Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

Se afișează postările cu eticheta sistematizare urbană. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta sistematizare urbană. Afișați toate postările

vineri, septembrie 22

Bucurie pe strada Iosif Cocea

Acum vreun an sau doi, o întrebare nevinovată stârneşte un adevărat brainstorming printre amici: Cine a fost Iosif Cocea? Cine este personajul care a dat numele unei străzi din nordul Bacăului?! Mister total!👀

 Mai ceva ca în Caragiale, răspunsul avea să apară atunci când nimeni nu mai credea… 😀

Pentru locuitorii de pe Iosif Cocea…şi nu numai:


“Iosif Cocea, fiul unui mecanic din Neguleşti, jud. Neamț, vine pe lume în anul 1919, când România îşi oblojea ränile adânci lăsate de cotropitorii nemți ai lul Wilhelm al II-lea. Copilărie trudită. În școală se arată a fi un elev bun. Dar lipsa de mijloace îl îndreaptă spre porțile uzinelor Comăneşti, alături de tatal său. În 1936, amândoi se angajează la fabricile Isvoranu, din Bacău, unde sunt plătiți cu câţiva lei mai mult pe oră. Dar acolo domnea un sbir, anume Blănărescu, capitan rezervist Și batrânul şi fiul, - muncitori dârzi, nu pot suporta regimul de teroare din fabrică şi în 1938 sunt concediați "pentru atitudine necuviincioasă ți raspuns obraznic". Tatal său rămâne şomer, dar el găsește de lucru la uzinele Filderman. Bun meseriaș, este iubit de muncitori, pentru atitudinea lui demnă în fabrică. Războiul criminal al lul Antonescu îl rupe de lângă soția și copilul său și-l târăşte pe câmpiile nesfârşite ale Rusiei, cu Reg. 2 Focșani, departe la Don, pentru cauza lul Hitler. Aici cunoaşte adevărul asupra Uniunii Sovietice. În fața lui se deschide o altă perspectivă, o lumină puternică care-l frământă, îi umple pieptul de un nou elan fierbinte. Unitatea se predă şi Cocea este prizonier. Este primul din lagăr care se înrolează în mişcarea antifascistă ce cuprindea în vârtej inimile dornice de răsbunare ale oamenilor deşteptați din minciună. Munceşte cu puteri înzecite. Cocea vrea să aducă o contribuție la înfrângerea fascismulul. Acum ştie doar pentru ce luptă, îşi cunoaşte precis dusmanul. El depăşeşte norma de 4-5 ori și este premiat. Din proprie inițiativă pune în mişcare un gater, depășind cu 500% norma. Lucrează, în ciuda îngrădiritor orare, până la 3 noaptea. Dar asta nu-l mulțumește îndeajuns. El vrea să lupte cu arma in mână împotriva hitleriştilor, vrea să nimicească pe nemți, să- şi astâmpere ura care-i colcăie în piept.

Și pleacă într'un detaşament de partizani, în munții românești, în August 1944. Hotărîrea de a-şi pune viața în pericol, în condițiunile deosebit de grele ale unui început de organizare a luptei în munți, legată de munca sa eroică în lagăr, conturează figura dârză de luptător neînfricat împotriva fascismului. Aşa a apărut la 23 August, când împreună cu tovarășii săi, a coborît din munti și s'a înrolat în lupta politică antifascistä.

Numai că firul acesta luminos s'a stins, inima aceasta limpede a încetat să mai bată în ziua de 28 Decembrie, într'un teribil accident de maşină, la 34 km. de Bacău, unde se ducea să-și vadă familia, dupa 4 ani de despărțire. A plecat dintre noi una din cele mai frumoase figuri de luptător, unul din fiii devotați ai poporulul, pe cari i-a ridicat la luptă conştientă drama ce au deslǎntuit-o în lumea întreagă canibalii nazişti.”

Sursa: ziarul Scânteia, 15 ianuarie 1945, autor: Silviu Brucan

duminică, septembrie 17

Pictura murală: Bacovia...altfel!

    Orașul are nevoie de locuri cu semnificații. Ele devin treptat spații topofile, ordonând  spaţiul urban, oferindu-i repere vizuale și identitare, memorie, fluiditate, afectivitate. De astăzi, la câțiva metri de casa memorială, imaginea poetului ne va face să încetinim pașii. Într-o lume tot mai agitată și mai alienant-debusolată, alveolele urbane de condensare identitară devin ancore obligatorii pentru speranța vitalității comunitare. Mulțumiri pentru cadoul oferit orașului de Biblioteca Județeană Costache Sturdza Bacău, în cadrul Festivalului Național George Bacovia (Bac-Fest 2023)!  Felicitări, Bogdan Scutaru, ZidArt și Artlink!







