Spunea Michel Foucault: Consider că viitorul noi îl facem. Viitorul este felul în care noi reacţionăm la ceea ce se petrece, este modul în care noi transformăm în adevăr o mişcare, o îndoială. Dacă vrem să fim stăpâni peste viitorul nostru, trebuie să ne punem în mod fundamental problema zilei de azi.
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
joi, februarie 22, 2024
Heterotopii urbanistice
joi, februarie 15, 2024
Rămăşiţe...sportive
Rămăşiţe dintr-o fostă bază sportivă de excepţie pentru anii ’70 – ’80 şi zonă verde proiectată organic în prelungirea Parcului Libertăţii. Atunci făceam opturi cu bicicleta prin Orăşelul Copiilor, aplaudam fantasticele meciuri ale unei mari campioane naţionale şi europene, Ştiinţa Bacău, jucam tenis sau aşteptam pe stadion nume celebre de la Steaua şi Dinamo. Acum mai trec pe acolo doar pentru vreun curs festiv, rarisime evenimente culturale sau dacă mi se face poftă de ceva brănzeturi aduse lunar de o familie de năsăudeni la un târg cu profil ambiguu, dar intitulat pompos: EXPO. Perspectiva bird's-eye încearcă să atenueze cu detaşare compoziţia dizarmonică, dar fără mare succes. Timpul cerne, urbea se schimbă. Anticii aveau dreptate: Tempora mutantur, nos et mutamur in illis...Timpul se schimbă și noi ne schimbăm odată cu el.
sâmbătă, ianuarie 27, 2024
Dinamici demografice şi spaţiale în oraşul Bacău
La recensământul populaţiei din
1992, Bacăul avea să atingă apogeul demografic: 205.029 locuitori. Ultimul recensământ (2021) avea să bifeze doar 136.087 rezidenţi, cu o treime mai
puţin.
În anul 1993, intravilanul oraşului
Bacău însuma 1883 ha dintr-un total
de 4318,7 ha, cât reprezintă suprafaţa
teritoriului administrativ. În trei decenii, intravilanul a ajuns să ocupe
aproape 90% din suprafaţa municipiului
(3880 ha).
La sfârşitul anului 1991 existau 63.169 locuinţe. La finalul lui 2022,
Bacăul aduna o zestre de 73126 locuinţe.
Ar fi interesat de analizat dinamica numărului total de clădiri. Nu am date la
îndemână, rămâne pe altădată.
Despre densitatea populaţiei şi faptul
că am rămas în topul celor mai densificate oraşe am mai scris. Nu am informaţii
oficiale despre parcul de autovehicule înmatriculate pe raza oraşului. Chiar şi
fără aceste statistici, ne este foarte clar că evoluţia motorizării a fost una
aproape exponenţială. Implicit, problema mobilităţii băcăuanilor şi dezvoltarea
unei infrastructuri moderne devine o prioritate pentru viitorul apropiat într-un oraş foarte densificat, cu o tramă stradală subdimensionată şi ineficientă pentru "muşuroiul" care se prefigurează tot mai mult.
luni, ianuarie 22, 2024
Bacău - vedere aeriană
O imagine cu centrul Bacăului într-o zi friguroasă de ianuarie. Pasionaţii fizionomiilor urbane vor descoperi multe lucruri interesante.
sâmbătă, ianuarie 20, 2024
Bacăul anilor ’70
Bacăul apariţiei mele prin acest univers👀. Perioada în care dinamismul demografic şi dezvoltarea economică determină includerea urbei lui Bacovia în categoria oraşelor mari ale României (peste 100.000 locuitori).
miercuri, decembrie 13, 2023
Sistematizarea cartierului Nord
Acum 40 de ani, proiectul de sistematizare a nordului oraşului avea în vedere peste 4000 de apartamente noi şi o tramă stradală modificată aproape în totalitate (v. foto). Între străzile Aprodu Purice şi Hatman Berescu, varianta avizată de către arhitecţi preconiza construirea unui mare bloc cu magazine la parter. Spre norocul nostru, proiectul nu a fost realizat în totalitate: ne putem bucura astfel de unul dintre cele mai îndrăgite spaţii verzi amenajate din oraş: Parcul Nord. Râmâne totuşi o întrebare: ce "lebădă neagră" a făcut ca organele de partid şi de stat să-şi schimbe opţiunea?
vineri, decembrie 08, 2023
Primele acorduri muzicale din Bacăul interbelic
Dacă în provincie, mişcarea culturală se poate manifesta în multe centre
deasupra nivelului acceptabilului datorită energiei celor entuziaşti, mişcarea
muzicală care desigur că face parte integrantă dintr’o activitate culturală, se
poate manifesa cu mai mulă greutate din cauza lipsei de executanţi şi în
special din cauza lipsei de atmosferă favorabilă muzicei.
Lipsa unei serioase mişcări muzicale a fost resimţită multă vreme în
oraşul nostru, indiscutabil că se găseau întotdeauna elemente valoroase care să
poată face faţă onorabil tuturor exigenţelor şi la Bacău, lipsea doar
animatorul care să strângă într’un mănunchiu unitar pe toţi executanţii şi să
formeze un ansamblu care prin activitatea sa să stimuleze gustul pentru frumos
şi să înceapă o activitate mai durabilă.
Acest deziderat a fost înţeles de către d. dr. Vasile Crăciunescu care
fiind un bun cunoscător al muzicei şi un om dotat cu o voinţă creatoare a
reuşit să înjghebeze un admirabil ansamblu de muzică de cameră în jurul căruia
se va desfăşura o frumoasă activitate muzicală. D-sa a fost secondat din primul
moment cu multă însufleţire de către d-nii prof. Klug, prof. Avram, Stolz şi
Locotenent G. Munteanu.
Conducătorilor ateneului Vasile Alecsandri în frunte cu d-nii Gr.
Urziceanu, avocat N. Ţintă, prof. Cârlănescu, avocat Laiu Grecu, Paraschivescu-Amaru
Ie revine meri. tul că au ştiut să atragă în sfera de activitate a ateneului
acest ansamblu de muzică de cameră, graţie căruia va putea în viitor să
desfăşoare paralel cu frumoasa sa activitate culturală şi o activitate muzicală
atât de necesară oraşului nostru.
PRIMA AUDIŢIE MUZICALĂ
Prima audiţie muzicală - din ciclul anunţat - a avut loc Sâmbătă 5 Mai
în sala Ateneului Comunal. Programul manifestărei muzicale a fost o minunată
îmbinare de piese muzicale de înaltă valoare artistică şi care prin felul cum a
fost întocmit şi executat s’a ridicat la un nivel superior.
D. Gr. Urziceanu, preşedintele Ateneului, într’o scurtă cuvântare,
evidenţiază rostul mişcării muzicale şi elogiază gestul actualului primar d.
Constantin Zlotescu, care a cedat localul Ateneului comunal scopuri lor
culturale, după ce timp de 4 ani s’a resimţit atât de mult lipsa acestui local.
D. A. Tiron a ţinut o interesantă causerie prezentând auditorului toate
piesele muzicale care urmau să se execute.
PROGRAMUL
S’au distins la executarea programului d-na prof. Matilda Chirilă, care
a făcut dovada unei cântăreţe de mare valoare artistică. D-na Chirilă posedă o
voce melodică şl rotundă. In aria Agatei d-sa a utilizat remarcabil efectele de
sonoritate, contopind armonios un volum amplu şi egal ca timbru cu
acompaniamentul la piano a d-rei prof. Florica Mihăilescu, o admirabilă
pianistă şi o distinsă înţelegătoare a muzicei serioase.
D. prof. N. Avram a imprimat Întregului program un colorit demn de cele
mai pretenţioase centre muzicale. În executarea piesei pentru violină Le trille
du diable de Tartini, d-sa a făcut dovada unui adevărat virtuos. D-sa posedă o
tecnnică mai presus de orice calificativ şi o sensibilitate artistică de mare valoare.
D. Avram stăpâneşte cu virtuozitate toate tainele violinei. D-sa poate cinsti
orice program artistic.
Un admirabil Quartet de corzi format din d-nii: prof. N. Avram violină
primă, St. Gh. Munteanu violina obligată, Stolz, violă şi dr. V. Crăciunescu
violoncel.
Elementele quartetului simt pline de talent şi pricepere muzicală, dând
ansamblului o omogenitate perfectă.
În quintetul de corzi cu piano, d. prof. Klug la piano a dat dovada unui
bun cunoscător al muzicei clasice grele.
Corul mixt al ateneului a executat „Badea
’nalt şi subţirel” şi
„Primăvara” de Oancea şi „Dorul” de
Baciu. Corul este o minunată înjghebare muzicală graţie primului organizator d.
căpitan Cristescu. D. A. Tiron absolvent de conservator a dirijat sigur şi a
reuşit să scoată fraze muzicale de mare suces. În piesa Dorul solo de alto a
d-nel Victoria Lupu a fost la înălţime. D-sa posedă o voce caldă plină de
nuanţări subtile în special în registrele de jos.
Se cuvin laude coristelor şi coriştilor. Acompaniamentul la piano a
d-lui prof. Klug în notă.
Credem că aceste manifestări vor continua spre cinstea iniţiatorilor şi
spre satisfacţia iubitorilor de muzică. (COR.)
Sursa: Mişcarea culturală la Bacău în ziarul Dimineaţa, mai 1934
joi, decembrie 07, 2023
Bacăul, municipiu
Un mic, dar important reper cronologic și urbanistic, prilej de bucurie citadină pentru cei care își iubesc cu adevărat orașul: pe 7 decembrie 1929 Bacăul a fost declarat municipiu (decretul a fost publicat în MO nr. 274, două zile mai târziu). La numai un an distanță, recensământul populației certifica și demografic dinamica ascendentă în ierarhia urbană moldovenească, orașul urcând pe poziția a treia, după Iași și Galați, cu 31138 locuitori (34281 locuitori luând în calcul limitele actuale ale teritoriului administrativ).
joi, noiembrie 16, 2023
miercuri, noiembrie 15, 2023
"Municipiul Bacău nu are apă suficientă. Cauzele lipsei. Ce măsuri se propun pentru îndestularea oraşului cu apă."
La recensamantul din 1930, Bacăul număra 31138 locuitori, dar problema apei era la fel de complicată ca şi astăzi. Un articol descoperit în ziarul Dimineaţa din septembrie 1934 ne oferă o imagine sintetică a necazului urbei de pe malurile Bistriţei:
Municipiul
Bacău nu are apă suficientă. Cauzele
lipsei. Ce măsuri se propun pentru
îndestularea oraşului cu apă.
Deşi aprope întreg
oraşul este împânzit cu conducte de apă potabilă, lipsa ei este resimţită în
cartierele periferice ale oraşului şi chiar pe străzile principale la imobilele
cu etaj, unde apa nu poate urca din cauza presiunii foarte scăzute. Lipsa apei
este resimţită in special în cartierele periferice unde mai dăinuiesc vechile
fântâni şi care constituie focare de infecţie din cauza neîngrijirii. La
cererile repetate ale locuitorilor din aceste cartiere de a li se întinde
conductele de apă, vechile administraţiuni comunale se opuneau, temându-se ca din
cauza extinderii conductelor, apa din rezervor să nu mai fie suficientă, el
fiind construit în anul 1909.
Actuala
administraţie comunală hotărâtă a extinde reţeaua de conducte de apă în toate
cartierele oraşului, a supus chestiunea unui inginer specialist. În acest scop,
la invitaţia făcută de d. Const. Zlotescu, primarul municipiului, a sosit în
localitate, d. inginer V. Ionescu din Bucureşti, care a examinat la faţa locului
problema alimentării cu apă potabilă a întregului oraş. Din raportul întocmit
de d-sa rezultă că pentru nevoile de astăzi ale oraşului, cantitatea de apă ce
trece prin rezervorul de apă şi se consumă în oraş, este cu mult mai mare ca aceia
necesară şi dacă în oraş se simte nevoia de apă, cauza este numai risipa
extraordinară ce se face de consumatori, în detrimentul municipiului. Această
mare risipă se traduce printr’o însemnată consumaţie de energie electrică şi o
uzură a maşinilor şi instalaţiunilor de pompare fără nici un rost.
Debitul conductei care aduce apa în rezervor,
de unde apa trece în reţeaua de distribuţie, poate debita 6600 mc în 24 de ore,
când ea este pompată de cele două pompe instalate la uzina hidro-electrică de
la Gherăeşti şl 4200 mc când apa este pompată în rezervor de o singură pompă. Cantitatea
necesară după normele obişnuite ar fi de 2500 mc în 24 de ore, iar debitul de care
dispune astăzi oraşul este cu mult mai mare decât acela necesar şi ar ajunge la
o populaţie de 42.000 locuitori, sau 66.000 locuitori, după cum apa este pompată
de o singură pompă sau de amândouă pompele uzinei hidro-electrice.
