Nu a avut şansa să facă parte dintr-un decor de Belle Époque pentru a putea fi surprins
de fotografii vremii, aşa cum s-a întâmplat cu numeroase grădini publice şi
scuaruri de dimensiuni mult mai mici, care au parte astăzi de fototeci mai mult
decât generoase. Acei băcăuani inimoşi care au înaintat solicitarea privitoare
la înfiinţarea unui nou parc ar fi trebuit să se nască cu câteva decenii mai devreme. Amenajarea lui pe un teren lipsit de o vegetaţie arborescentă
preexistentă l-a privat pentru o bună perioadă de atractivitatea parcurilor
istorice sau de naturaleţea unei păduri-parc. Tinerele exemplarele echiene nu
aduceau încă destulă umbră şi răcoare. A venit apoi perioada marii
sistematizări comuniste, în care măreţele realizări economice şi edilitare trebuiau
promovate delirant. Parcul aparţinea deja unei lumi boeme care treptat se
stingea sau căpăta şlefuiri de oţel rece şi tăios. Oraşul nu avea timp de
odihnă. Vechile locuri de promenadă deveniseră deja istorie rasă de pe faţa Pământului.
Rar, printre canciocuri cu mortar, printre cupe de excavator mai apărea şi câte o
vedere din parc. Noua clasă muncitoare trebuia hrănită ideologic, şi tânărul
Parc al Libertăţii nu îşi găsise locul clar determinat de organul de partid. Poate
chiar şi originile "nesănătoase" (înfipte în „obscura” perioadă de dinainte de
instaurarea ciumei roşii) au contat în această ecuaţie a vizibilităţii modeste (nemeritate chiar, îmi permit să cred) de care a avut parte acest parc băcăuan. Să fie acestea câteva explicaţii
posibile, să mai fie şi altele...cert este astăzi că Parcul „Cancicov” nu se poate
lăuda cu o zestre bogată de imagini de arhivă, cu acel parfum al parcului de
altădată pe care îl (re)găsim în alte oraşe din ţară şi chiar din judeţ. Redau în
cele ce urmează colecţia de imagini care îmi este cunoscută - sursa: cărţi poştale ilustrate şi
fotografii din colecţia personală, Ioan Bâşcă/deşteptarea.ro, albumul „Regiunea Bacău (1964) – fără a-mi
pierde speranţa că vom mai avea parte de surprize deosebite, bijuterii fotografice de care dumneavoastră aveţi ştiinţă...
Imagine panoramică (1963)
1960
1965
Latura vestică a parcului şi Aleea Parcului în plan secund (1966)
Mijlocul deceniului 7
1969-1979
Aveți dreptate, domnule profesor Șerban! Parcul nu are un „story” care să-l fi propulsat în conștiința civică. Cei peste o sută de cetățeni care au cerut amenajarea parcului nu au fost priviți în epocă drept vizionari. La început, cu siguranță, majoritatea băcăuanilor erau supărați că le-au fost luate „loturile agricole din țarina urbei” în favoarea parcului, soldații și familiile eroilor erau suărați(e) că le-au fost deturnate loturile pentru case, promise de Regele Ferdinand, arborii foarte tineri nu constituiau obiective de atracție. Să nu uităm că, multă vreme, intrarea principală nu era cea de astăzi ci prin zona actualului teatru de vară. Din păcate, ilustratele care păstrează imaginile parcului sunt foarte puține... și tot din păcate, nici nu vor fi mai multe. Noroc de aparatele digitale care contribuie la formarea unei fototeci de amatori.
RăspundețiȘtergere