Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

Se afișează postările cu eticheta sistematizare urbană. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sistematizare urbană. Afișați toate postările

sâmbătă, martie 09, 2024

Harta magnoliilor din Bacău: o invitaţie pentru primăveri inflorescente

 

Simbol al frumuseții și nobleții florale, magnolia este o specie aparte, cu o valoare decorativă deosebită. Perioada de înflorire, desfășurată de la începutul primăverii până la finalul verii (în funcție de specie și specificul climatic), aduce în orice oraș o pată de culoare plină de șarm și optimism. Anul trecut am putut vedea în București o adevărată emulație creată în jurul unor explozii florale care au generat mici pelerinaje, grație unei iniţiative minunate, aparținând Dianei Robu. M-am decis să nu mai pierd o nouă primăvară și să preiau ideea pentru orașul nostru. Printr-un proiect colaborativ, putem contura împreună harta magnoliilor băcăuane și putem țese poveștile din spatele lor, bucurându-ne de spectacolul anual al dinamicii înfloririi. Într-o lume tot mai grăbită, farmecul acestor inflorescenţe ne poate jalona traseele prin primăverile orașului, oferindu-ne clipe de răgaz și bucurie.

Harta magnoliilor din Bacău - fenofaza timpurie (8 martie 2024),
 la câteva zile de la începerea demersului nostru.

Vă invit așadar la o mică vânătoare urbană, prin completarea hărții cu noi adrese și surprinderea fotografică a momentului de grație, primăvară de primăvară. Grupul dedicat de pe Facebook vă stă la dispoziție, preambul virtual al micilor frumuseți vegetale trecătoare, dar importante pentru spiritul unui oraş care îşi doreşte să fie cunoscut şi altfel decât prin clasicele clişee bacoviene...

HARTA poate fi vizualizată dând click AICI. Începutul este promiţător 💚


Pe aceeaşi temă: Raiul magnoliilor băcăuane, Magnolia, un simbol al frumuseţii...Nu are nevoie de reclamă: magnolia lui BacoviaFrumuseţea unei magnolii "necunoscute"


miercuri, februarie 28, 2024

Verdele răcoritor: aliatul orașelor împotriva temperaturilor tot mai ridicate

    Un recent studiu exhaustiv, coordonat de un colectiv al Institutului pentru Sustenabilitate al Universității Surrey (Marea Britanie), evidențiază importanța diferitelor  categorii ale infrastructurii verzi și albastre în reducerea temperaturilor din orașe.

Infografic: Efectele potențiale de răcire ale infrastructurii verzi-albastre în cele zece categorii selectate în studiul Urban heat mitigation by green and blue infrastructure: drivers, effectiveness, and future needs (sursă: Prashant Kumar).

joi, februarie 22, 2024

Heterotopii urbanistice

 Spunea Michel Foucault: Consider că viitorul noi îl facem. Viitorul este felul în care noi reacţionăm la ceea ce se petrece, este modul în care noi transformăm în adevăr o mişcare, o îndoială. Dacă vrem să fim stăpâni peste viitorul nostru, trebuie să ne punem în mod fundamental problema zilei de azi.


joi, februarie 15, 2024

Rămăşiţe...sportive

     Rămăşiţe dintr-o fostă bază sportivă de excepţie pentru anii ’70 – ’80 şi zonă verde proiectată organic în prelungirea Parcului Libertăţii. Atunci făceam opturi cu bicicleta prin Orăşelul Copiilor, aplaudam fantasticele meciuri ale unei mari campioane naţionale şi europene, Ştiinţa Bacău, jucam tenis sau aşteptam pe stadion nume celebre de la Steaua şi Dinamo. Acum mai trec pe acolo doar pentru vreun curs festiv, rarisime evenimente culturale sau dacă mi se face poftă de ceva brănzeturi aduse lunar de o familie de năsăudeni la un târg  cu profil ambiguu, dar intitulat pompos: EXPO. Perspectiva bird's-eye încearcă să atenueze cu detaşare compoziţia dizarmonică, dar fără mare succes. Timpul cerne, urbea se schimbă. Anticii aveau dreptate: Tempora mutantur, nos et mutamur in illis...Timpul se schimbă și noi ne schimbăm odată cu el.



luni, februarie 12, 2024

Pădurea Șerbănești: locul în care natura te face să uiți rapid de oraș

 Cel mai fain loc de pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău în care natura mai pulsează pe alte ritmuri decât cele citadine. O adevărată comoară care trebuie conservată și ocrotită pentru generațiile care urmează.







joi, februarie 08, 2024

DN2/E85 în topul celor mai aglomerate drumuri

 Recensământul general de circulaţie rutieră din anul 2022 și gestionarea datelor de trafic la nivel CESTRIN.