Demografii istorice ...bacoviene

   Orașul copilăriei lui George Bacovia avea o populație de 13558 locuitori (1890). Cu patru ani înainte de apariția volumului "Plumb"(1912), Bacăul ajunsese la 21344 locuitori. Prin comparație, Iașii numărau la acel moment 79406 persoane iar Bârladul 24838. La momentul trecerii în neființă a poetului (1957), orașul de pe Bistrița crescuse rapid la aproape 55000 de suflete. Era deja începutul schimbării din temelii a fizionomiei urbane și a unei  dinamici demografice de excepție. Locurile și oamenii aveau să cunoască tăvălugul tulburător  al marilor prefaceri. "Lumea aștepta cu strângere de inimă apariţia omului nou”, după cum avea să sintetizeze mai târziu Eugen Uricaru. Spiritul poeziei bacoviene avea însă puterea  să învingă timpul și timpurile...iar  doi ochi albaștri să scruteze peren linia orizonturilor noastre citadine...

   Foto: Planul Bacăului la 1934, la vârsta maturității depline a poetului (54 ani). Orașul se întindea pe 910 ha (o cincime din suprafața actuală) și număra în jur de 4800 clădiri.

Foto: pictură murală George Bacovia, BACFEST 2023 (Str. Banca Naţională)

miercuri, august 2

Idealizarea trecutului

 "Avem nevoie de idealizarea trecutului ca de o armă împotriva dezamăgirii, suferinței sau anxietății pe care le simțim într-un prezent pe care nu-l înțelegem față de un viitor pe care nu-l putem anticipa." Zenobia Niculiță/Dilema Veche, iulie 2021.

Trecut și prezent pe str. Oituz - un simplu exemplu dintr-o listă lungă...


joi, iulie 20

Locurile de joacă pentru copii din Bacău şi Iaşi - o analiză geografică

     O analiză geografică comparativă (Iaşi – Bacău), având ca temă locurile de joacă existente în cele două municipii. Dincolo de a fi simple dotări urbane, locurile de joacă pentru copii reprezintă astăzi unul dintre elementele obligatorii care definesc un oraş modern, atractiv şi prietenos cu locuitorii săi. Documentarea a fost făcută pe parcursul ultimilor doi ani, rezultatele putând fi consultate aici: Children's playgrounds for urban sustainability: (in)accessibility, (un)attractiveness and social (in)equity in Iași and Bacău municipalities (Romania) – autori: Bănică Alexandru, Roşu Lucian, Şerban Lucian, Muntele Ionel. Articolul a fost publicat în cadrul PESD 2023 (Present Environment and Sustainable Development) 17(1):371 - 389.




vineri, iulie 7

România (ne)polarizărilor urbane

 România mai are numeroase spații interstițiale rămase în afara influenței urbane. Abia atunci când tot spațiul rural va fi inserat în această țesătură de relații, vom putea spune că suntem cu adevărat pe drumul cel bun al amenajării teritoriale...
Autor hartă: prof. George Țurcănașu

joi, iunie 15

Cartierul Șerbănești: dinamici urbane

    La mai bine de un deceniu diferență, o imagine cartografică a schimbărilor la nivelul țesutului urban din cartierul Șerbănești.

Foto stânga: 2022: (Harta municipiului Bacău, Editura Schubert & Franzke)

Foto dreapta: 2009 (Harta municipiului Bacău, Editura Stiefel)




miercuri, iunie 14

Baza sportivă a Bacăului: rana nepansată din mijlocul oraşului

      Acum 63 de ani începea frumoasa aventură a unei bazei sportive care avea să aducă Bacăul în categoria celor mai bine garnisite oraşe din punct de vedere al infrastructurii sportului de masă, dar şi de performanţă. Privesc aceste imagini din colecţia personală a domnului inginer Mihai Ceucă şi îmi aduc aminte de terenurile de handbal şi tenis, de pista de alergat, de acel Orăşel al Copiilor amenajat cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Îmi aduc aminte de meciurile Ştiinţei, de extraordinarele duminici în care mii de oameni puteau să se bucure pentru câteva ore, uitând de hidoşenia unei vieţi pline de absurd ceauşist. Am trecut zilele trecute prin zonă. Printre ruinele peisajului dezolant, puţine amintiri de copil rămase din acea perioadă prind viaţă, urmărind aceste fotografii care par astăzi neverosimile pentru mulţi băcăuani. Un amestec bizar de nostagie firească, dar şi de furie. Într-un oraş în care trecutul a fost furat bucată cu bucată, din care până şi fantasticile reuşite ale handbalistelor de la Ştiinţa Bacău s-au risipit cine ştie pe unde (inclusiv cupa de finalistă a Ligii Campionilor EHF 1986 sau trofeul câştigării Cupei Cupelor în ediţia 1988-1989), te întrebi dacă tăind rădăcinile mai poţi înverzi vreo speranţă, cu excepţia unor "panseluţe" tuflite pe ici, pe colo, de ochii lumii, care să păcălească trecerea timpului şi speranţele de mai bine pentru atâtea generaţii de copii care şi-au purtat paşii prin vale










