Paradoxul modernizării, varianta Bacău: să vorbeşti despre modernizare într-un oraş în care deficitul de spaţiu verde este cronic.. Detalii aici.
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
sâmbătă, martie 16, 2024
Modernizare cu drujba în Parcul Cancicov...
sâmbătă, martie 09, 2024
Harta magnoliilor din Bacău: o invitaţie pentru primăveri inflorescente
Simbol
al frumuseții și nobleții florale, magnolia este o specie aparte, cu o valoare
decorativă deosebită. Perioada de înflorire, desfășurată de la începutul
primăverii până la finalul verii (în funcție de specie și specificul climatic),
aduce în orice oraș o pată de culoare plină de șarm și optimism. Anul trecut am
putut vedea în București o adevărată emulație creată în jurul unor explozii
florale care au generat mici pelerinaje, grație unei iniţiative minunate,
aparținând Dianei Robu. M-am decis să nu mai pierd o nouă primăvară și să
preiau ideea pentru orașul nostru. Printr-un proiect colaborativ, putem
contura împreună harta magnoliilor băcăuane și putem țese poveștile din spatele
lor, bucurându-ne de spectacolul anual al dinamicii înfloririi. Într-o lume
tot mai grăbită, farmecul acestor inflorescenţe ne poate jalona traseele prin
primăverile orașului, oferindu-ne clipe de răgaz și bucurie.
Vă
invit așadar la o mică vânătoare urbană, prin completarea hărții cu noi adrese
și surprinderea fotografică a momentului de grație, primăvară de primăvară. Grupul dedicat de pe Facebook vă stă la dispoziție, preambul virtual al micilor frumuseți
vegetale trecătoare, dar importante pentru spiritul unui oraş care îşi doreşte
să fie cunoscut şi altfel decât prin clasicele clişee bacoviene...
HARTA poate fi vizualizată dând click AICI. Începutul este promiţător 💚
Pe aceeaşi temă: Raiul magnoliilor băcăuane, Magnolia, un simbol al frumuseţii..., Nu are nevoie de reclamă: magnolia lui Bacovia, Frumuseţea unei magnolii "necunoscute"
miercuri, februarie 28, 2024
Verdele răcoritor: aliatul orașelor împotriva temperaturilor tot mai ridicate
Un recent studiu exhaustiv, coordonat de un colectiv al Institutului pentru Sustenabilitate al Universității Surrey (Marea Britanie), evidențiază importanța diferitelor categorii ale infrastructurii verzi și albastre în reducerea temperaturilor din orașe.
Infografic: Efectele potențiale de răcire ale infrastructurii verzi-albastre în cele zece categorii selectate în studiul Urban heat mitigation by green and blue infrastructure: drivers, effectiveness, and future needs (sursă: Prashant Kumar).
joi, februarie 22, 2024
Heterotopii urbanistice
Spunea Michel Foucault: Consider că viitorul noi îl facem. Viitorul este felul în care noi reacţionăm la ceea ce se petrece, este modul în care noi transformăm în adevăr o mişcare, o îndoială. Dacă vrem să fim stăpâni peste viitorul nostru, trebuie să ne punem în mod fundamental problema zilei de azi.
miercuri, februarie 21, 2024
Sindromul schimbării nivelului de referință
O carte superbă, citită pe nerăsuflate. Mai jos, una dintre ideeile cele mai importante, foarte bine evidenţiată de Dorin Bofan:
În cartea “O viață pe planeta noastră” scrisă de Jonnie Hughes și David Attenborough, pe care îl știți cu siguranță din documentarele despre natură produse de BBC, am dat peste sindromul schimbării nivelului de referință. Este un concept menționat în special în ecologie și conservare, dar are aplicabilitate generală și se referă la tendința de schimbare în timp a ceea ce ni se pare normal, fie de la o generație la alta, fie de-a lungul vieții.
Crescând
în anii ‘90 și 2000 într-un oraș mic de provincie, Piatra Neamț, am fost
obișnuit cu aerul curat și un număr relativ mic de mașini. Acum, mi se pare
de-a dreptul absurd cum orașele din România, oriunde ai merge, sunt sufocate de
trafic. Aproape toată lumea are măcar o mașină și alege să o folosească chiar
și pe distanțe scurte. Însă cuiva născut la 20 de ani după mine, aglomerația
urbană și poluarea ar putea să i se pară acceptabile pentru simplul fapt că nu
știe cum era înainte.