"CESTRIN a creat această hartă pentru a servi interesul public, ilustrând gestionarea datelor de trafic la nivel național în România pentru anul 2022. Pe hartă sunt marcate diferite sectoare de drumuri, cu intensități medii zilnice anuale ale traficului. Valorile sunt colorate diferit pentru a indica volumul de vehicule: de la sub 5000 până la peste 25000 de vehicule pe zi.

Valorile indicate pe hartă reprezintă nivelul de intensitate medie zilnică anuală pentru întregul sector de drum și sunt determinate ca medie ponderată în funcție de lungimea subsectoarelor componente ale acestuia.

Colectarea datelor de trafic rutier intră în atribuțiile CESTRIN, aceasta fiind singura entitate subordonată C.N.A.I.R. S.A. care are în atribuții prelucrarea și furnizarea datelor de trafic. Printre principalele metode de obținere a datelor referitoare la traficul rutier se numără:

- Recensământul general de circulație rutieră;

- Anchetele de circulație Origine – Destinație;

- Înregistrările automate de circulație."

Sursa: CESTRIN

Vizualizare hartă in aplicaţia web-GIS: https://cestrin.maps.arcgis.com/apps/webappviewer/index.html?id=a951c7ba57074b869e6c55d379e41210

sâmbătă, ianuarie 27, 2024

Dinamici demografice şi spaţiale în oraşul Bacău


La recensământul populaţiei din 1992, Bacăul avea să atingă apogeul demografic: 205.029 locuitori. Ultimul recensământ (2021) avea să bifeze doar 136.087 rezidenţi, cu o treime mai puţin.

În anul 1993, intravilanul oraşului Bacău însuma 1883 ha dintr-un total de 4318,7 ha, cât reprezintă suprafaţa teritoriului administrativ. În trei decenii, intravilanul a ajuns să ocupe aproape 90% din suprafaţa municipiului (3880 ha).

Dinamica teritorială a municipiului Bacău în perioada 1991-2022  (sursa imaginilor: Google Earth)

La sfârşitul anului 1991 existau 63.169 locuinţe. La finalul lui 2022, Bacăul aduna o zestre de 73126 locuinţe. Ar fi interesat de analizat dinamica numărului total de clădiri. Nu am date la îndemână, rămâne pe altădată.

Despre densitatea populaţiei şi faptul că am rămas în topul celor mai densificate oraşe am mai scris. Nu am informaţii oficiale despre parcul de autovehicule înmatriculate pe raza oraşului. Chiar şi fără aceste statistici, ne este foarte clar că evoluţia motorizării a fost una aproape exponenţială. Implicit, problema mobilităţii băcăuanilor şi dezvoltarea unei infrastructuri moderne devine o prioritate pentru viitorul apropiat într-un oraş foarte densificat, cu o tramă stradală subdimensionată şi ineficientă pentru "muşuroiul" care se prefigurează tot mai mult.

luni, ianuarie 22, 2024

Bacău - vedere aeriană

 O imagine cu centrul Bacăului într-o zi friguroasă de ianuarie. Pasionaţii fizionomiilor urbane vor descoperi multe lucruri interesante.




sâmbătă, ianuarie 20, 2024

Bacăul anilor ’70

    Bacăul apariţiei mele prin acest univers👀. Perioada în care dinamismul demografic şi dezvoltarea economică determină includerea urbei lui Bacovia în categoria oraşelor mari ale României (peste 100.000 locuitori).

Sursa: O imagine a Bacăului patriarhal - Desteptarea. Recolorizare digitală: LS


luni, ianuarie 15, 2024

Dinamica spaţiilor verzi din municipiul Bacău

 

Notă: conform precizărilor metodologice elaborate de INS Bucureşti, valorile se referă la suprafaţa spaţiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi şi flori, păduri, cimitirele, terenurile bazelor si amenajarilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localitătilor. În cadrul spaţiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole, suprafaţa lacurilor etc.


marți, decembrie 26, 2023

Despre pârâul Negel şi strada Mioriţa

 Câteva articole din presa vremii despre năbădăiosul Negel. Pentru documentare recomand  cercetarea făcută de domnul inginer Mihai Ceucă şi publicată în articolul: Pârâul Negel, coşmarul băcăuanilor.





