Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

Se afișează postările cu eticheta urbanism. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta urbanism. Afișați toate postările

sâmbătă, martie 09, 2024

Harta magnoliilor din Bacău: o invitaţie pentru primăveri inflorescente

 

Simbol al frumuseții și nobleții florale, magnolia este o specie aparte, cu o valoare decorativă deosebită. Perioada de înflorire, desfășurată de la începutul primăverii până la finalul verii (în funcție de specie și specificul climatic), aduce în orice oraș o pată de culoare plină de șarm și optimism. Anul trecut am putut vedea în București o adevărată emulație creată în jurul unor explozii florale care au generat mici pelerinaje, grație unei iniţiative minunate, aparținând Dianei Robu. M-am decis să nu mai pierd o nouă primăvară și să preiau ideea pentru orașul nostru. Printr-un proiect colaborativ, putem contura împreună harta magnoliilor băcăuane și putem țese poveștile din spatele lor, bucurându-ne de spectacolul anual al dinamicii înfloririi. Într-o lume tot mai grăbită, farmecul acestor inflorescenţe ne poate jalona traseele prin primăverile orașului, oferindu-ne clipe de răgaz și bucurie.

Harta magnoliilor din Bacău - fenofaza timpurie (8 martie 2024),
 la câteva zile de la începerea demersului nostru.

Vă invit așadar la o mică vânătoare urbană, prin completarea hărții cu noi adrese și surprinderea fotografică a momentului de grație, primăvară de primăvară. Grupul dedicat de pe Facebook vă stă la dispoziție, preambul virtual al micilor frumuseți vegetale trecătoare, dar importante pentru spiritul unui oraş care îşi doreşte să fie cunoscut şi altfel decât prin clasicele clişee bacoviene...

HARTA poate fi vizualizată dând click AICI. Începutul este promiţător 💚


Pe aceeaşi temă: Raiul magnoliilor băcăuane, Magnolia, un simbol al frumuseţii...Nu are nevoie de reclamă: magnolia lui BacoviaFrumuseţea unei magnolii "necunoscute"


miercuri, februarie 28, 2024

Verdele răcoritor: aliatul orașelor împotriva temperaturilor tot mai ridicate

    Un recent studiu exhaustiv, coordonat de un colectiv al Institutului pentru Sustenabilitate al Universității Surrey (Marea Britanie), evidențiază importanța diferitelor  categorii ale infrastructurii verzi și albastre în reducerea temperaturilor din orașe.

Infografic: Efectele potențiale de răcire ale infrastructurii verzi-albastre în cele zece categorii selectate în studiul Urban heat mitigation by green and blue infrastructure: drivers, effectiveness, and future needs (sursă: Prashant Kumar).

joi, februarie 22, 2024

Heterotopii urbanistice

 Spunea Michel Foucault: Consider că viitorul noi îl facem. Viitorul este felul în care noi reacţionăm la ceea ce se petrece, este modul în care noi transformăm în adevăr o mişcare, o îndoială. Dacă vrem să fim stăpâni peste viitorul nostru, trebuie să ne punem în mod fundamental problema zilei de azi.


joi, februarie 15, 2024

Rămăşiţe...sportive

     Rămăşiţe dintr-o fostă bază sportivă de excepţie pentru anii ’70 – ’80 şi zonă verde proiectată organic în prelungirea Parcului Libertăţii. Atunci făceam opturi cu bicicleta prin Orăşelul Copiilor, aplaudam fantasticele meciuri ale unei mari campioane naţionale şi europene, Ştiinţa Bacău, jucam tenis sau aşteptam pe stadion nume celebre de la Steaua şi Dinamo. Acum mai trec pe acolo doar pentru vreun curs festiv, rarisime evenimente culturale sau dacă mi se face poftă de ceva brănzeturi aduse lunar de o familie de năsăudeni la un târg  cu profil ambiguu, dar intitulat pompos: EXPO. Perspectiva bird's-eye încearcă să atenueze cu detaşare compoziţia dizarmonică, dar fără mare succes. Timpul cerne, urbea se schimbă. Anticii aveau dreptate: Tempora mutantur, nos et mutamur in illis...Timpul se schimbă și noi ne schimbăm odată cu el.



luni, februarie 12, 2024

Pădurea Șerbănești: locul în care natura te face să uiți rapid de oraș

 Cel mai fain loc de pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău în care natura mai pulsează pe alte ritmuri decât cele citadine. O adevărată comoară care trebuie conservată și ocrotită pentru generațiile care urmează.