(…)
Raportându-ne la condițiile de mediu actual, suntem mai tentanți să credem că
lucrurile au stat tot timpul așa. Sindromul schimbării nivelului de referință e
cel mai des utilizat pentru a explica percepția noastră despre pierderea
biodiversității la nivel planetar și cum uităm de-a lungul generațiilor cât de
bogată a fost în trecut natura. O mică parte dintre noi își dă seama de datoria
pe care o lăsăm, dar pe măsură ce generațiile se succed, și nivelul de
acceptare a degradării naturii e posibil să fie mai mare. Într-un fel, “uităm”
fără măcar să fi știut. Iar asta, în cazul exemplului de mai sus, poate fi
foarte periculos.
O
soluție simplă există însă. Să ne cunoaștem trecutul și să ne informăm constant
despre felul în care funcționează lumea pune prezentul într-un context mai
complet și cred că ne face mai puțin indiferenți. Și mai normali. Ori asta
poate să țină nivelurile de referință sus mai mult timp. Iar dacă ne referim
strict la natură, să stăm mai mult pe-afară, pe munți și prin păduri, cu
siguranță ajută. Fiindcă dacă iubim, atunci vom fi în stare și să oferim
protecție. În plus, dăm un exemplu bun generațiilor viitoare. Cred că aș putea
să-i explic în cuvinte puștiului meu preșcolar despre cât de important este să
protejăm natura 2 zile încontinuu. Creierul lui poznaș va compila “bla bla bla“
și va trece mai departe. Însă dacă-l duc cu cortul, se prinde imediat.
Sursa:
Dorin Bofan – Nu suntem chiar normali
joi, februarie 15, 2024
Rămăşiţe...sportive
Rămăşiţe dintr-o fostă bază sportivă de excepţie pentru anii ’70 – ’80 şi zonă verde proiectată organic în prelungirea Parcului Libertăţii. Atunci făceam opturi cu bicicleta prin Orăşelul Copiilor, aplaudam fantasticele meciuri ale unei mari campioane naţionale şi europene, Ştiinţa Bacău, jucam tenis sau aşteptam pe stadion nume celebre de la Steaua şi Dinamo. Acum mai trec pe acolo doar pentru vreun curs festiv, rarisime evenimente culturale sau dacă mi se face poftă de ceva brănzeturi aduse lunar de o familie de năsăudeni la un târg cu profil ambiguu, dar intitulat pompos: EXPO. Perspectiva bird's-eye încearcă să atenueze cu detaşare compoziţia dizarmonică, dar fără mare succes. Timpul cerne, urbea se schimbă. Anticii aveau dreptate: Tempora mutantur, nos et mutamur in illis...Timpul se schimbă și noi ne schimbăm odată cu el.
luni, februarie 12, 2024
Pădurea Șerbănești: locul în care natura te face să uiți rapid de oraș
Cel mai fain loc de pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău în care natura mai pulsează pe alte ritmuri decât cele citadine. O adevărată comoară care trebuie conservată și ocrotită pentru generațiile care urmează.
sâmbătă, februarie 03, 2024
Banca
În general, la noi banca citadină nu face parte neapărat din acel „joie de vivre” ce caracterizează societățile occidentale dezvoltate.
Chiar și marile orașe din România banca pare să aparține celor două etape opuse ale vieții (începutul și sfârșitul), având între ele o utilizare impusă doar de necesitate. Slaba utilare cu acest mobilier urban, lipsa esteticii și a ergonomiei, raritatea evenimentelor publice, convivialitatea fragilă a citadinului o transformă mai degrabă într-un fel de moft interstițial lipsit de substanță și reper cronologic, de afectivitate sau de atractivitate in situ. Pentru multe generații, banca a reprezentat și încă mai reprezintă cel mult o scurtă ședere între două puncte pe un traseu lung, legatul unui şiret, rar reprezintă o formă de relaxare de lungă durată, de interacțiune socială sau punct de stație pentru a admira peisajul citadin. Îndrăgostiţii sunt cei care mai fac notă discordantă. Ecosistemul om-bancă își infuzează vitalitatea din calitatea spațiilor publice, dar și dintr-o cultură a interacțiunii cu tine și cu necunoscutul de lângă tine. Pentru mulți aflați în mișcare, apăsând pedala de acceleraţie, inșii de pe bănci par amorfi, fară chip, uneori invizibili, mai ales atunci când sunt încadrați superficial în categorii indezirabile: vagabonzi, cerșetori, bețivi, drogați, bolnavi, bătrâni, "pierde-vară". Băncile reprezintă locuri centrale în ţesutul urban prietenos sau disfuncţional. La fel ca şi peroanele de gară, ele spun poveşti, aluvionând şi condensând trăiri, evenimente, amintiri. Oraşele au nevoie de bănci pentru a nu-şi pierde urbanitarea. Între Forest Gump și Afterlife sunt mult mai multe asemănări decât ar părea la prima vedere…
vineri, februarie 02, 2024
Lacul Bacău II (Șerbănești): suflul naturii în oraș
Astăzi
sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel în calendarul
acțiunilor ecologice semnarea, în anul 1971, a Convenției Ramsar, un tratat
internațional adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, situat
pe malul Mării Caspice. România a devenit stat membru din septembrie 1991, prin înscrierea Deltei
Dunării pe lista siturilor convenției.
