Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
O imagine aeriană făcută deasupra pădurii Buhoci (DJ 252, în cel mai inalt punct de pe şosea, la 368 m alt.), cu impact pentru cei care iubesc geografia plaiurilor moldave: Colinele Tutovei, Culoarul Siretului, Subcarpaţii Moldovei şi peisajul urban băcăuan desfăşurat pe mai bine de 10 km pe direcţia N -S.
La 9 km sud-est de centrul municipiului Bacău, într-o luncă largă și adesea tăcută, Bistrița se întâlnește cu Siretul, marele colector al apelor Moldovei. Tărâm fertil de studiu pentru geomorfologia fluvială, unde relieful local este permanent modelat de procese active de acumulare, acest ultim sector rămâne puțin cunoscut băcăuanilor. Cu excepția pescarilor aventuroși care ajung pe digul de protecție în căutarea firului întins, zona rămâne în continuare ocolită: bălțile, grindurile, canalele, meandrele, malurile schimbătoare și mai ales accesul incomod pot reprezenta pentru mulți citadini comozi inconveniente care să anuleze aerul biodiversității libertine.
În
vremuri ploioase, Siretul domină; în perioadele line, Bistrița se strecoară cu
discreție. În acest echilibru dinamic, natura își rescrie constant harta. Din
acest punct de vedere, devine foarte interesant de analizat evoluția modului în
care Bistrița se unește cu Siretul printr-un singură albie sau se despletește
în două sau chiar mai multe brațe, după cum ne arată reprezentările
cartografice mai vechi (foto). Cu siguranță, lucrările hidroenergetice din anii '60-'80 de pe cursul Bistriței și apariția Lacului
Galbeni pe Siret (1983), au modificat toți parametrii sistemului hidrologic din
care a fost desprins canalul de fugă al ultimei hidrocentrale din salva de treisprezece obiective incluse sistemului energetic naţiomal.
Efectele asupra raportului uscat-apă din ultimul kilometru de curs au fost însă
prea puțin studiate...
Pentru
perioada actuală, fotografiile făcute acum câteva zile cu drona și imaginile
satelitare actualizate la nivel de februarie 2025 (sursa: Google Earth) ne
conturează clar cele două brațe care mărginesc o mică "deltă" (termen
pentru placul tabloidelor 😁) care ar merita o
atenție sporită, în condițiile în care scăderea debitului de pe cursul vechi al
râului este o realitate a ultimelor decenii...
.jpg)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Dincolo
de curiozitatea geografică, confluența rămâne peren o metaforă profundă a întâlnirii
dintre diferențe: două ape care vin din lumi diferite, purtând cu ele povești
de munte sau de șes, se unesc fără conflict. Ele nu devin una prin
uniformizare, ci prin amestec. Într-o lume obsedată de granițe, râurile ne
arată cu totul altceva: că întâlnirea nu înseamnă pierdere, ci îmbogățire. Că două
destine pot curge împreună, păstrându-și fiecare izvorul, dar construind o nouă
direcție...
Privind
firul apelor, putem învăța "in situ" că întâlnirea nu e o oprire, ci o continuare. Ca în
viață: fiecare dintre noi e un râu care, la un moment dat, se întâlnește cu
altul. Ceea ce contează nu e doar de unde venim, ci cum curgem împreună mai
departe...
Ultima lună de primăvară calendaristică va râmâne cu
siguranţă în istoria meteorologiei, dar şi în conştiinţa publică (fie doar şi
pentru faptul că mai sunt destule centrale termice de apartament care
funcţionează pe modulul iarnă) prin două caracteristici ieşite din comun:
-o lună rece, chiar foarte rece, dacă ne gândim că în
ultimii ani Florarul părea mai degrabă o antecameră a verii. Cu o medie de 13,5 C, mai 2005 se încadrează în topul
celor mai friguroase luni din ultimele opt decenii (!), după lunile mai din 1992 (12,3 C), 1991 (12,7 C), 1953 (13,2
C) şi 1943 (13,4 C), la egalitate cu luna mai 1960.