miercuri, decembrie 13, 2023

Sistematizarea cartierului Nord

       Acum 40 de ani, proiectul de sistematizare a nordului oraşului avea în vedere peste 4000 de apartamente noi şi o tramă stradală modificată aproape în totalitate (v. foto). Între străzile Aprodu Purice şi Hatman Berescu, varianta avizată de către arhitecţi preconiza construirea unui mare bloc cu magazine la parter. Spre norocul nostru, proiectul nu a fost realizat în totalitate: ne putem bucura astfel de unul dintre cele mai îndrăgite spaţii verzi amenajate din oraş: Parcul Nord. Râmâne totuşi o întrebare: ce "lebădă neagră" a făcut ca organele de partid şi de stat să-şi schimbe opţiunea?



vineri, decembrie 08, 2023

Alo, Bacăul?

Bacăul interbelic înscris pe drumul modernizării edilitar-urbanistice:

Sursa: Opina, noiembrie 1936


joi, decembrie 07, 2023

Bacăul, municipiu

        Un mic, dar important reper cronologic și urbanistic, prilej de  bucurie citadină pentru cei care își iubesc cu adevărat orașul: pe 7 decembrie 1929 Bacăul a fost declarat municipiu (decretul a fost publicat în  MO nr. 274, două zile mai târziu). La numai un an distanță, recensământul populației certifica și demografic dinamica ascendentă în ierarhia urbană moldovenească, orașul urcând pe poziția a treia, după Iași și Galați, cu 31138 locuitori (34281 locuitori luând în calcul limitele actuale ale teritoriului administrativ).

Foto: Bacău, 1929 - vedere generală a părții central-nordice. În plan secund: Biserica Sfântul Nicolae (stânga) și biserica catolică (dreapta). Sursa foto: colecția ing. Mihai Ceucă.

miercuri, noiembrie 15, 2023

"Municipiul Bacău nu are apă suficientă. Cauzele lipsei. Ce măsuri se propun pentru îndestularea oraşului cu apă."

       La recensamantul din 1930, Bacăul  număra 31138 locuitori, dar problema apei era la fel de complicată ca şi astăzi. Un articol descoperit în ziarul Dimineaţa din septembrie 1934 ne oferă o imagine sintetică a necazului urbei de pe malurile Bistriţei:

Municipiul Bacău nu are apă suficientă.  Cauzele lipsei.  Ce măsuri se propun pentru îndestularea oraşului cu apă.

Deşi aprope întreg oraşul este împânzit cu conducte de apă potabilă, lipsa ei este resimţită în cartierele periferice ale oraşului şi chiar pe străzile principale la imobilele cu etaj, unde apa nu poate urca din cauza presiunii foarte scăzute. Lipsa apei este resimţită in special în cartierele periferice unde mai dăinuiesc vechile fântâni şi care constituie focare de infecţie din cauza neîngrijirii. La cererile repetate ale locuitorilor din aceste cartiere de a li se întinde conductele de apă, vechile administraţiuni comunale se opuneau, temându-se ca din cauza extinderii conductelor, apa din rezervor să nu mai fie suficientă, el fiind construit în anul 1909.

Actuala administraţie comunală hotărâtă a extinde reţeaua de conducte de apă în toate cartierele oraşului, a supus chestiunea unui inginer specialist. În acest scop, la invitaţia făcută de d. Const. Zlotescu, primarul municipiului, a sosit în localitate, d. inginer V. Ionescu din Bucureşti, care a examinat la faţa locului problema alimentării cu apă potabilă a întregului oraş. Din raportul întocmit de d-sa rezultă că pentru nevoile de astăzi ale oraşului, cantitatea de apă ce trece prin rezervorul de apă şi se consumă în oraş, este cu mult mai mare ca aceia necesară şi dacă în oraş se simte nevoia de apă, cauza este numai risipa extraordinară ce se face de consumatori, în detrimentul municipiului. Această mare risipă se traduce printr’o însemnată consumaţie de energie electrică şi o uzură a maşinilor şi instalaţiunilor de pompare fără nici un rost.

 Debitul conductei care aduce apa în rezervor, de unde apa trece în reţeaua de distribuţie, poate debita 6600 mc în 24 de ore, când ea este pompată de cele două pompe instalate la uzina hidro-electrică de la Gherăeşti şl 4200 mc când apa este pompată în rezervor de o singură pompă. Cantitatea necesară după normele obişnuite ar fi de 2500 mc în 24 de ore, iar debitul de care dispune astăzi oraşul este cu mult mai mare decât acela necesar şi ar ajunge la o populaţie de 42.000 locuitori, sau 66.000 locuitori, după cum apa este pompată de o singură pompă sau de amândouă pompele uzinei hidro-electrice.

