Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

sâmbătă, martie 16, 2024

Modernizare cu drujba în Parcul Cancicov...

 Paradoxul modernizării, varianta Bacău: să vorbeşti despre modernizare într-un oraş în care deficitul de spaţiu verde este cronic.. Detalii aici.

16 martie 2024: o nouă zi neagră din istoria recentă a parcului
De ce?


miercuri, martie 13, 2024

O zi cât o întreagă lună ...

 Ieri s-au înregistrat nu mai puțin de 26,8 l/mp, după o zi în care a plouat non-stop. Asta însemnă mai mult decât valoarea medie a întregii luni martie (v. grafic). Enervant pentru orășenii fițoși, mană cerească pentru agricultură...



sâmbătă, martie 09, 2024

Harta magnoliilor din Bacău: o invitaţie pentru primăveri inflorescente

 

Simbol al frumuseții și nobleții florale, magnolia este o specie aparte, cu o valoare decorativă deosebită. Perioada de înflorire, desfășurată de la începutul primăverii până la finalul verii (în funcție de specie și specificul climatic), aduce în orice oraș o pată de culoare plină de șarm și optimism. Anul trecut am putut vedea în București o adevărată emulație creată în jurul unor explozii florale care au generat mici pelerinaje, grație unei iniţiative minunate, aparținând Dianei Robu. M-am decis să nu mai pierd o nouă primăvară și să preiau ideea pentru orașul nostru. Printr-un proiect colaborativ, putem contura împreună harta magnoliilor băcăuane și putem țese poveștile din spatele lor, bucurându-ne de spectacolul anual al dinamicii înfloririi. Într-o lume tot mai grăbită, farmecul acestor inflorescenţe ne poate jalona traseele prin primăverile orașului, oferindu-ne clipe de răgaz și bucurie.

Harta magnoliilor din Bacău - fenofaza timpurie (8 martie 2024),
 la câteva zile de la începerea demersului nostru.

Vă invit așadar la o mică vânătoare urbană, prin completarea hărții cu noi adrese și surprinderea fotografică a momentului de grație, primăvară de primăvară. Grupul dedicat de pe Facebook vă stă la dispoziție, preambul virtual al micilor frumuseți vegetale trecătoare, dar importante pentru spiritul unui oraş care îşi doreşte să fie cunoscut şi altfel decât prin clasicele clişee bacoviene...

HARTA poate fi vizualizată dând click AICI. Începutul este promiţător 💚


Pe aceeaşi temă: Raiul magnoliilor băcăuane, Magnolia, un simbol al frumuseţii...Nu are nevoie de reclamă: magnolia lui BacoviaFrumuseţea unei magnolii "necunoscute"


vineri, martie 01, 2024

Februarie 2024, mai cald decât prima lună de primăvară ...

    Cu o medie termică de 7,0 C, Făurar 2024 de Bacău s-a încadrat în tiparul general: cea mai caldă lună februarie de când se fac măsurători sistematice. Graficul de mai jos, deşi mai limitat temporal, surprinde abaterile termice impresionante. Ca să înţelegem mai bine ce înceamnă aceşti 7 C, să spunem că media 1901-2000 a fost de -2,1 C, iar ultimele două decenii (2000-2021) au trecut în dreptul lunii februarie valoarea de 0,2 C...


Fig. 2: Anomaliile termice din Europa în luna februarie 2024 (sursa: Copernicus)

miercuri, februarie 28, 2024

Verdele răcoritor: aliatul orașelor împotriva temperaturilor tot mai ridicate

    Un recent studiu exhaustiv, coordonat de un colectiv al Institutului pentru Sustenabilitate al Universității Surrey (Marea Britanie), evidențiază importanța diferitelor  categorii ale infrastructurii verzi și albastre în reducerea temperaturilor din orașe.