luni, februarie 05, 2024

Paharul

    Acum patru ani. Veneam dintr-o hoinăreală foto, încercând să alung ghemul de gânduri apăsătoare, nedefinite. Contrar obișnuinței, schimb traseul și urc spre terasa de la restaurantul din Parcul Trandafirilor. Pe atunci unitatea încă mai funcționa în formatul cunoscut de generații.  Ceva parcă mă trăgea de mânecă, și nu era apusul care se prefigura în culori aprinse. Cu chiu, cu vai, mă hotărăsc ce să comand, rămânând nehotărât în picioare. Pozez fără chef paharul și jocul ultimelor raze. Mă felicit totuși pentru alegerea culorii lichidului, dar strâmb din nas la gustul nefamiliar. Vraja rămășițelor zilei plutea suspendată și încercam să mă agăț de ea și șă o iau cu mine. Cobor. Același sentiment ciudat avea să mă urmărească însă tot drumul. Nu peste mult timp, pandemia avea să blocheze o lume întreagă într-un vis urât, iar imaginea apusului din acea seară de februarie m-a urmărit în valurile de lockdown. Avea să fie ultimul pahar cu apus inclus, dar atunci nu știam sau poate că refuzam să cred.  Pe drum am șters toate pozele făcute, nemulțumit de rezultatul obținut. Am revenit totuși asupra uneia, pescuind-o din coșul de gunoi virtual. E cea de față. Și privind-o astăzi, reevaluez acel asfințit și niște versuri dintr-o melodie celebră: There is a crack, a crack in everything / That’s how the light gets in...

    Coborând cu picioarele pe pământ😁, îmi zic după modelul pragmatic american: shit happens...

sâmbătă, februarie 03, 2024

Banca

 În general, la noi banca citadină nu face parte neapărat din acel joie de vivre ce caracterizează societățile occidentale dezvoltate. 

        Chiar și marile orașe din România banca pare să aparține celor două etape opuse  ale vieții (începutul și sfârșitul), având între ele o utilizare impusă doar de necesitate. Slaba utilare cu acest mobilier urban, lipsa esteticii și a ergonomiei, raritatea evenimentelor publice, convivialitatea fragilă a citadinului o transformă mai degrabă într-un fel de moft interstițial lipsit de substanță și reper cronologic, de afectivitate sau de atractivitate in situ. Pentru multe generații,  banca a reprezentat și încă mai reprezintă cel mult o scurtă ședere între două puncte pe un traseu lung, legatul unui şiret, rar reprezintă o formă de relaxare de lungă durată, de interacțiune socială sau punct de stație pentru a admira peisajul citadin. Îndrăgostiţii sunt cei care mai fac notă discordantă. Ecosistemul om-bancă își infuzează vitalitatea din calitatea spațiilor publice, dar și dintr-o cultură a interacțiunii cu tine și cu necunoscutul de lângă tine. Pentru mulți aflați în mișcare, apăsând pedala de acceleraţie,  inșii de pe bănci par amorfi, fară chip, uneori invizibili, mai ales atunci când sunt încadrați superficial în categorii indezirabile: vagabonzi, cerșetori, bețivi, drogați, bolnavi, bătrâni, "pierde-vară". Băncile reprezintă locuri centrale în ţesutul urban prietenos sau disfuncţional. La fel ca şi peroanele de gară, ele spun poveşti, aluvionând şi condensând trăiri, evenimente, amintiri. Oraşele au nevoie de bănci pentru a nu-şi pierde urbanitarea. Între Forest Gump și Afterlife sunt mult mai multe asemănări decât ar părea la prima vedere…

vineri, februarie 02, 2024

Lacul Bacău II (Șerbănești): suflul naturii în oraș

Astăzi sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel în calendarul acțiunilor ecologice semnarea, în anul 1971, a Convenției Ramsar, un tratat internațional adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, situat pe malul Mării Caspice. România a devenit stat membru  din septembrie 1991, prin înscrierea Deltei Dunării pe lista siturilor convenției.

Cu această ocazie, ofer câteva imagini proaspete cu Lacul Bacău II (Șerbănești), arie de protecție specială avifaunistică (2005), zonă importantă de odihnă, hrană și cuibărit pentru speciile de păsări care migrează pe coridorul est-carpatic. Suprafața lacustră are o suprafață de 202 ha (216,9 ha după alte surse), fiind situată în totalitate pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău. Lacul a fost inclus în situl Natura 2000 Lacurile de acumulare Buhuși – Bacău – Berești, devenind astfel parte a rețelei europene de arii protejate. Au fost inventariate peste 147 de specii de păsări, 34 de specii de mamifere, amfibieni, reptile şi 22 de specii de peşti.

Alte informații interesante:

-Lacul Bacău II face parte din sistemul hidrotehnic de amenajare complexă a Bistriței, fiind ultima acumulare din cele 13 hidrocentrale[1] care au format Calea de lumină a țării, proiect cu impact deosebit în strategia de electrificare a României. Deserveşte UHE Bacău II (30 MW putere instalată), fiind inaugurat la 7 decembrie 1966.

-suprafața lacustră are aproximativ 2300 m lungime, 600 m lăţime în zona barajului şi 900 m la coada lacului. Conform Centrului Regional de Ecologie Bacău, adâncimea medie este de aproximativ 2 m, cu o adâncime de 6.5 m în zona barajului şi priza canalului de aducțiune. Relieful subacvatic este caracterizat prin praguri abrupte 1-3 m în zona centrală, insule acoperite ulterior de apă pe care s-au instalat comunităti vegetale de trestie şi papură, zone cu apă cu profunzimea de aproximativ 1 m pe care s-a dezvoltat salcia, ramasă parțial şi după inundarea lacului, în zona de vest, şi un platou cu adâncime constantă de aproximativ 1.5 m în partea estică. Lacul a suferit un proces de colmatare accentuat, aspectul actual fiind caracterizat de un mozaic de canale, insule, vegetație acvatică, ochiuri de apă şi zone cu luciu de apă deschis.

-dintre speciile de păsări care pot fi observate pe luciul de apă sunt de amintit: lebăda de iarnă, lebăda de vară, uliul păsărar, acvila codalb (aceasta putând fi observată în perioada noiembrie-martie), uliu șorecar, egreta mică, stârcul roșu, stârci, rațe, chirighițe, pescăruși ș.a. Labirintul de insule și stuf din coada lacului constituie un adăpost ideal pentru speciile prezente aici tot timpul anului sau doar în perioadele de migrațiune.











[1] De menționat că din cele 12 hidrocentrale situate în aval de Lacul Bicaz (Izvorul Muntelui), doar patru posedă lacuri de acumulare: Vaduri (150 ha), Racova (216 ha), Gârleni (233 ha), Bacău I (Lilieci) 262 ha  și Bacău II (Șerbănești) 202 ha.

O superbă imagine satelitară obținută de sateliții NASA înainte de apariția Google Maps...

 

 

 

 

duminică, ianuarie 28, 2024

Perspective aeriene: Slănic-Moldova printre fulgi de zăpadă

     Aceeaşi vale superbă, privită acum de la înălţime. Merită să revin cu un pasaj definitoriu: "Tot în acest judeţ se află cea mai frumoasă staţiune balneară din ţară, Slănic (Moldova), proprietatea Epitropiei Sf. Spiridon Iaşi, renumită pentru admirabilele sale poziţiuni şi excelentele izvoare minerale, având instalaţiuni cari rivalizează cu staţiuni similare din străinătate” (sursa: Anuarul „SOCEC”, Bucureşti, 1912).






sâmbătă, ianuarie 27, 2024

Dinamici demografice şi spaţiale în oraşul Bacău


La recensământul populaţiei din 1992, Bacăul avea să atingă apogeul demografic: 205.029 locuitori. Ultimul recensământ (2021) avea să bifeze doar 136.087 rezidenţi, cu o treime mai puţin.

În anul 1993, intravilanul oraşului Bacău însuma 1883 ha dintr-un total de 4318,7 ha, cât reprezintă suprafaţa teritoriului administrativ. În trei decenii, intravilanul a ajuns să ocupe aproape 90% din suprafaţa municipiului (3880 ha).

Dinamica teritorială a municipiului Bacău în perioada 1991-2022  (sursa imaginilor: Google Earth)

La sfârşitul anului 1991 existau 63.169 locuinţe. La finalul lui 2022, Bacăul aduna o zestre de 73126 locuinţe. Ar fi interesat de analizat dinamica numărului total de clădiri. Nu am date la îndemână, rămâne pe altădată.

Despre densitatea populaţiei şi faptul că am rămas în topul celor mai densificate oraşe am mai scris. Nu am informaţii oficiale despre parcul de autovehicule înmatriculate pe raza oraşului. Chiar şi fără aceste statistici, ne este foarte clar că evoluţia motorizării a fost una aproape exponenţială. Implicit, problema mobilităţii băcăuanilor şi dezvoltarea unei infrastructuri moderne devine o prioritate pentru viitorul apropiat într-un oraş foarte densificat, cu o tramă stradală subdimensionată şi ineficientă pentru "muşuroiul" care se prefigurează tot mai mult.

luni, ianuarie 22, 2024

Bacău - vedere aeriană

 O imagine cu centrul Bacăului într-o zi friguroasă de ianuarie. Pasionaţii fizionomiilor urbane vor descoperi multe lucruri interesante.




sâmbătă, ianuarie 20, 2024

Bacăul anilor ’70

    Bacăul apariţiei mele prin acest univers👀. Perioada în care dinamismul demografic şi dezvoltarea economică determină includerea urbei lui Bacovia în categoria oraşelor mari ale României (peste 100.000 locuitori).

Sursa: O imagine a Bacăului patriarhal - Desteptarea. Recolorizare digitală: LS


luni, ianuarie 15, 2024

Dinamica spaţiilor verzi din municipiul Bacău

 

Notă: conform precizărilor metodologice elaborate de INS Bucureşti, valorile se referă la suprafaţa spaţiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi şi flori, păduri, cimitirele, terenurile bazelor si amenajarilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localitătilor. În cadrul spaţiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole, suprafaţa lacurilor etc.


marți, decembrie 26, 2023

Despre pârâul Negel şi strada Mioriţa

 Câteva articole din presa vremii despre năbădăiosul Negel. Pentru documentare recomand  cercetarea făcută de domnul inginer Mihai Ceucă şi publicată în articolul: Pârâul Negel, coşmarul băcăuanilor.





miercuri, decembrie 13, 2023

Sistematizarea cartierului Nord

       Acum 40 de ani, proiectul de sistematizare a nordului oraşului avea în vedere peste 4000 de apartamente noi şi o tramă stradală modificată aproape în totalitate (v. foto). Între străzile Aprodu Purice şi Hatman Berescu, varianta avizată de către arhitecţi preconiza construirea unui mare bloc cu magazine la parter. Spre norocul nostru, proiectul nu a fost realizat în totalitate: ne putem bucura astfel de unul dintre cele mai îndrăgite spaţii verzi amenajate din oraş: Parcul Nord. Râmâne totuşi o întrebare: ce "lebădă neagră" a făcut ca organele de partid şi de stat să-şi schimbe opţiunea?



vineri, decembrie 08, 2023

Alo, Bacăul?

Bacăul interbelic înscris pe drumul modernizării edilitar-urbanistice:

Sursa: Opina, noiembrie 1936


miercuri, noiembrie 15, 2023

"Municipiul Bacău nu are apă suficientă. Cauzele lipsei. Ce măsuri se propun pentru îndestularea oraşului cu apă."

       La recensamantul din 1930, Bacăul  număra 31138 locuitori, dar problema apei era la fel de complicată ca şi astăzi. Un articol descoperit în ziarul Dimineaţa din septembrie 1934 ne oferă o imagine sintetică a necazului urbei de pe malurile Bistriţei:

Municipiul Bacău nu are apă suficientă.  Cauzele lipsei.  Ce măsuri se propun pentru îndestularea oraşului cu apă.

Deşi aprope întreg oraşul este împânzit cu conducte de apă potabilă, lipsa ei este resimţită în cartierele periferice ale oraşului şi chiar pe străzile principale la imobilele cu etaj, unde apa nu poate urca din cauza presiunii foarte scăzute. Lipsa apei este resimţită in special în cartierele periferice unde mai dăinuiesc vechile fântâni şi care constituie focare de infecţie din cauza neîngrijirii. La cererile repetate ale locuitorilor din aceste cartiere de a li se întinde conductele de apă, vechile administraţiuni comunale se opuneau, temându-se ca din cauza extinderii conductelor, apa din rezervor să nu mai fie suficientă, el fiind construit în anul 1909.