Cu această
ocazie, ofer câteva imagini proaspete cu Lacul Bacău II (Șerbănești), arie de
protecție specială avifaunistică (2005), zonă importantă de odihnă, hrană
și cuibărit pentru speciile de păsări care migrează pe coridorul est-carpatic. Suprafața
lacustră are o suprafață de 202 ha (216,9 ha după alte surse), fiind situată în
totalitate pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău. Lacul a fost
inclus în situl Natura 2000 Lacurile de acumulare Buhuși – Bacău – Berești, devenind
astfel parte a rețelei europene de arii protejate. Au fost inventariate peste
147 de specii de păsări, 34 de specii de mamifere, amfibieni, reptile şi 22 de
specii de peşti.
Alte informații interesante:
-Lacul Bacău II face parte din
sistemul hidrotehnic de amenajare complexă a Bistriței, fiind ultima acumulare din
cele 13 hidrocentrale[1] care au
format Calea de lumină a țării, proiect
cu impact deosebit în strategia de electrificare a României. Deserveşte
UHE Bacău II (30 MW putere instalată), fiind inaugurat la 7 decembrie 1966.
-suprafața lacustră are aproximativ 2300
m lungime, 600 m lăţime în zona barajului şi 900 m la coada lacului. Conform Centrului
Regional de Ecologie Bacău, “adâncimea
medie este de aproximativ 2 m, cu o adâncime de 6.5 m în zona barajului şi
priza canalului de aducțiune. Relieful subacvatic este caracterizat prin
praguri abrupte 1-3 m în zona centrală, insule acoperite ulterior de apă pe
care s-au instalat comunităti vegetale de trestie şi papură, zone cu apă cu
profunzimea de aproximativ 1 m pe care s-a dezvoltat salcia, ramasă parțial şi
după inundarea lacului, în zona de vest, şi un platou cu adâncime constantă de
aproximativ 1.5 m în partea estică. Lacul a suferit un proces de colmatare
accentuat, aspectul actual fiind caracterizat de un mozaic de canale, insule,
vegetație acvatică, ochiuri de apă şi zone cu luciu de apă deschis.”
-dintre speciile de păsări care pot fi
observate pe luciul de apă sunt de amintit: lebăda de iarnă, lebăda de vară,
uliul păsărar, acvila codalb (aceasta putând fi observată în perioada
noiembrie-martie), uliu șorecar, egreta mică, stârcul roșu, stârci, rațe,
chirighițe, pescăruși ș.a. Labirintul de insule și stuf din coada lacului
constituie un adăpost ideal pentru speciile prezente aici tot timpul anului sau
doar în perioadele de migrațiune.
[1]
De menționat că din cele 12 hidrocentrale situate în aval de Lacul Bicaz (Izvorul
Muntelui), doar patru posedă lacuri de acumulare: Vaduri (150 ha), Racova (216
ha), Gârleni (233 ha), Bacău I (Lilieci) 262 ha și Bacău II (Șerbănești) 202 ha.
luni, ianuarie 29, 2024
Beneficiile verdelui urban: oase mai puternice!
