Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
duminică, martie 26
Spendoarea magnoliilor din București
duminică, ianuarie 30
La joie de vivre
Undeva, la periferia centrului. Un arcuș tineresc încarcă atmosfera bacoviană. Nimic deosebit, la urma urmei, pentru un un oraș considerat de rang superior, cel puțin la nivelul decupajului național.Totuși ceva aparte alungă futilitatea unei zile obișnuite, fie ea și de început de week-end. Sutele de aprecieri pentru instantaneul citadin, încărcat pe Facebook (simplă înregistrare video, fără nicio valență artistică a videografului), ar putea surprinde. Comentariile, la fel, unele dintre ele neputând localiza propriul oraș...Un simplu arcuș poate schimba un crâmpei de zi, o stare de spirit, o banală ieșire citadină între punctele A si B, o stradă... Un simplu exemplu care arată că totuși orașul ăsta nu e chiar inert. Din spatele ecranelor, orașul vibrează. Are nevoie de sociabilitate. Jinduiește după puls, evadare, culoare și interacțiune în spațiile publice, în interstiții. Oamenii vor momente informale, evadări, rupturi ale banalului, dislocări ale plumbului din picioare și din gândire. Un oraș are o fantastică capacitate de regenerare... Istoria urbanismului certifică acest lucru. Singura problemă este să-i oferim, măcar din când în când, un câmp fertil. Pentru ca noi, vremelnici călători prin facerea și prefacerea unei urbe, să ne bucurăm, precum efemeridele, de o zi luminoasă...
"Un oraş bun este ca o petrecere bună. Oamenii stau mai mult pentru că se simt bine", ne spune foarte plastic, dar perfect adevărat Jan Gehl în "Cities for People" (2010). Ce trăsături ar trebui să îndeplinească oraşul pentru a ajunge la acest statut? Să fie vivace, sigur, durabil şi sănătos. Noi pe unde ne aflăm, în acest cvasigeneralizat declin demografic, economic, identitar, moral? Greu de cuantificat. Buimaci, pe sunet de vioară, ridicăm mirați privirea din pământ: "Ce frumos!" Apoi continuăm să zapăm pe ecranele noastre, admirând imagini cu orașe de aiurea...luni, octombrie 19
Trecător prin judeţ (34): Valea Asăului şi Livada Minunată. Sau invers...
Da, ştiu, toată lumea se grăbeşte în amonte, spre izvoarele Trotuşului. Încercaţi însă să aduceţi varietate periplelor dumneavoastră, descoperind şi alte trasee aflate mai la îndemână şi cel puţin la fel de interesante. Astăzi vă propun Valea Asăului, după ce am făcut dreapta din Comăneşti. Asău, Apa Asău şi Păltiniş sunt cele trei sate din această pitorească vale a Munţilor Tarcău. Potenţialul turistic este remarcabil, zona ar merita un interes sporit pentru dezvoltare. Peisajele deosebite şi accesibilitatea crescută permit efectuarea unor drumeţii reuşite. În plus, la întoarcere, aveţi ocazia de a descoperi o pensiune deosebită, cu gazde precum pâinea caldă: "Livada Minunată" (vezi site-ul pensiunii şi pagina de Facebook). O masă tradiţională, o ţuică de casă şi chiar un somn odihnitor într-una dintre cele cinci camere vă alungă ca prin farmec stresul cotidian şi vă încarcă bateriile pentru o nouă săptămână...
sâmbătă, august 3
marți, iunie 4
Reconstituiri 3D: Cetatea Rákóczi

Vezi şi: Trecător prin judeţ: Cetatea Rakoczi
luni, decembrie 3
Trecător prin judeţ (32): "România - 100 copii, locuri și oameni”

luni, septembrie 24
Geografii ale veşniciei
Trecător prin judeţ (31): Coloana dorului de ţară (Răchitoasa)
luni, august 27
Trecător prin judeţ (30): Cascada Buciaş

luni, aprilie 3
Nestemate carpatice în format multimedia

miercuri, februarie 1
Destinaţii montane băcăuane: Pensiunea Arannyos
Surpriza din Munţii Tarcău
Trecător prin judeţ: Munţii Tarcău
Periferii divine
Localităţi băcăuane la înălţime
sâmbătă, ianuarie 28
Lirică urbană: Oraş pustiu, îngândurat...

Reactualizarea studiului seismic care să demonstreze fără putinţă de tăgadă multiplicarea bulinelor roşii pe toate blocurile din centrul oraşului (perimetrul Războieni - Bulevardul Unirii - 9 Mai, încadrat deja prin raport de expertiză tehnică în clasa I de hazard), necesitatea evacuării populaţiei în intervalul dintre cele două echinocţii, închiderea tuturor spaţiilor comerciale şi declararea zonei drept rezervaţie urbană în curs de consolidare. Studiul seismic va fundamenta propunerea de includere a centrului civic pe lista scurtă din patrimoniul UNESCO – categoria situri vernaculare decrepit-încropite.
Îmi aduc aminte de un pasaj din Jan Gehl: "Acolo unde spaţiile în aer liber sunt de calitate mediocă, vor avea loc doar activităţi strict necesare. Pe străzi şi în spaţii de proastă calitate se desfăşoară un minimum de activitate: oamenii tind să se grăbească spre casă." (Viaţa între clădiri. Utilizările spaţiului public, Editura "Igloo Media", Bucureşti, 2011). Disoluţia unui oraş nu începe doar prin ignorarea paşilor săi încastraţi în timpul devenirii urbane. Câteva lacăte puse pe uşa unor anoste clădiri din vremurile noastre pot deschide, insidios, calea spre acelaşi deznodământ nedorit. Ce bine ar fi să nu ne mai batem joc de propriul oraş...
miercuri, aprilie 27
Ghicitoare pentru...Verde de Bacău
Update 28 aprilie. Dificilă ghicitoare. Cu atât mai mare este meritul domnului Lupu Remus, singurul care a oferit răspunsul corect.
Ia priviţi aici: