Susţine băcăuanii activi!

Ești înconjurat de oameni implicați care contribuie în fiecare zi la schimbarea în bine a comunității băcăuane? Atunci este momentul să îi susții!

Asociația “Romanian Youth Movement for Democracy” (RYMD), în parteneriat cu asociația “Un Zâmbet” Bacău organizează în perioada 2 – 17 decembrie 2014 campania “Băcăuani Activi” prin intermediul căreia ne propunem să îi promovăm pe cetățenii care, prin implicarea și devotamentul lor, au reușit să contribuie la dezvoltarea comunității băcăuane în anul 2014.

Portretul unui Cetățean Activ

- este implicat în comunitatea bacăuană, a desfășurat/deșfășoară activități cu impact pozitiv în diferite domenii (antreprenoriat, educațional, politic, sportiv, artistic, voluntariat, mass-media etc )

- este persoană energică, dinamică și optimistă, care privește “partea plină a paharului”;

- are spirit de inițiativă, este ingenios, împărtășeste și aplică ideile sale inovatoare pentru Bacău;

- o persoană informată despre noutățile și schimbările care au loc la nivelul județului/ municipiului;
- cinstit, responsabil și dedicat muncii sale;

- nu în ultimul rând, devotat comunității din care provine.

Ai regăsit pe cineva care se încadrează în descrierea de mai sus? 

Trimite propunerea ta la adresa contact@bacaulactiv.ro până pe data de 7 decembrie 2014, iar în perioada 8 – 16 decembrie 2014 vei putea să-l susții acordându-i votul tău prin intermediul website-ului www.bacaulactiv.ro sau a paginii noastre de Facebook. 

Anunțarea câștigatorului va avea loc miercuri, 17 decembrie 2014, în cadrul conferinței “Aleșii Băcăuani la raport”.

Campania este organizată sub egida proiectului “Cetățeni activi pentru Bacău” finanțat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

1 Decembrie: Bacăul la Ziua Naţională a României

Noiembrie - ultimul capitol

     Cea mai frumoasă caracterizare făcută lunii noiembrie în literatura română: Îmi place noiembrie și nu știu de ce. Poate pentru că e o lună profund nedreptățită. O lună pe care nimeni nu și-o revendică și nimeni nu vrea să știe de ea. Pentru mine, noiembrie are miros de gutuie încă necoaptă. E mereu în urmă cu un pas. E ca mine: veșnic întârziat - la ore, la întâlniri, la mai toate sindrofiile majore ale vieții. Înfrigurat, retoric și parțial vetust, noiembrie este iubirea mea cea de pe urmă. Iubire de domn tomnatec și pretins matur. Iubire vag rușinată, dar plină de efluvii și ultime energii solare, ase­menea merelor lăsate pe vremuri în pom de bunicii mei, până dincolo de Sfântul Nicolae și primul îngheț, în chip de ofrandă la "pomul vieții”, pomul Alungării din Rai, cu globurile lui vegetale, pline de ispite și culori heliotrope - ispite dulci, rotunde, ferme și intens aromate. Ispite imposibil de refuzat.  (...)  Noiembrie... mereu imprevizibil. Ceea ce sur­prinde este că nostalgia toamnei dă în fiecare an altă cu­loare frunzelor. Cred că această lună nu e chiar potrivită să te îndrăgostești, ci să-ți privești într-o imaginară oglindă retrovizoare trecutul cu cele bune, cu cele rele, fără părtinire. Nu este o lună a reclu­ziunii, dar cu siguranță, a rememorării unui an în care ai trăit sau pe care l-ai visat. E sezonul corbilor și al despărțirilor de îndepărtatele vacanțe de odinioară. Doar brumatele crizanteme se răzgândesc în noiem­brie... așa, ca să ne amintească de tristețea ursului carpatin și de ferocitatea luminii de lună plină.