     “Ce reacție vor produce oare, imaginile unor tineri dispuși să facă eforturi voluntare spre satisfacția camarazilor de viață industrială? Cu pasiune și „elan tineresc”, tinerii din I.M.U. Bacău au amenajat stadionul de handbal din parcul sportiv al orașului în timp record, făcând posibilă prezența echipei de handbal masculin a fabricii în campionatul diviziei B. Sute de spectatori au admirat atât cochetul teren dotat (în anul 1984) cu prima tabelă electronică din urbe, cât și jocul colegilor lor. Amintirile au prins patina epocii, dar din munca tinerilor s-a ales praful! Cu nostalgie, dar și cu un imens sentiment de deznădejde și neputință, privesc și acum ruinele tabelei de scor și cele ale vestiarelor care, în loc să fie vandalizate, puteau fi transformate (măcar) într-un grup sanitar civilizat în zona bazelor sportive actuale.  (Facebook/Mihai Ceucă, 16 iunie 2018)


duminică, iunie 11

11 iunie: o stradă, nenumărate amintiri...

 

   “Undeva, într-un orăşel de provincie, o stradă de numai câteva sute de metri, care leagă două bulevarde tivite cu castani, a fost denumită, de edilii interbelici: 11 iunie. În memoria acelei zile de 11 iunie 1848, când Bibescu Vodă semna, la Bucureşti, Proclamaţia de la Islaz, care avea să devină noua constituţie a unei Valahii ce sta sub semnul revoluţiei.” Articolul semnat de Magda Cristina Ursache (click aici) m-a trimis instantaneu prin anii 1980-1981. Eram dus de mâna bunicii la primele întâlniri cu şcoala, împreună cu un ghiozdan mare şi greu. „Mergem pe 11 iunie.” „Ne întoarcem repede acasă pe 11 iunie”, auzeam aproape zilnic, mai ceva ca o aplicaţie GPS de astăzi, dar mult mai grijulie. Da, o străduţă de doar 152 m (aşa ne spune sec nomenclatorul stradal al municipiului) între străzile Vasile Alecsandri şi I.S. Sturza, o străduţă care mai păstrează ceva din tihna oraşului de odinioară, chiar dacă bătrânii castani din capăt al dispărut, lăsând loc unei clădiri masive. 152 m care leagă două străzi intens circulate, în care fiecare metru păstrează atâtea amintiri demne de “Romanul adolescentului miop” al marelui Eliade…



Vis: urbanism pentru copii

      "Fără urbanism adecvat pentru copii, așezările urbane devin medii disfuncționale și fragmentate." - Shaping Urbanization for Children”, UNICEF, 2018

  "Dacă avem capacitatea de a construi un oraș reușit pentru copii, înseamnă că vom avea un oraș potrivit pentru toți cetățenii săi”- Enrique Penalosa



sâmbătă, iunie 10

Verdele răcoritor

     Ce înseamnă câțiva platani umbroși, într-o zi caldă de vară, traversând Parcul Catedralei pe o mică alee favorizată de verdele răcoritor...Cât de mult contează fiecare arbore în deșertul de beton și asfalt!

În grafic: roșu este umiditatea relativă a aerului; cu verde, variația temperaturii. 


Parcul Catedralei - aleea luată în studiu

joi, iunie 8

Metamorfoze urbane: de la Bacăul machetelor, la oraşul cel nou (1965)

 „Am în faţă două fotografii: una înfăţişează macheta unor detalii de sistematizare, cealaltă oraşul Bacău în realitate. Sînt două fotografii a căror asemănare redă, concentrat, transformările înnoitoare cunoscute de acest oraş în anii şesenalului. lată, de pildă, detaliul de sistematizare a centrului său, întocmit în 1960. Ceea ce reprezenta în acel an macheta de-abia începuse să prindă contur. Erau construite doar o parte din blocurile de pe Calea Mărăşeşti. Blocurile din piaţa aflată în faţa clădirii sfatului popular regional şi de pe principalele artere ale oraşului se aflau încă pe hîrtia de calc a proiectanfilor. Dar ceea ce atunci constituia un proiect a devenit realitate. In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, constructorii au înălţat numeroase blocuri de locuinţe, o frumoasă casă de cultură cu o sală de spectacole cu 800 de locuri, bibliotecă, sală de lectură.

La cîteva sute de metri de centru, în completarea unui ansamblu realizat înainte de 1960, s-au înălţat alte blocuri cu 350 de apartamente. Situate în apropierea parcului Libertăţii, ele constituie, împreună cu alte construcţii noi, o reuşită unitate arhitectonică.

O altă parte a machetei reprezintă detaliul de sistematizare a Pieţei Gării. Aici au fost construite şi date în folosinţă peste 400 de apartamente. Pe machetă se profilează încă un bloc turn, un restaurant, spaţii de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti, autogara oraşului. Ele se vor adăuga celor 3 blocuri cu parter şi 9 etaje, executate cu cofraje glisante, care, împreună cu unităţile comerciale, formează un ansamblu urbanistic cu care ne mîndrim. În partea de sud a oraşului, la intrarea dinspre Bucureşti sînt în construcţie, în completarea unui cartier mai vechi, 300 de apartamente; primul bloc cu 60 de apartamente a şi fost dat în folosinţă. Statisticile consemnează că din 1961 şi pînă acum au fost construite pentru oamenii muncii din acest oraş moldovenesc 2 400 de apartamente.

Au mai fost înălţate Ia Bacău şi alte construcţii. Celor 80 de săli de clasă li se alătură construcţia maternităţii şi cea a pavilionului de pediatrie — clădiri cu o arhitectură dintre cele mai moderne.O preocupare deosebită există şi pentru amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi. S-a rezolvat în mare măsură şi problema locurilor de joacă pentru copii, cea a amplasamentelor pentru viitoarele garaje şi pentru spaţiile de parcare.

La realizarea tuturor acestor lucrări şi-au adus contribuţia atît proiectanţii cît şi constructorii. Ei au muncit cu iniţiativă şi pricepere pentru a realiza lucrări de calitate superioară, promovînd larg metodele moderne de execuţie şi materialele noi de construcţie. Cele trei blocuri din Piaţa Gării, ca şi alte blocuri construite în oraş, au fost realizate prin metoda cofrajelor glisante, metodă care va fi folosită şi la înălţarea blocurilor înalte din ansamblul Cornişa Bistriţei.

Proiectanţii şi constructorii noştri transformă în prezent în realitate noi detalii de pe machetă. Noile blocuri şi ansambluri de locuinţe, parcuri şi aşezăminte social-culturale dau oraşului o înfăţişare tot mai modernă, pe măsura epocii de adînci transformări pe care o trăim.”

Arh. Vasile DRĂGULESCU, Director al D.S.A.P.C. Bacău, în „De la machetă la realitate”, ziarul Scînteia, 5 martie 1965

sâmbătă, iunie 3

Pe centrul orașului de odinioară

 

Sursa: Desteptarea. Recolorizare digitală: L.Ș.

Tăcute oaze urbane...

         Aproape de km zero. O întâlnire care m-a făcut să-mi propun odată și-odată un mic eseu despre farmecul unor străduțe din orașul mai puțin vizibil. Tăcute oaze efemere care mai rezistă timpului, palimpseste abia vizibile, destine care se sting încetul cu încetul. Frânturi din memoria urbei, precum o pagină din Eliade...Oameni, locuri, istorii nescrise. Le mai vedem, astăzi, în tăvălugul vanitătilor noastre? Trăim într-o lume care se schimbă din ce în ce mai rapid, de multe ori fără acordul, fără participarea şi chiar fără informarea noastră. A privi mai atent la oraşul în care locuim – pentru a încerca să-l descoperim şi să ne punem amprenta asupra felului în care se dezvoltă -  devine aproape o datorie a fiecăruia dintre noi. (Miruna Tîrcă)

luni, mai 29

Mai mult verde, mai puțin cortizol

    Sunteți stresați? Cea mai simplă modalitate de a vă depresuriza este să vă plimbați 20-30 minute printr-un parc (pădure, spațiu rural verde). Petrecerea chiar și a unui timp atât de redus în natură are ca efect scăderea semnificativă a nivelului de cortizol (hormonul stresului), măsurat în salivă, conform studiului Urban Nature Experiences Reduce Stress in the Context of Daily Life Based on Salivary Biomarkers publicat de Universitatea Harvard (studiul este disponibil în revista Frontiers in Psychology - click aici). Deci, nu mai așteptați: primul pas este mai greu: cel până la ușă...

luni, mai 22

Pe firul timpului: Bacăul în faceri şi prefaceri...