- pluviometric, cred că putem vorbi de un adevărat record al ultimelor decenii: 185,8 l/mp, de trei ori mai mult decât media lunară multianuală. Cu siguranţă, în funcţie de diferiţi factori locali, această valoare a fost depăşită semnificativ în proximitatea oraşului – exemplific cu situaţia înregistrată de mine în comuna Letea Veche ( 230,4 l – v.foto).
Doar lunile mai 2005 (172,8 l/mp) şi 2019 (151 l/mp) s-ar mai putea compara din acest punct de vedere. Pentru a avea o imagine şi mai clară asupra acestui record, să menţionăm că în ultimii 25 de ani, această cantitate lunară de precipitaţii nu a mai fost depăşită decât în trei cazuri: octombrie 2016 (200,4 l/mp), iunie 2013 (194,2 l/mp) şi iunie 2010 (193,2 l/mp)! Precipitaţiile au căzut în 18 zile, cea mai ploioasă zi (24 mai) însumând la staţia meteo oficială 38,3 l/mp, zi care a dat startul celei mai ploioase perioade din lună, cu efecte alarmante asupra debitelor din hidrografia municipiului (Trebeş, Bârnat). Una peste alta, o lună de primăvară enervant de capricioasă, dar din fericire fără alte hazarduri meteo care i-ar fi dus la exasperare pe iubitorii optimului termic şi de însorire pre-estivală...
Pentru o nouă zi mohorâtă, într-o fereastră dintre ploi, ieși din casă în căutarea stropilor de ploaie și de bună dispoziție. Îți revin în minte cuvintele prof. Vlad Eftenie și pașii devin mai ușori. Primăvara este prin ea însăși un moment de grație...
"Pot spune că aflarea “frumosului” este o artă, în lumea haotică și toxică în care trăim. O preocupare absolut necesară pentru păstrarea unei sănătăți a spiritului. Am nevoie să văd frumos, pentru a–mi face bine, zilnic."
Reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat şi ai colectivelor din întreprinderile care alături de mase largi cetăţeneşti şi-au adus o efectivă contribuţie Ia construirea insulei, au fost de faţă în aceste momente inaugurale.
În cuvintul emoţionant rostit de tovarăşul Vasile Talpă, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., a fost subliniată participarea însufleţită a miilor de băcăuani care au prestat un uriaş volum de ore de muncă patriotică in traducerea în fapt a bogatei inspiraţii arhitecturale. Transmiţînd calde felicitări şi mulţumiri tuturor, vorbitorul a arătat, în încheiere, că acest „Ada Kaleh“ băcăuan — rezultat al împletirii bunei inspiraţii cu neprecupeţita vrednicie a maselor largi — îndeplineşte cerinţele tuturor vîrstelor către frumos, util, reconfortant.
Participanţii au trecut apoi in revistă ştrandul cu cele două trambuline, toboganul acvatic destinat copiilor, vestiarul cu o capacitate de 500 locuri, postul de prim-ajutor, cele 16 duşuri, întregul grup social.
Nu intenţionăm să fim părtinitori, dar restaurantul-fantezie care şi-a asimilat numele de „Marinarul“ şi care farmecă de departe, dominant, privirile, merită toate laudele. Simbolizind o navă, ba mai mult „împrumutînd" ceva din ale navigaţiei şi pescuitului prin plasele care pleacă din vîrful coşului-catarg ca pînze ale unei unei corăbii, restaurantul ne-a întâmpinat cu „marinarii“ aliniaţi pentru raport, nava-restaurant „Marinarul“ fiind gata de a pleca în largul... ospitalităţii. Şi cine n-a fost acolo poate regreta sincer; preparatele culinare, între care saramura, îşi adjudeca dreptul de specialitate a casei. Dar acesta e abia începutul. „Călătoria“ abia a început, la orizontul perspectivelor atît nava-restaurant, cît şi împrejurimile vor constitui atracţia nr. 1.
În largul viitorului apropiat se anunţă: darea în folosinţă a debarcaderului, care-şi va adăuga la cele 4 bărci alte 19; instalarea a două reflectoare care vor lumina bazinul de înot şi restaurantul. Iar jur-împrejur vor „inunda“ insula „valuri“ de flori, de gazon şi de plantaţii, care să creeze farmecul totalei relaxări.
