Lupul dacic - varianta 2014

Postcard from Bacău

Ce spuneţi, nu ar fi interesant să găsim o astfel de carte poştală la chioşcurile de ziare din cele două metropole?  :)

Detalii aici.

Bacăul la zenit

      “Teritoriul ţării defilează prin faţa Soarelui, de la vest la est, conform mişcării reale de rotaţie diurnă a planetei, într-un interval de 37 m 42 s. Aşadar, amiaza nu se petrece simultan în toată ţara. ci mai devreme pe meridianele din est şi cu întârzieri crescânde către vest” – Geografia României, vol. I, Editura Academiei, Bucureşti, 1983.

       Pentru exemplificare, iată care sunt orele la care ajunge  mâine Soarele la zenit (înălțimea maximă deasupra orizontului),  pe meridianele României, conform suncalc.net:

Sulina 13,07

Iaşi  13,15

Bacău 13,18

Braşov 13,23

Cluj-Napoca 13,31

Timişoara 13,41

Beba Veche 13,45

    Şi pentru că tot veni vorba de lumină, recomand pasionaţilor de fotografie un progrămel foarte util, numit TPE, care poate fi descărcat de pe photoephemeris.com

Insolvența va radia comunele de pe hartă?

    Conform Ziarului Financiar, ”primăriile din Nalbant (Tulcea), Ardeoani (Bacău), Năruja (judeţul Vrancea) şi Aninoasa (Hunedoara) sunt cele patru administraţii locale din România care au intrat oficial în procedură de insolvenţă, prin decizii ale instanţelor de judecată. Aninoasa are aproape un an de la intrarea în insolvenţă, iar cele trei comune au intrat în insolvenţă la începutul acestui an”. Vom asista la ”dispariții” de unități administrativ-teritoriale? Detalii aici.

Quo vadis?

Care sunt cele mai aglomerate secţii de votare?

    Pentru că tot e ziua alegerilor, să aruncăm o privire spre delimitările spaţile ale secţiilor de votare din municipiul Bacău, cu evidenţiarea celor mai aglomerate puncte:

1.Colegiul Tehnic  “Letea” Bacău (Str. Letea nr. 24) – 1778 alegători

2. Gradinita cu Program Prelungit nr.24 (Aleea Aviatorilor nr. 6) – 1773

3. Grădiniţa nr. 40 (Strada Cuza Vodă nr. 10) -1692 alegători

4. Colegiul Tehnic  “Letea” Bacău (Str. Letea nr. 24) – 1686 alegători

5. Colegiul Tehnic  “Letea” Bacău (Str. Letea nr. 26) – 1656 alegători

6. Colegiul Naţional “Ferdinand I” (Str. George Bacovia nr. 45) – 1639 alegători

7. Serviciul Public de Asistenţă Socială (Str. Ştefan cel Mare) – 1617 alegători

8. Direcţia Generală pentru Agricultură Bacău (Str. George Bacovia nr. 20) – 1575 alegători

9. Şcoala “Constantin Platon” Bacău (str. 9 Mai nr. 64) – 1564 alegători

10. Colegiul Naţional Pedagogic “Ştefan cel Mare” (Str. Spiru Haret nr. 6) – 1548 alegători

11. C.T. “N.V. Karpen” Bacău (Str. Mioriţei nr. 76) – 1542 alegători

12.Scoala “Georgeta M.Cancicov” (Str. Prieteniei nr. 73) – 1538 alegători

13.Şcoala “Domniţa Maria” (Str. Bicaz nr. 126) – 1518 alegători

14. Colegiul Tehnic ”Grigore Antipa” Bacau (str. Henri Coandă nr. 7) – 1504 alegători

            Cele 14 secţii de votare însumează pe liste un număr de 22630 alegători. 
          Curios, la o adunare a tuturor alegătorilor din Bacău (documentul oficial în format Excel este disponibil aici), rezultatul este de 163006 persoane, în condiţiile în care recensământul din 2011 ne arată pentru reşedinţa de judeţ o populaţie totală de 144307 persoane, din care 21445 aveau vârsta cuprinsă între o şi 14 ani...

Harta zilei...

Detalii aici...

Utilităţi de secol XXI

  De două decenii tot auzim de "reducere discrepanţelor dintre urban şi rural". Realitatea este însă cu totul alta. Chiar şi la doi paşi de oraş intrăm brusc şi dureros într-un alt univers temporal...

Cultura de la colţul blocului

Pe strada Energiei, spre sensul giratoriu de la Podul Mărgineni. Pentru o secundă mi-am adus aminte de anticariatele de pe Lăpuşneanu, în Iaşi.

Să ne votăm localitatea pentru "Topul celui mai frumos oraş din România"!