 Din apreciata revistă Ştiinţă şi Tehnică, nr. 2/1960. Bacăul începea marea sistematizare...






marți, mai 16

Acuși vine și tramvaiul ...

 Ne vom plimba până în 2027 cu tramvaiul...😊Sursa: Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2021-2027.



sâmbătă, aprilie 29

Despre regionalizare, cu punctul pe i...

    Două adevăruri incomode pentru unii, precizate de prof. univ. dr. Ionel Muntele* într-o foarte interesantă dezbatere on-line pe tema regionalizării din România. Citez din memorie: România este un stat prea mare pentru a putea fi guvernat dintr-un singur loc şi Regionalizarea reprezintă pentru politicieni un moft, o jucărie pe care o scot din când în când la înaintare...

Foto: printscreen din prezentarea d-lui prof. George Ţurcănaşu

Înregistrarea dezbaterii poate fi vizionată pe Youtube - click aici: Cum să NU faci regionalizarea.

* Ionel Muntele este poate cel mai important specialist român în Geografie regională, având competenţe în analiza crono-spațială, multi-scalară a populaţiei, activităţilor economice şi aşezărilor umane; dinamica și perspectivele proceselor de evoluție teritorialității."


marți, martie 21

Cum văd tinerii Ziua Parcului Cancicov?

Micul chestionar de mai jos (aplicat în ultimele trei săptămâni) nu are pretenţia de a fi respectat toate canoanele sociologice privitoare la elaborarea unui eşantion reprezentativ la nivel urban. Am favorizat grupele tinere de vârstă (a se vedea diagrama) pentru că ele sunt speranţa, dinamismul şi inventivitatea de care Bacăul are atâta nevoie. Rezultatele la cele două întrebări le puteţi urmări mai jos, ordonate după numărul de răspunsuri, dintr-un total de 215 aplicări în format on-line. Îmi exprim speranţa că în anii ce vor veni, la următoarele aniversări, să avem parte de cât mai multe activităţi plăcute, gândite pentru toate vârstele, pentru toţi băcăuanii, indiferent de variabilele geodeomografice şi administrativ-politice luate în considerare...

 


1. De Ziua Parcului Cancicov (22 martie), ce activități v-ar plăcea să fie organizate? (maxim 5 opțiuni)

Proiecție film  - 153 răspunsuri

Amenajarea unui sector cu hamace și perne (dacă vremea permite)  - 123

Secvențe muzicale oferite de artiști/pasionați ai muzicii  - 98

Participarea la diverse ateliere  (face-painting, origami, arboricultură etc)  - 91

Amenajarea unor expoziții (pictură, foto, caricatură etc)  - 82

Desene pe asfalt – 74

Organizarea unui mic târg/stand de produse tradiționale (ex: ceramică, suveniruri etc)  - 73

Mici spectacole de teatru/teatru de păpuși  - 67

Organizarea de mici întreceri/activități sportive  - 65

Amenajarea unui mic sector pentru lectură, dotat cu reviste și cărți  - 57

Concurs de trotinete/biciclete/mașinuțe/role etc  - 49

Alte activități nespecificate în chestionar  - 19

Participarea la un simpozion cu tema "Parcul Cancicov" (într-un spațiu închis)  - 12

Participarea la acțiuni oficiale (discursuri, depuneri de jerbe/coroane etc) - 7

 

2. Care este aspectul de cea mai mare importanță pentru dumneavoastră în această zi deosebită din istoria parcului și a evoluției orașului, dacă v-ați decide să veniți în parc? (o singură opțiune)

Posibilitatea de a petrece în mod plăcut câteva ore în aer liber, asistând/participând la diverse activități - 111 răspunsuri

Socializarea cu prietenii  - 73

Starea infrastructurii  parcului (alei, bănci, mese, toalete etc) - 55

Curățenia din parc  - 53

Starea vegetației, gospodărirea spațiilor verzi din parc   - 48

Horeca (terase, restaurante)  - 21

starea locurilor de joacă din parc - 17

Plimbatul animalului de companie – 15

Activități sportive - 13

Alte aspecte nespecificate în chestionar  - 3