De la o vreme, mi-e bine în noiembrie. Ascult sau scriu povești despre o noapte cu păr lung și ochii negri și mă visez prizonier spațial al unui timp plin de vechime. E vremea cailor liberi și a mâinilor reci. A ceții și a dorului de părinți. A mării, în splendoarea ei tomnatică, și a pâinii abia scoasă din cuptorul cu lemne al bunicii. E anotimpul când mă confund cu mestecenii și când plouă doar în cinstea celei mai frumoase și mai triste femei a lumii. Și chiar aflat în plin noiembrie, mi-e dor de noiembrie, căci sunt al lui. Îi port blazonul de cavaler al melancoliei, deși mă tem de nemilosul, justițiarul decembrie.

Timpul numit noiembrie, cu parfumul lui de "păduri ce-ar fi putut să fie, dar niciodată nu vor fi”, mă naște și mă moare de atâta vreme, încât mă simt copilul adoptiv al târziului tuturor toamnelor.

Căci sunt chiar eu, domnul Noiembrie, și vă las acum să vă bucurați de zăpada ce va să vină... 

(prof. Sorin Preda - Iubirea cea de pe urmă, extras din articolul publicat în revista Formula AS, nr. 1046-2012)

SORIN PREDA (12 decembrie 1951  - 27 noiembrie 2014)

România

„Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută.” (Regina Maria, 1933)

LA MULŢI ANI!

Macarale...

     Anul 1991 (data exactă nu am reuşit să o identific): momentul punerii pietrei de temelie a Catedralei Ortodoxe "Înăţarea Domnului", în prezenţa PS Episcop Ioachim Vasluianul. Deşi suntem la doi ani după căderea regimului comunist, observăm în fundal inerţia marilor şantiere deschise în preajma cântecului de lebădă. Câte macarale identificaţi, vorba cântecului?

Foto: desteptarea.ro

Sinteză meteo: noiembrie 2014

Încet dar sigur către iarnă...

Sursa: ANM

De sezon: ninge sau nu ninge?

   Dorim o prognoză realistă pentru precipitaţiile solide care au de gând să cadă peste noi în această iarnă? snow-forecast.com ne vine în ajutor (foto).  Ca să fim şi mai siguri, adăugăm şi "oferta" celor de la sat24.com

Prin cotloanele amintirilor: harta mentală a Bacăului

    O idee cam trăznită: ce ar fi să încercăm împreună conturarea unei hărţi mentale a Bacăului de dinainte de 1989? Pentru acest mic experiment cartografic temporal-afectiv ar fi nevoie de ajutorul cititorilor mei: precizarea unor obiective/evenimente/stări care nu mai există în prezent dar care vă sunt încă vii în memorie.  Ca să sparg rapid gheaţa şi să trimit luminiţe în „negura vremurilor”, voi înşirui primul câteva coordonate care nu  s-au şters complet din itinerariile copilăriei:

Magazinul „Punguţa cu doi bani”

Fosta bază sportivă (stadion, terenuri pe zgură) din Parcul Libertăţii

Anticariatul din dreptul Parcului Trandafirilor (unde acum funcţionează o pizzerie „la metru”)

Bazinul cu peşti vii de la parterul micului complex comercial de la Tic-Tac

Cinematograful „Flamura Roşie”

Anticariatul care a funcţionat lângă Teatrul „Bacovia”

„Cuptorul de aur” de la intersecţia străzilor Gării şi Oituz

Micropiaţa de cartier din zona gării

Sticlele cu lapte aşezate la geamurile Fabricii „Partizanul”. La pachet cu mirosul de piei tăbăcite.

Palmierul din Parcul Libertăţii

P.S: Din motive lesne de înţeles, luăm în considerare doar precizările cititorilor născuţi anterior deceniului 9 din secolul trecut. Cu cât amintirile sunt mai vechi, cu atât ele devin mai valoroase…

Vă aştept prin comentariile dumneavoastră să conturăm împreună paşii amintirilor noastre.