Actuala administraţie comunală hotărâtă a extinde reţeaua de conducte de apă în toate cartierele oraşului, a supus chestiunea unui inginer specialist. În acest scop, la invitaţia făcută de d. Const. Zlotescu, primarul municipiului, a sosit în localitate, d. inginer V. Ionescu din Bucureşti, care a examinat la faţa locului problema alimentării cu apă potabilă a întregului oraş. Din raportul întocmit de d-sa rezultă că pentru nevoile de astăzi ale oraşului, cantitatea de apă ce trece prin rezervorul de apă şi se consumă în oraş, este cu mult mai mare ca aceia necesară şi dacă în oraş se simte nevoia de apă, cauza este numai risipa extraordinară ce se face de consumatori, în detrimentul municipiului. Această mare risipă se traduce printr’o însemnată consumaţie de energie electrică şi o uzură a maşinilor şi instalaţiunilor de pompare fără nici un rost.

 Debitul conductei care aduce apa în rezervor, de unde apa trece în reţeaua de distribuţie, poate debita 6600 mc în 24 de ore, când ea este pompată de cele două pompe instalate la uzina hidro-electrică de la Gherăeşti şl 4200 mc când apa este pompată în rezervor de o singură pompă. Cantitatea necesară după normele obişnuite ar fi de 2500 mc în 24 de ore, iar debitul de care dispune astăzi oraşul este cu mult mai mare decât acela necesar şi ar ajunge la o populaţie de 42.000 locuitori, sau 66.000 locuitori, după cum apa este pompată de o singură pompă sau de amândouă pompele uzinei hidro-electrice.

SE VOR INTRODUCE COMPTOARE

Pentru a remedia situaţia actuală, adică pentru a împiedica risipa extraordinară ce se face astăzi din care cauză suferă cartierele periferice care au conducte şi imobilele cu etaj din centrul oraşului d. inginer V. Ionescu, în raportul pe care l-a întocmit d-sa, propune înfiinţarea comptoarelor de apă la toţi abonaţii, iar acei cari consumă apa fără a avea directă legătură cu conducta, să fie obligaţi a plăti după alte norme, ce ar urma sa se stabilească printr’un regulament, luându-se ca model Capitala sau alte oraşe, în mediu 2000 mc. de apă în 24 de ore, cu actualul preţ de 4 lei mc se va realiza un venit brut de 2.920.000 lei, adică s’ar dubla venitul actual şi tot odată s’ar face o mare economie de energie electrică şi s’ar evita prea marea uzură a maşinilor, ceia ce ar reduce şi cheltuelile la jumătate.

Înfiinţarea comptoarelor mal are şi avantajul verificărilor pierderilor de apă la instalaţiunile particulare, iar abonaţii nu vor putea fi nemulţumiţi, pentru că vor plăti numai apa consumată notată pe comptor şi cu un preţ destul de mic faţă de alte oraşe.

Raportul întocmit se mai ocupă de chestiunea canalului uzinei hidro-electrice de la Gherăeşti şi de malul apei Bistriţei, care fiind mâncat de ape, ameninţă uzina.

Alimentarea oraşului cu apă suficientă, fiind una din preocupările principale ale actualei administraţii comunale, chestiunea va fi adusă in discuţiunea delegaţiei consiliului, care avea să se pronunţe asupra propunerilor formulate de inginerul specialist, prin raportul întocmit, privitor la măsurile ce trebuesc luate.

                                               ***

 Foto: fostul rezervor de apă al oraşului, amintit în articol (sursa: Grigore Grigorovici, 1933). Rezervorul de apă (construit din beton armat, cu o capacitate de 800 mc şi o înălţime de 20 m) face parte astăzi din complexul Observatorului Astronomic "Victor Anestin".

vineri, octombrie 20, 2023

luni, octombrie 02, 2023

Viziuni urbanistice de ieri, de azi...și de mâine

     Privesc planșele care surprind câteva frânturi din evoluția orașului. Idei urbanistice care au devenit realitate, idei care au dispărut sau au fost remodelate, toate încercând la timpul lor să schimbe fizionomii, funcționalități, estetici, așteptări, destine... Îmi aduc aminte ce spunea Italo Calvino în "Orașele invizibile" (1972): "Orașele, ca și visele, sunt făcute din dorințe și din frici, chiar dacă firul discursului lor este secret, regulile lor sunt absurde, iar perspectivele lor sunt înșelătoare.” Pe firul timpului, spațiul urban poate fi ușor compartimentat și apropriat, dar cât de greu este să îl modelezi pentru bucuria cetății...