faţă de media intervalului de referinţă 1901-2000 (80,6 l/mp), am avutparte de iernibogateîn precipitaţii (2008/2009 şi 2012/2013, ultima cu valori de pestedouăorimaimari), darşi de maimulteierniuscate, undeabatereamedie a fost de peste 40 l/mp. Ne esteîncă vie în memorie iarna 2019/2020, aproapelipsită de zăpadă, cantităţileacumulateridicându-se abia la 29,1 l/mp.

Scăderea numărului de zile cu strat de zăpadă este foarte vizibilă pentru ultimele două decenii (în medie 30 zile). Continuitatea acestui fenomen pentru ultimii trei ani(fig. 2), cu un minim de doar 11 zile în blânda iarnă 2019/2020, ainfluențatcreștereatemperaturilormediianualepână la 12°C în 2020, adevărat record termic al ultimelor decenii.

Un fenomen bine-cunoscut concitadinilor lui George Bacovia, ceaţa este un ingredientnelipsit şi în anotimpul rece (în medie 30 de zile). La extreme se evidenţiază iernile 2002-2003 (51 zile cu ceaţă) şi2019/2020 sau 2015/2016, cu maipuţin de 14 zileîn care ceaţaşi-a făcutsimţităprezenţa, cu precăderedimineaţa.

Fig. 2: Numărul de zile cu strat de zăpadă (2000-2022)

O „radiografie” termică a celor trei luni de iarnă este prezentată în graficele de mai jos (fig. 3-5). Remarcăm câteva câteva aspecte interesante:

Figura 3: Temperatura medie a lunii decembrie (2000-2021) şi abaterea faţă de intervalul de referinţă 1901-2000

Figura 4: Temperatura medie a lunii ianuarie (2000-2021) şi abaterea faţă de intervalul de referinţă 1901-2000

Figura 5: Temperatura medie a lunii februarie (2000-2021) şi abaterea faţă de intervalul de referinţă 1901-2000 

-luna decembrie este caracterizată de cele mai numeroase abateri (atât pozitive, cât şi negative) de la normele climatologice;

-Gerarul de altădată (-3,6°C) începe să devină o amintire încețoșată, media ultimelor două decenii fiind cu 1,7°C mai ridicată. Sunt de remarcat, din nou, ultimele trei ierni, în care temperatura medie lunară a fost peste 0 °C, în contrast major cu mai vechile hărţi climatice din atlasele geografice şcolare...

-luna februarie a trecut la o medie cu valori pozitive (de la -2,1°C la 0,2°C), în ultimii ani căpătând accente de primăvară timpurie, prin cele mai mari abateri termice pozitive;

-ianuarie îşi păstrează caracteristica de cea mai săracă lună în precipitații, dar contrastele oferite de cantitatățile acumulate s-au cronicizat (ex: 3,3 l/mpîn ianuarie 2020, 63,4 l/mp la începutulanului 2019).

Consecinţă a creşterii temperaturilor medii şi a diminuării cantităţilor de precipitaţii (cu efect asupra regimului pluviometrichibernal) asistăm şi la oprezenţă atenuată a hazardurilor climatice caracteristice perioadei analizate (număr de zile cu ger, viscol, poleiş.a.).

La finalul acestui exerciţiu, sperăm util pentru cititori, o întrebare vine involuntar pe buze: la ce fel de iarnă să ne aşteptămîn lunile care urmează? Nu marşăm pe modelările deja rulate de diverse agenţiişiinstituţii europene cu expertiză în domeniu. Prognozele pe termen lung îşi păstrează în continuare doza semnificativă de incertitudine. Va fi o iarnă mai caldă decât normele climatologice şi poate un pic mai darnică în precipitaţii solide(atât de aşteptate după marele deficit ce caracterizează Moldova colinară)? Vomvedea. Mentalul colectiv păstrează de regulă în memorie doar excepţiile, evenimentele atipice, fenomenele remarcabile, hazardurile,toate cu impact imediat asupra activităţii noastre de zi cu zi. Temperaturile însă nu au memorie. Din această cauză este indicat să aşteptămcu răbdare începutul primăverii, momentul renașterii verdelui și al concluziilor perene. Chiar dacă acestea vor fi făcutepentru timpul trecut, vor mai adăuga un marcaj distinct pe traseul înţelegeriimultiplelor variabile care jalonează complexitatea interacţiunilor dintre geosfere, posibile scenarii climatice... sau măcar clasiceinterogaţiimatinale: „Oare cum va fi vremea astăzi?

