Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

duminică, 22 noiembrie 2020

Ploaia de aur din Parcul Trandafirilor

    Să tot fie câțiva ani buni de când nu am mai avut parte de aceste momente atât de intense. Ziua în care, într-o singură oră, bătrâna Doamnă din Parcul Trandafirilor își scutură veșmintele bilobate. O ploaie de aur oferită băcăuanilor în liniște, sakura autohtonă, apogeu al curgerii lui noiembrie spre iarnă, adăugând încă un an spiritului locului...



 Vezi şi Parcul Trandafirilor, o singură dată pe an...

duminică, 1 noiembrie 2020

10 locuri pe care trebuie să le vezi în municipiul Bacău

Ai ajuns în oraş şi vrei să foloseşti timpul într-un mod cât mai agreabil? Iată o hartă cu propunerea noastră: 10 locuri pe care trebuie să le vezi în Bacău. Un traseu diversificat, cu o lungime de 10 km pentru cei care doresc o zi plină, finalizată cu multe experiențe faine! 



Vezi şi
 City break în Bacău. Why not?

Frumuseţea lucrurilor trecătoare

 Pași printre frunze, în prima dimineață de noiembrie. E duminică, nimeni nu s-a grăbit să măture aleile, lăsând vântului tăios șansa să-și mute de colo până colo mantia efemeră. De pe o bancă, un bătrânel privește lung la dansul galben - ruginiu.Topîrceanu îi șoptește din spate:

"Cad grăbite pe aleea

Parcului cu flori albastre

Frunze moarte, vorba ceea,

Ca iluziile noastre."




vineri, 23 octombrie 2020

Octombrie 1962: ziua când o bijuterie a Bacăului s-a pierdut în cenuşă...

     A fost numit de Petre Budu în revista sa „În ore libere” (1904) un drăguţ giuvaer arhitectonic ridicat în cinstea zeiţei Thalia dar şi a zeului Vulcan, ca sediu al pompierilor. Aici trupa lui Alex Leonescu va juca în 1904 „O noapte furtunoasă” iar în 1916 George Enescu va susţine două concerte memorabile. Destinul acestei clădiri se va frânge însă într-o zi de octombrie. Bacăul avea să mai piardă astfel un reper urbanistic... Palatul municipal (1897), ulterior numit "Palatul Ateneului".

Sursa: Mihai Ceucă - Palatul Municipal Bacău, Acta Bacoviensia, XIII, 2018, p. 124. Vă invit să lecturaţi în acest anuar al Arhivelor Naţionale Bacău întregul studiu al domnului ing. Mihai Ceucă care face lumină asupra parcursului arhitectural avut de această clădire aparte...







Sursa imaginilor: Colecţia ing. Mihai Ceucă


 

luni, 19 octombrie 2020

Trecător prin judeţ (34): Valea Asăului şi Livada Minunată. Sau invers...

   Da, ştiu, toată lumea se grăbeşte în amonte, spre izvoarele Trotuşului. Încercaţi însă să aduceţi varietate periplelor dumneavoastră, descoperind  şi alte trasee aflate mai la îndemână şi cel puţin la fel de interesante. Astăzi vă propun Valea Asăului, după ce am făcut dreapta din Comăneşti. Asău, Apa Asău şi Păltiniş sunt cele trei sate din această pitorească vale a Munţilor Tarcău.  Potenţialul turistic este remarcabil, zona ar merita un interes sporit pentru dezvoltare. Peisajele deosebite şi accesibilitatea crescută permit efectuarea unor drumeţii reuşite. În plus, la întoarcere, aveţi ocazia de a descoperi o pensiune deosebită, cu gazde precum pâinea caldă: "Livada Minunată" (vezi site-ul pensiunii şi pagina de Facebook). O masă tradiţională, o ţuică de casă şi chiar un somn odihnitor într-una dintre cele cinci camere vă alungă ca prin farmec stresul cotidian şi vă încarcă bateriile pentru o nouă săptămână...















duminică, 18 octombrie 2020

Toamna pe uliţă

 


sâmbătă, 17 octombrie 2020

Îmi curge, alene, o toamnă prin suflet...



 Îmi curge, alene, o toamnă

prin suflet,

miroase a râs, și a plâns,

și a ploaie,

prin gene îmi trece albastru

mai pal

și aur și-aramă de soare

mai blând.

Se-aude în pruni vineții

dans de vrăbii

zgribulite în zori

și mi-e atât de teamă

de bruma dintâi și din urmă

ce are să vină, să stea,

să rămână.

(Iulia Ştefaniu - Teamă)

vineri, 16 octombrie 2020

sâmbătă, 10 octombrie 2020

Octombrie

 


Para

     Ca țânc, nu puteai să nu faci ochii mari în fața unei asemenea minunății: o pară crescută într-o sticlă!! Petre Ispirescu, nu alta... În fața mesei intinse, pline cu bunătăți pentru diverse onomastici ori sărbători, cu invitați veseli și guralivi, doi ochi așteptau nerăbdători ca bunicul Manole să deschidă ușa de la servantă și să toarne în păhărele, sub privirile admirative ale mesenilor... Fantastică pară galbenă, fenomenală sticlă cu gât subțire de lebădă, de fiecare dată plină ... Povestea s-a pierdut, sticla la fel, a rămas insă amintirea unor clipe minunate, când toti erau tineri, sănătoși, afabili si optimiști, dând cu tifla greutăților unui deceniu care devenea opresiv. Peste ani si ani, dintr-o cutie de Prioripost venită tocmai din Muscelele Argesului (multumesc, Ionut Enache!) ies la suprafată amintiri mai savuroase decât paginile lui Proust. Umplu un shot, urmărind jocul perei in sticlă si curgerea timpului spre amonte. Hai noroc, bunicule! Nepotul te îmbratisează, de aici, de jos...