    Onlinereport.ro au lansat un nou concurs referitor la oraşele României. De data aceasta, topul ia în considerare oraşele mici, cu o populaţie sub 30000 de locuitori. Vă invit să ne exprimăm opţiunea, având în vedere că din cele 8 oraşe ale judeţului Bacău, 6 se încadrează în această categorie demografică. Desigur, rezultatul va fi unul destul de subiectiv, bazându-se pe reacţia în online a cititorilor. Cu toate acestea, ţinând cont de potenţialul oraşelor băcăuane, am certitudinea că ne putem clasa onorabil, chiar într-un Top 10. Cu riscul de a fi acuzat de „patriotism local”, nu cred că stăm mai slab decât oraşe precum Carei, Calafat sau Sânnicolau Mare, localităţi care în acest moment se află la vârf. Târgu Ocna, Moineşti, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic-Moldova, Buhuşi, să trecem la vot! Bacăul poate fi reprezentat în topul Care este cel mai frumos oraș din România (categoria < 30.000 de locuitori)? Clic AICI pentru vot. Sondajul se va încheia pe 15 martie.

La cererea publicului însetat de cunoaştere

      Curios, dar adevărat. Pentru intelectualii care citesc blogul, dar nu au avut niciodată curiozitatea sau timpul disponibil de a căuta în dicţionar... Cunoscătorii au recunoscut manualul de geografie de clasa a IX-a, cel de pe care au învăţat generaţii întregi de liceeni. "Vechiul", unicul manual care exista înaintea "alternativelor", dar care poate rivaliza oricând cu mult mai coloratele surate "actualizate".

Mintea românului...

Ca pentru 2 februarie - Ziua Mondială a Zonelor Umede... 

Pe Bârnat, în intravilan, la doi paşi de Aria de Protecţie Specială Avifaunistică Lacul Bacău (titulatură completă). Situaţie existentă înainte de căderea zăpezii.

Cum s-a îmbogăţit Bacăul de pe urma codului meteo...

Numai americanii să aibă o Big Momma cunoscută în întreaga lume?! Detalii pe Gândul.

Cuvântul de ordine: parcarea!

   Probabil că sentimentul de apropriere este direct proporţional cu efortul de a deszăpezi locul de parcare. Mai este de mirare cum identifică băcăuanul modalităţi inedite de a-şi păstra "bucăţica" neatinsă de "ghearele vulturilor"? 

Pe unde ne aflăm în reţeaua de transport europeană?

Ca să nu avem impresia că am redevenit altceva. Ţară de frontieră, regiune de frontieră, cu toate dezavantajele care decurg din această poziţie marginală...

Demiurgii Europei

     Da, cred că ne putem lipi pe frunte o asemenea etichetă, în aplauzele generale. Merităm din plin recunoaşterea globală. Nu suntem noi cei mai buni, atotcunoscători în atâtea domenii? Fotbal, politică, agricultură, învăţământ, sănătate, finanţe, inundaţii, istorie, aviaţie, strategii, credinţe, profeţii ş.a.m.d. Te şi întrebi uneori cum mai poate suporta fibra românului atâtea calităţi care îl detaşează de lumea muritorilor de rând şi îl apropie mai degrabă de olimpieni. Păcat că atunci când îşi coboară privirea la nivelul realităţii uită întotdeauna să recunoască greşeala, uitarea, vanitatea, nepăsarea, indolenţa, necunoaşterea, lenea, îngustimea...Deh, nişte demiurgi ciobiţi, care speră să-şi ascundă mica imperfecţiune în faţa camerelor de fimat, în faţa subalternilor, în faţa aprozarului sau în cârciumă. Se mai întâmplă vreo boroboaţă, se tulbură agora? Nicio problemă. Demiurgii se regenerează în doi timpi şi trei mişcări. Totul revine la normal, totul este ca la început. Complexul veşnicului început, servit în poleială carpato - danubiano - pontică.

România satelor europene...

Bacău 2014 cricket championship

Cromatica sărăciei din România

      Potrivit revistei Capital, „gradul de sărăcie și de excluziune socială din România a ajuns în 2012 la 42% din populație, în creștere față de anul precedent, când acest indicator se afla la 40,3%. Acest indicator plasează România pe primele locuri în Europa, România fiind depășită doar de Bulgaria, cu 49%, în timp ce media UE se situa în jurul a 25% (…) Zonele urbane afectate de sărăcie includ oraşe mici care se confruntă cu îmbătrânirea demografică şi depopularea, oraşele mono-industriale (de exemplu oraşele miniere), oraşe agricole sau oraşe nou înfiinţate. Oraşele mici concentrează sărăcia din cauza infrastructurii fizice sărace (transport, sănătate, educaţie), în plus, acestea au fost puternic afectate de restructurarea industrială şi sunt foarte vulnerabile la reforma industrială şi economică, care are ca principal efect o rată scăzută de ocupare şi, prin urmare, venituri instabile şi mici”. Clic aici pentru a citi întreg articolul.

Sursa hărţii: capital.ro

Gavroche