SE VOR INTRODUCE COMPTOARE
Pentru a remedia
situaţia actuală, adică pentru a împiedica risipa extraordinară ce se face
astăzi din care cauză suferă cartierele periferice care au conducte şi
imobilele cu etaj din centrul oraşului d. inginer V. Ionescu, în raportul pe
care l-a întocmit d-sa, propune înfiinţarea comptoarelor de apă la toţi
abonaţii, iar acei cari consumă apa fără a avea directă legătură cu conducta,
să fie obligaţi a plăti după alte norme, ce ar urma sa se stabilească printr’un
regulament, luându-se ca model Capitala sau alte oraşe, în mediu 2000 mc. de
apă în 24 de ore, cu actualul preţ de 4 lei mc se va realiza un venit brut de 2.920.000
lei, adică s’ar dubla venitul actual şi tot odată s’ar face o mare economie de
energie electrică şi s’ar evita prea marea uzură a maşinilor, ceia ce ar reduce
şi cheltuelile la jumătate.
Înfiinţarea
comptoarelor mal are şi avantajul verificărilor pierderilor de apă la
instalaţiunile particulare, iar abonaţii nu vor putea fi nemulţumiţi, pentru că
vor plăti numai apa consumată notată pe comptor şi cu un preţ destul de mic
faţă de alte oraşe.
Raportul întocmit
se mai ocupă de chestiunea canalului uzinei hidro-electrice de la Gherăeşti şi
de malul apei Bistriţei, care fiind mâncat de ape, ameninţă uzina.
Alimentarea
oraşului cu apă suficientă, fiind una din preocupările principale ale actualei
administraţii comunale, chestiunea va fi adusă in discuţiunea delegaţiei
consiliului, care avea să se pronunţe asupra propunerilor formulate de
inginerul specialist, prin raportul întocmit, privitor la măsurile ce trebuesc
luate.
Foto: fostul rezervor de apă al oraşului, amintit în articol (sursa: Grigore
Grigorovici, 1933). Rezervorul de apă (construit din beton armat, cu o
capacitate de 800 mc şi o înălţime de 20 m) face parte astăzi din complexul Observatorului
Astronomic "Victor Anestin".
luni, noiembrie 13, 2023
O pagină din istoria Fabricii Letea...
...descoperită într-un supliment al ziarului Albina din 1909-1910, la pagina 463:
"Ajuns
la Bacău, oraş cu o simţită mişcare
comercială; apoi, frumos, curăţel, aşezat lângă curata şi repedea apă a
Bistriţei, mă gândesc, că nimic nu mi-ar folosi mai mult decât vizitând
fabrica de hârtie : «Letea». O vizitez!
Unul
din acţionari, d-l R. Porumbaru, are pe lângă fabrică şi un magazin de consum;
iar pe lângă locuinţa sa, ce e alăturea, o grădină
frumoasă şi sistematic întreţinută."
Foto: Wikipedia. Sublinierile îmi aparţin.
vineri, octombrie 20, 2023
luni, octombrie 02, 2023
Viziuni urbanistice de ieri, de azi...și de mâine
Privesc planșele care surprind câteva frânturi din evoluția orașului. Idei urbanistice care au devenit realitate, idei care au dispărut sau au fost remodelate, toate încercând la timpul lor să schimbe fizionomii, funcționalități, estetici, așteptări, destine... Îmi aduc aminte ce spunea Italo Calvino în "Orașele invizibile" (1972): "Orașele, ca și visele, sunt făcute din dorințe și din frici, chiar dacă firul discursului lor este secret, regulile lor sunt absurde, iar perspectivele lor sunt înșelătoare.” Pe firul timpului, spațiul urban poate fi ușor compartimentat și apropriat, dar cât de greu este să îl modelezi pentru bucuria cetății...