SE VOR INTRODUCE COMPTOARE

Pentru a remedia situaţia actuală, adică pentru a împiedica risipa extraordinară ce se face astăzi din care cauză suferă cartierele periferice care au conducte şi imobilele cu etaj din centrul oraşului d. inginer V. Ionescu, în raportul pe care l-a întocmit d-sa, propune înfiinţarea comptoarelor de apă la toţi abonaţii, iar acei cari consumă apa fără a avea directă legătură cu conducta, să fie obligaţi a plăti după alte norme, ce ar urma sa se stabilească printr’un regulament, luându-se ca model Capitala sau alte oraşe, în mediu 2000 mc. de apă în 24 de ore, cu actualul preţ de 4 lei mc se va realiza un venit brut de 2.920.000 lei, adică s’ar dubla venitul actual şi tot odată s’ar face o mare economie de energie electrică şi s’ar evita prea marea uzură a maşinilor, ceia ce ar reduce şi cheltuelile la jumătate.

Înfiinţarea comptoarelor mal are şi avantajul verificărilor pierderilor de apă la instalaţiunile particulare, iar abonaţii nu vor putea fi nemulţumiţi, pentru că vor plăti numai apa consumată notată pe comptor şi cu un preţ destul de mic faţă de alte oraşe.

Raportul întocmit se mai ocupă de chestiunea canalului uzinei hidro-electrice de la Gherăeşti şi de malul apei Bistriţei, care fiind mâncat de ape, ameninţă uzina.

Alimentarea oraşului cu apă suficientă, fiind una din preocupările principale ale actualei administraţii comunale, chestiunea va fi adusă in discuţiunea delegaţiei consiliului, care avea să se pronunţe asupra propunerilor formulate de inginerul specialist, prin raportul întocmit, privitor la măsurile ce trebuesc luate.

                                               ***

 Foto: fostul rezervor de apă al oraşului, amintit în articol (sursa: Grigore Grigorovici, 1933). Rezervorul de apă (construit din beton armat, cu o capacitate de 800 mc şi o înălţime de 20 m) face parte astăzi din complexul Observatorului Astronomic "Victor Anestin".

luni, noiembrie 13, 2023

O pagină din istoria Fabricii Letea...

 ...descoperită într-un supliment al ziarului Albina din 1909-1910, la pagina 463:

"Ajuns la Bacău, oraş cu o simţită mişcare comercială; apoi, frumos, curăţel, aşezat lângă curata şi repedea apă a Bistriţei, mă gândesc, că nimic nu mi-ar folosi mai mult decât vizitând fabrica de hârtie : «Letea». O vizitez!

Fabrica e în satul Letea, în apropiere de Bacău, cam 3 km. Funcţionează cu un capital pe acţiuni de 2 milioane lei. Acţionarii sunt români, cei mai mari capitalişti din ţară. Lucrătorii sunt în număr de 600. Funcţionari cam 30. Dintre lucrători, numai 20 sunt străini. Plata lor variază între 1,50 şi 6 pe zi. Plata funcţionarilor între 80 şi 200 lei lunar. Fabrica produce zilnic 10 — 14 mii kgr. hârtie. Ea se fabrică mai mult din: lemn de brad, hârtie întrebuinţată şi cârpe. Venitul net al fabricei e de 7,50% lei, la capitalul de 2 milioane, Aici, se găsesc maşini pentru fabricarea a orice calitate şi fel de hârtie: de scris, timbru, carton, subţire, de împachetat etc. Ea e pusă în mişcare cu o maşină hidraulică-turbină, iarna cu vapori. Ce frumos şi instructiv să vezi, cum într’o parte a fabricei bradul, cel mai bogat în celuloză, se taie în trunchiuri, se despică, după ce trece prin diferite maşinării ca: Nodare, Chiulpasate, Spălătoare, Olendre, Raflnătoare, căi, felurite suluri, şi venit în contact şi cu alte substanţe ca: pucioasă, var, clor, etc., iese în altă parte, în coli mari de hârtie! Sulurile cu hârtie se dau apoi la cuţite pentru a fi tăiete în coli obişnuite şi în urmă la presa de împachetat.

Unul din acţionari, d-l R. Porumbaru, are pe lângă fabrică şi un magazin de consum; iar pe lângă locuinţa sa, ce e alăturea, o grădină frumoasă şi sistematic întreţinută."