Vă
invităm şi vă dorim petrecere plăcută!"
(Aurel Stanciu - Duminică s-a inaugurat „Ada Kaleh“-ul băcăuan, în ziarul Steagul Roşu de marţi, 13 august 1968). Mulţumiri domnului Alexandru Colăcel pentru descoperirea acestui eveniment în presa timpului!
E gutuiul japonez (Chaenomeles japonica) precoce la înflorire, dar nici chiar așa...
O duminică de ianuarie perfectă pentru o ieșire agreabilă în împrejurimile Bacăului: Dealul Calvar și Capela Calvar, pe Via Bacovia. De la 250 m diferență de nivel față de intravilan, priveliștea merită pe deplin efortul de a alunga lâncezeala de week-end 😉
Mai multe detalii:
https://viabacovia.ro/route_types/drumetie-pedestra/
http://www.deferlari.ro/2025/01/via-bacovia-traseul-capelelor.html?m=1
Drumeție de duminică, pe o vreme însorită și nu foarte rece. Dealul Osebiți (Gherț; 451 m alt. max.) și capela Gherț, pe Traseul 6 Capele oferă citadinilor o superbă priveliște asupra Culoarului Siretului, cu profilul urban al Bacăului desfășurat pe mai bine de 10 km. O frumoasă inițiativă Via Bacovia, apreciată de tot mai mulți citadini care își doresc câteva ore agreabile în natură.
Detalii: aici.
Noi am scăpat ieftin, chiar dacă în noaptea de 13/14 septembrie au căzut peste 88 l/mp in oraș.
A fost vara aceasta deosebită? Cu siguranţă da, prin valorile termice excepţionale. Încă ne sunt proaspete în memorie valurile de căldură din iulie şi august...Graficele de mai jos evidenţiază în mod clar cateva aspecte relevante:
Festivalul Plăcintelor de la Hârja (comuna Oituz), o foarte faină manifestare care are deja tradiție, aplomb și mult suflet pus de oamenii locului. Felicitări!
Cu o medie de 24,8 C în Bacău, iulie 2024 devine a doua cea mai caldă lună a lui Cuptor din 1950 încoace...Vara continuă...
Până acum, cea mai caldă zi din luna aceasta a fost 19 iunie, când la staţia ANM din Bacău s-au înregistrat 32,8 C. Valoarea aceasta are toate şansele să fie depăşiţă în acest week-end, dar nu despre asta vorbim acum. Graficul de mai jos surprinde comparativ evoluţia temperaturii în ziua menţionată la staţia oficială şi la o staţie din zona suburbană aflată la sud-est de municipiu, în comuna Letea Veche, unde termometrul a urcat până la 33,1 C. Concluzia este simplă şi arhicunoscută: sunt mult mai plăcute serile, nopţile şi dimineţile din mediul rural în perioadele caniculare...
Martie-aprilie: 259 de
inimi verzi au apărut pe harta magnoliilor din orașul Bacău. Pentru o primă
ediție dintr-o primăvară atipică prin valorile termice care au impulsionat înflorirea
rapidă și intensă, nu putem spune decât că este o reușită. O reușită la care au
participat destui băcăuani, cărora le mulțumesc și pe această cale pentru
implicare. Dincolo de acest număr, mai mare ne este bucuria pentru zilele magnolifice,
pentru curiozitate, frumos, natură, descoperire, plimbare urbană și privirea
mutată dincolo de problemele cotidiene... Încheiem un prim sezon al înfloririi
magnoliilor băcăuane cu speranța ca cel viitor să ne (sur)prindă cu noi și noi inflorescențe,
într-un oraș mai apropiat de sufletul nostru...
Explozie de culoare în cea de a treia zi cu temperaturi de vară. Astăzi am atins apogeul termic, dezmăţ floral pe repede înainte...
Primăvară. Ultima zi de martie, parfum de aprilie.
Vezi şi: Biserica de lemn de la Luncani
.jpg)
.jpg)
.jpg)