Un nou studiu (publicat în Jana Network) demonstrează din nou beneficiile multiple aduse de spaţiile verzi. De data aceasta este vorba despre rezistenţa sustemului osos la copii, cu posibile efecte pozitive pe tot parcursul vieţii. Detalii aici (pentru o punere în temă, în limba română) şi în articolul original, sub semnătura unui colectiv de cercetători coordonaţi de Hanne Sleurs, Ana Inês Silva şi Esmée M. Bijnens.
duminică, ianuarie 28, 2024
Perspective aeriene: Slănic-Moldova printre fulgi de zăpadă
Aceeaşi vale superbă, privită acum de la înălţime. Merită să revin cu un pasaj definitoriu: "Tot în acest judeţ se află cea mai frumoasă staţiune balneară din ţară, Slănic (Moldova), proprietatea Epitropiei Sf. Spiridon Iaşi, renumită pentru admirabilele sale poziţiuni şi excelentele izvoare minerale, având instalaţiuni cari rivalizează cu staţiuni similare din străinătate” (sursa: Anuarul „SOCEC”, Bucureşti, 1912).
luni, ianuarie 15, 2024
Dinamica spaţiilor verzi din municipiul Bacău
Notă: conform precizărilor metodologice elaborate de INS Bucureşti, valorile se referă la suprafaţa spaţiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi şi flori, păduri, cimitirele, terenurile bazelor si amenajarilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localitătilor. În cadrul spaţiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole, suprafaţa lacurilor etc.
luni, decembrie 25, 2023
vineri, decembrie 22, 2023
Crăciunul (d)alb în Bacău...
Mi-a plăcut analiza făcută de Infoclima (click aici) referitoare la stratul de zăpadă din perioada Crăciunului. Am luat un pic la mână datele avute la dispoziţie pentru oraşul Bacău. Rezultatul îl puteţi vedea în graficul de mai jos, la care adaug două precizări:
- - grosimea
stratului de zăpadă este măsurată pe platforma staţiei meteo. În interiorul
oraşului, datorită efectului de insulă termică urbană, câţiva cm grosime sunt
uşor de topit...
Pentru perioada anterioară anului 2000 nu posed date zilnice. Putem arunca însă un ochi la numărul de zile
de strat de zăpadă acumulat în luna decembrie. Cele mai generoase finaluri de
ani sunt: 1995 (27 zile!), 1963 (26 zile), 1957, 1966, 1977, 1983 şi 1988
(21-23 zile cu strat de zăpadă).
Ce va fi anul acesta în prima zi de Crăciun? Ultimele prognoze indică în cel mai bun caz zăpadă cât pentru un
selfie 😅 Vorba
clasicilor: Où sont les neiges d'antan?
vineri, decembrie 01, 2023
Toamna 2023: cea mai caldă toamnă din ultimii 80 de ani...
Chiar dacă ultima
săptămână ne-a introdus intr-o atmosferă hibernală, noiembrie a reuşit să se
menţină în topul celor mai calde luni de final de toamnă de după anul 2000, cu
o medie lunară de 7,2 C. Mai calde a
fost doar Brumarul din 2010 (9,7 C), 2019 (8,6 C), 2013 (8,4 C) şi 2000 (8,1
C).
Cumulând toate
datele asociate lunilor de toamnă, o concluzie reiese cât se poate de evident
(v. grafic): toamna 2023 a fost cea mai
caldă toamnă (13,8 C) din ultimii 80 de ani, la mare distantă faţă de
recordul anterior, 2019 (cu 12,6 C).
Povestea termică a anului 2023 continuă...
joi, noiembrie 30, 2023
Momentul de graţie tăcută al Bătrânei Doamne
joi, noiembrie 16, 2023
miercuri, noiembrie 01, 2023
Octombrie 2013: luna recordurilor termice excepţionale...
Şirul recordurilor termice din anul 2023 continuă, de data aceasta detaşat, prin luna octombrie. Cu o medie lunară de 14,5 C, octombrie 2023 s-a instalat dominant în vârful celor mai calde luni de la mijlocul toamnelor, luând în calcul perioada de după 1940 (fig. 1).
Nu mai puţin de 6 zile de vară (cu T>25C), o neverosimilă zi tropicală (21 octombrie, 32,9 C) şi doar patru dimineţi cu temperaturi uşor negative oferă tabloul unei luni cu adevărat excepţionale din punct de vedere termic (fig. 2 - sursa: Meteomanz).
duminică, octombrie 29, 2023
Forest bathing: Pădurea Runc
Relaxare într-o superbă dimineaţă de octombrie...Momentul în care pădurea de fag capătă culori deosebite iar covorul de frunze te îmbie la drumeţii lungi în inima rezervaţiei...
Un traseu marcat: click aici.