Foto: Wikipedia.  Sublinierile îmi aparţin.


vineri, octombrie 20, 2023

luni, octombrie 02, 2023

Viziuni urbanistice de ieri, de azi...și de mâine

     Privesc planșele care surprind câteva frânturi din evoluția orașului. Idei urbanistice care au devenit realitate, idei care au dispărut sau au fost remodelate, toate încercând la timpul lor să schimbe fizionomii, funcționalități, estetici, așteptări, destine... Îmi aduc aminte ce spunea Italo Calvino în "Orașele invizibile" (1972): "Orașele, ca și visele, sunt făcute din dorințe și din frici, chiar dacă firul discursului lor este secret, regulile lor sunt absurde, iar perspectivele lor sunt înșelătoare.” Pe firul timpului, spațiul urban poate fi ușor compartimentat și apropriat, dar cât de greu este să îl modelezi pentru bucuria cetății...





vineri, septembrie 22, 2023

Bucurie pe strada Iosif Cocea

Acum vreun an sau doi, o întrebare nevinovată stârneşte un adevărat brainstorming printre amici: Cine a fost Iosif Cocea? Cine este personajul care a dat numele unei străzi din nordul Bacăului?! Mister total!👀

 Mai ceva ca în Caragiale, răspunsul avea să apară atunci când nimeni nu mai credea… 😀

Pentru locuitorii de pe Iosif Cocea…şi nu numai:


“Iosif Cocea, fiul unui mecanic din Neguleşti, jud. Neamț, vine pe lume în anul 1919, când România îşi oblojea ränile adânci lăsate de cotropitorii nemți ai lul Wilhelm al II-lea. Copilărie trudită. În școală se arată a fi un elev bun. Dar lipsa de mijloace îl îndreaptă spre porțile uzinelor Comăneşti, alături de tatal său. În 1936, amândoi se angajează la fabricile Isvoranu, din Bacău, unde sunt plătiți cu câţiva lei mai mult pe oră. Dar acolo domnea un sbir, anume Blănărescu, capitan rezervist Și batrânul şi fiul, - muncitori dârzi, nu pot suporta regimul de teroare din fabrică şi în 1938 sunt concediați "pentru atitudine necuviincioasă ți raspuns obraznic". Tatal său rămâne şomer, dar el găsește de lucru la uzinele Filderman. Bun meseriaș, este iubit de muncitori, pentru atitudinea lui demnă în fabrică. Războiul criminal al lul Antonescu îl rupe de lângă soția și copilul său și-l târăşte pe câmpiile nesfârşite ale Rusiei, cu Reg. 2 Focșani, departe la Don, pentru cauza lul Hitler. Aici cunoaşte adevărul asupra Uniunii Sovietice. În fața lui se deschide o altă perspectivă, o lumină puternică care-l frământă, îi umple pieptul de un nou elan fierbinte. Unitatea se predă şi Cocea este prizonier. Este primul din lagăr care se înrolează în mişcarea antifascistă ce cuprindea în vârtej inimile dornice de răsbunare ale oamenilor deşteptați din minciună. Munceşte cu puteri înzecite. Cocea vrea să aducă o contribuție la înfrângerea fascismulul. Acum ştie doar pentru ce luptă, îşi cunoaşte precis dusmanul. El depăşeşte norma de 4-5 ori și este premiat. Din proprie inițiativă pune în mişcare un gater, depășind cu 500% norma. Lucrează, în ciuda îngrădiritor orare, până la 3 noaptea. Dar asta nu-l mulțumește îndeajuns. El vrea să lupte cu arma in mână împotriva hitleriştilor, vrea să nimicească pe nemți, să- şi astâmpere ura care-i colcăie în piept.

Și pleacă într'un detaşament de partizani, în munții românești, în August 1944. Hotărîrea de a-şi pune viața în pericol, în condițiunile deosebit de grele ale unui început de organizare a luptei în munți, legată de munca sa eroică în lagăr, conturează figura dârză de luptător neînfricat împotriva fascismului. Aşa a apărut la 23 August, când împreună cu tovarășii săi, a coborît din munti și s'a înrolat în lupta politică antifascistä.

Numai că firul acesta luminos s'a stins, inima aceasta limpede a încetat să mai bată în ziua de 28 Decembrie, într'un teribil accident de maşină, la 34 km. de Bacău, unde se ducea să-și vadă familia, dupa 4 ani de despărțire. A plecat dintre noi una din cele mai frumoase figuri de luptător, unul din fiii devotați ai poporulul, pe cari i-a ridicat la luptă conştientă drama ce au deslǎntuit-o în lumea întreagă canibalii nazişti.”

Sursa: ziarul Scânteia, 15 ianuarie 1945, autor: Silviu Brucan