Indiferent de vreme, o urare neatinsă de anomalii atmosferice: Să fie vremuri bune!

 

sâmbătă, 19 noiembrie 2022

Ginkgo biloba: "momentul de graţie" din Parcul Trandafirilor (Bacău)

 (...)

Cele trei momente prezentate schiţează un şablon meteorologic al condiţiilor necesare pentru declanşarea ploii de aur din centrul Bacăului: regim anticiclonal, scăderea bruscă a temperaturii după o perioadă semnificativ mai caldă, temperaturi matinale negative, sub -4 °C, umiditate relativă a aerului ridicată (peste 90%), persistenţa ceţii în orele dimineţii. În lipsa acestora, momentul de graţie nu se mai produce, fiind înlocuit de o desfrunzire lentă, mai puţin spectaculoasă, dar care ne oferă în schimb o perioadă mai lungă pentru a admira habitusul inconfundabil al impunătorului monument al naturii.

Mica noastră cercetare foto – meteorologică, deşi întinsă pe o perioadă prea scurtă pentru a genera concluzii imuabile, reflectă o tendinţă generală reflectată de câteva studii internaţionale aprofundate: pe fondul încălzirii climatice, momentul pierderii rapide a frunzelor este tot mai întârziat, precedat de o perioadă mai lungă de tranziţie cromatică spre galbenul inconfundabil. Toamnele băcăuane blânde din ultimii ani, lipsite de mari amplitudini termice în intervalul nostru de interes, asezonate şi de efectul de insulă de căldură urbană (fenomen incontestabil pentru zona centrală a municipiului) au influenţat dinamica foliară a „bătrânei doamne”.

Graficul de mai jos sintetizează observaţiile din ultimii 12 ani, evidenţiind etapa de platou (îngălbenirea totală a frunzelor şi desfrunzirea treptată) şi momentul de graţie al desvrăjirii prin ploaia de aur a frunzelor grăbite spre sol, lăsând în unii ani coroana pleşuvă.

(...)
Articolul integral se găseşte în cotidianul "Deşteptarea" - click aici


sâmbătă, 5 noiembrie 2022

Parcul Trandafirilor: ofranda anuală...

O ploaie de aur oferită băcăuanilor în liniște, sakura autohtonă, apogeu al curgerii toamnei multicolore spre plumburiul bacovian. Încă o ofrandă anuală adusă spiritului locului...

Un bătrân, pe o bancă în Parcul Trandafirilor, privea intens frunzele bilobate care se așezau lin pe trotuar. Privea la ele și privea prin ele, zâmbind ușor în colțul gurii. Între claxoane nervoase și forfotă citadină, imaginea seniorului și a copacului-monument aducea a cadru rupt din Hemingway. Mi l-am imaginat la malul mării, privind răsăritul cu același zâmbet... Am înlocuit în gând frunzele bilibate cu nisipul marin și mi-am amintit de o confesiune finală a marelui Isaac Newton: Nu știu cum arăt eu în fața lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării și se distrează căutând din timp în timp pietricele mai colorate decât de obicei, sau o scoică roșie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în fața mea.

Autumn city: București



 

marți, 1 noiembrie 2022

sâmbătă, 22 octombrie 2022

Vancouverism

 Prin exemplul dat, orașul canadian a ajuns substantiv comun și model de dezvoltare edilitar-urbanistică. Nu așa se întâmplă și la multe orașe de la noi? 😂

Sursa: Charles Montgomery - Oraşul fericit. Igloo Media, 2017, 2020

vineri, 7 octombrie 2022

Bacăul schimbărilor climatice: 60 de ani într-un singur grafic

 O reactualizare a evoluţiei temperaturii medii anuale din Bacău, continuând şirul de date la care aveam acces în anul 2016...