vineri, septembrie 22, 2023
Bucurie pe strada Iosif Cocea
Acum vreun an sau doi, o întrebare nevinovată stârneşte un adevărat brainstorming printre amici: Cine a fost Iosif Cocea? Cine este personajul care a dat numele unei străzi din nordul Bacăului?! Mister total!👀
Mai ceva ca în Caragiale, răspunsul avea să apară atunci când nimeni nu mai credea… 😀
Pentru locuitorii de pe Iosif Cocea…şi nu numai:
“Iosif Cocea, fiul unui mecanic din Neguleşti, jud. Neamț, vine pe lume în anul 1919, când România îşi oblojea ränile adânci lăsate de cotropitorii nemți ai lul Wilhelm al II-lea. Copilărie trudită. În școală se arată a fi un elev bun. Dar lipsa de mijloace îl îndreaptă spre porțile uzinelor Comăneşti, alături de tatal său. În 1936, amândoi se angajează la fabricile Isvoranu, din Bacău, unde sunt plătiți cu câţiva lei mai mult pe oră. Dar acolo domnea un sbir, anume Blănărescu, capitan rezervist Și batrânul şi fiul, - muncitori dârzi, nu pot suporta regimul de teroare din fabrică şi în 1938 sunt concediați "pentru atitudine necuviincioasă ți raspuns obraznic". Tatal său rămâne şomer, dar el găsește de lucru la uzinele Filderman. Bun meseriaș, este iubit de muncitori, pentru atitudinea lui demnă în fabrică. Războiul criminal al lul Antonescu îl rupe de lângă soția și copilul său și-l târăşte pe câmpiile nesfârşite ale Rusiei, cu Reg. 2 Focșani, departe la Don, pentru cauza lul Hitler. Aici cunoaşte adevărul asupra Uniunii Sovietice. În fața lui se deschide o altă perspectivă, o lumină puternică care-l frământă, îi umple pieptul de un nou elan fierbinte. Unitatea se predă şi Cocea este prizonier. Este primul din lagăr care se înrolează în mişcarea antifascistă ce cuprindea în vârtej inimile dornice de răsbunare ale oamenilor deşteptați din minciună. Munceşte cu puteri înzecite. Cocea vrea să aducă o contribuție la înfrângerea fascismulul. Acum ştie doar pentru ce luptă, îşi cunoaşte precis dusmanul. El depăşeşte norma de 4-5 ori și este premiat. Din proprie inițiativă pune în mişcare un gater, depășind cu 500% norma. Lucrează, în ciuda îngrădiritor orare, până la 3 noaptea. Dar asta nu-l mulțumește îndeajuns. El vrea să lupte cu arma in mână împotriva hitleriştilor, vrea să nimicească pe nemți, să- şi astâmpere ura care-i colcăie în piept.
Și pleacă într'un detaşament de partizani, în munții românești, în August 1944. Hotărîrea de a-şi pune viața în pericol, în condițiunile deosebit de grele ale unui început de organizare a luptei în munți, legată de munca sa eroică în lagăr, conturează figura dârză de luptător neînfricat împotriva fascismului. Aşa a apărut la 23 August, când împreună cu tovarășii săi, a coborît din munti și s'a înrolat în lupta politică antifascistä.
Numai că firul acesta luminos s'a stins, inima aceasta limpede a încetat să mai bată în ziua de 28 Decembrie, într'un teribil accident de maşină, la 34 km. de Bacău, unde se ducea să-și vadă familia, dupa 4 ani de despărțire. A plecat dintre noi una din cele mai frumoase figuri de luptător, unul din fiii devotați ai poporulul, pe cari i-a ridicat la luptă conştientă drama ce au deslǎntuit-o în lumea întreagă canibalii nazişti.”
Sursa: ziarul Scânteia, 15 ianuarie 1945, autor: Silviu Brucan
duminică, septembrie 17, 2023
Pictura murală: Bacovia...altfel!
Orașul are nevoie de locuri cu semnificații. Ele devin treptat spații topofile, ordonând spaţiul urban, oferindu-i repere vizuale și identitare, memorie, fluiditate, afectivitate. De astăzi, la câțiva metri de casa memorială, imaginea poetului ne va face să încetinim pașii. Într-o lume tot mai agitată și mai alienant-debusolată, alveolele urbane de condensare identitară devin ancore obligatorii pentru speranța vitalității comunitare. Mulțumiri pentru cadoul oferit orașului de Biblioteca Județeană Costache Sturdza Bacău, în cadrul Festivalului Național George Bacovia (Bac-Fest 2023)! Felicitări, Bogdan Scutaru, ZidArt și Artlink!
miercuri, august 02, 2023
Idealizarea trecutului
"Avem nevoie de idealizarea trecutului ca de o armă împotriva dezamăgirii, suferinței sau anxietății pe care le simțim într-un prezent pe care nu-l înțelegem față de un viitor pe care nu-l putem anticipa." Zenobia Niculiță/Dilema Veche, iulie 2021.
marți, iulie 04, 2023
Google ne oferă un oraş 3D
Bacăul în toată splendoarea lui 3D, graţie furnicuţelor de la Google Maps 😀