România în aer. Cum zboară Bacăul?

În pofida dificultăţilor de ordin economic, sectorul transportului aerian din România cunoaşte în ultimii ani o dinamică ascendentă atât ca diversificare a destinaţiilor oferite curselor regulate cât şi din punct de vedere al traficului de pasageri. Cele 16 aeroporturi civile au căpătat treptat rang de aeroport internaţional, deşi pentru o parte din ele (Tulcea şi Caransebeşul sunt cele mai bune exemple), titulatura este hilară, ţinând cont de traficul sporadic de care dispun.

O analiză sumară a puţinelor date publice existente la nivelul infrastructurii aeroportuare scoate totuşi în evidenţă câteva aspecte cred interesante:

- din totalul estimat la 10,3 milioane de pasageri transportaţi în anul 2010 la nivelul întregii ţări, capitalei îi revine partea leului, reprezentată de o pondere de peste 68% din traficul de călători. Cele două aeroporturi (“Henri Coandă” București – Otopeni, cu 4,9 milioane pasageri şi “Aurel Vlaicu” – Băneasa, 2,1 mil. pasageri) rămân în continuare porţile internaţionale majore de acces şi în acelaşi timp puncte nodale ale traficului intern.

- ultimii ani confirmă tendinţa de polarizare regională, Timişoara, Cluj-Napoca şi Bacăul facilitând accesul populaţiei la serviciile de transport aerian din întreaga regiune istorică în care se localizează. Primele două aeroporturi sunt de altfel singurele din provincie care au reuşit de curând depăşirea pragului psihologic de un million de pasageri, detaşându-se net de celelalte oraşe (fig. 1). 

  Singura incertitudine rămâne zona Ardealului, unde Sibiul şi Târgu Mureş au înregistrat o creştere semificativă a traficului, fără ca vreunul din oraşe să se detaşeze net în ocuparea poziţiei secunde. Interesant de urmărit dacă aceasă dinamică se va păstra şi în anii viitori, pentru a demonstra că tendinţa nu este una conjuncturală, pusă pe seama vizibilităţii crescute a capitalei culturale a anului 2007 şi respective a unor investiţii importante făcute în oraşul de pe Mureş

- Bacăul nostru se pare că a câştigat pentru viitorul apropiat supremaţia în Moldova, ultimii patru ani aducând aproape o triplare a traficului de pasageri (fig. 2, sursa datelor: bacauairport.ro). 

Localizarea centrală, la distanţe reduse de principalele oraşe ale regiunii, precum şi avantajul unei piste cu parametri tehnici superiori (2500 m lungime, 80 m lăţime) au constituit atuuri pentru care Bacăul a înregistrat anul trecut un trafic cu 50% mai mare decât concurentul de pe Bahlui. Concesionarea în anul 2009 a aeroportului băcăuan pentru o perioadă de 34 de ani către compania “Blue Air”, deşi criticată/contestată de către o parte a eşichierului politic, a adus un suflu nou obiectivului deschis pentru transportul public de pasageri şi marfă la data de 1 aprilie 1946 (actualul sediu al aerogării datează din 1971), suflu care nu se rezumă doar la o politică investiţională consecventă. O bilă albă pentru oraşul lui Bacovia în tradiţionala competiţie (?!) cu dulcele târg. Bilă sau doar balon de săpun, pentru că în România legităţile economice şi geografice pot fi date uşor peste cap…