Infografic: Efectele potențiale de răcire ale infrastructurii verzi-albastre în cele zece categorii selectate în studiul Urban heat mitigation by green and blue infrastructure: drivers, effectiveness, and future needs (sursă: Prashant Kumar).

luni, februarie 26, 2024

joi, februarie 22, 2024

Heterotopii urbanistice

 Spunea Michel Foucault: Consider că viitorul noi îl facem. Viitorul este felul în care noi reacţionăm la ceea ce se petrece, este modul în care noi transformăm în adevăr o mişcare, o îndoială. Dacă vrem să fim stăpâni peste viitorul nostru, trebuie să ne punem în mod fundamental problema zilei de azi.


miercuri, februarie 21, 2024

Sindromul schimbării nivelului de referință

 O carte superbă, citită pe nerăsuflate. Mai jos, una dintre ideeile cele mai importante, foarte bine evidenţiată de Dorin Bofan:

    În cartea “O viață pe planeta noastră” scrisă de Jonnie Hughes și David Attenborough, pe care îl știți cu siguranță din documentarele despre natură produse de BBC, am dat peste sindromul schimbării nivelului de referință. Este un concept menționat în special în ecologie și conservare, dar are aplicabilitate generală și se referă la tendința de schimbare în timp a ceea ce ni se pare normal, fie de la o generație la alta, fie de-a lungul vieții.

Crescând în anii ‘90 și 2000 într-un oraș mic de provincie, Piatra Neamț, am fost obișnuit cu aerul curat și un număr relativ mic de mașini. Acum, mi se pare de-a dreptul absurd cum orașele din România, oriunde ai merge, sunt sufocate de trafic. Aproape toată lumea are măcar o mașină și alege să o folosească chiar și pe distanțe scurte. Însă cuiva născut la 20 de ani după mine, aglomerația urbană și poluarea ar putea să i se pară acceptabile pentru simplul fapt că nu știe cum era înainte.

Foto: colaj coperta 1 şi 2 (Şerban Lucian)

(…) Raportându-ne la condițiile de mediu actual, suntem mai tentanți să credem că lucrurile au stat tot timpul așa. Sindromul schimbării nivelului de referință e cel mai des utilizat pentru a explica percepția noastră despre pierderea biodiversității la nivel planetar și cum uităm de-a lungul generațiilor cât de bogată a fost în trecut natura. O mică parte dintre noi își dă seama de datoria pe care o lăsăm, dar pe măsură ce generațiile se succed, și nivelul de acceptare a degradării naturii e posibil să fie mai mare. Într-un fel, “uităm” fără măcar să fi știut. Iar asta, în cazul exemplului de mai sus, poate fi foarte periculos.

O soluție simplă există însă. Să ne cunoaștem trecutul și să ne informăm constant despre felul în care funcționează lumea pune prezentul într-un context mai complet și cred că ne face mai puțin indiferenți. Și mai normali. Ori asta poate să țină nivelurile de referință sus mai mult timp. Iar dacă ne referim strict la natură, să stăm mai mult pe-afară, pe munți și prin păduri, cu siguranță ajută. Fiindcă dacă iubim, atunci vom fi în stare și să oferim protecție. În plus, dăm un exemplu bun generațiilor viitoare. Cred că aș putea să-i explic în cuvinte puștiului meu preșcolar despre cât de important este să protejăm natura 2 zile încontinuu. Creierul lui poznaș va compila “bla bla bla“ și va trece mai departe. Însă dacă-l duc cu cortul, se prinde imediat.

Sursa: Dorin Bofan – Nu suntem chiar normali

joi, februarie 15, 2024

Rămăşiţe...sportive

     Rămăşiţe dintr-o fostă bază sportivă de excepţie pentru anii ’70 – ’80 şi zonă verde proiectată organic în prelungirea Parcului Libertăţii. Atunci făceam opturi cu bicicleta prin Orăşelul Copiilor, aplaudam fantasticele meciuri ale unei mari campioane naţionale şi europene, Ştiinţa Bacău, jucam tenis sau aşteptam pe stadion nume celebre de la Steaua şi Dinamo. Acum mai trec pe acolo doar pentru vreun curs festiv, rarisime evenimente culturale sau dacă mi se face poftă de ceva brănzeturi aduse lunar de o familie de năsăudeni la un târg  cu profil ambiguu, dar intitulat pompos: EXPO. Perspectiva bird's-eye încearcă să atenueze cu detaşare compoziţia dizarmonică, dar fără mare succes. Timpul cerne, urbea se schimbă. Anticii aveau dreptate: Tempora mutantur, nos et mutamur in illis...Timpul se schimbă și noi ne schimbăm odată cu el.