-4,2 C, Bacău: a doua cea mai rece zi de octombrie din ultimii 25 de ani, la mică distanță de dimineața zilei de 25 octombrie 2001, când s-au înregistrat -4,3 C.
Minimele
termice ale zilei de 21 octombrie (sursa: ANM)
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
-4,2 C, Bacău: a doua cea mai rece zi de octombrie din ultimii 25 de ani, la mică distanță de dimineața zilei de 25 octombrie 2001, când s-au înregistrat -4,3 C.
Minimele
termice ale zilei de 21 octombrie (sursa: ANM)
Pentru că dimineață am avut parte de primele valori negative de temperatură din această toamnă (v. harta ANM de mai jos), am aruncat un ochi peste seriile de date din intervalul 2000 - 2025, am ascuțit creionul și m-am apucat de socotit😁 Iată câteva concluzii:
După ce am scăpat de ciclonul Barbara, să ne aruncăm privirea spre un top al celor mai ploioase două zile consecutive din orașul lui Bacovia:
26–27 mai: 70,1 l/m² (nu uităm de cele patru zile consecutive, 24–28 mai, care au cumulat impresionanta cantitate de 123,2 l/m²...)
7–8 octombrie: 48,8 l/m²
29–30 martie = 35,7 l/m²
28–29 iulie = 29,1 l/m²
11–12 sept = 15,7 l/m²
Cea mai rece dimineaţă de septembrie, cu un minim de doar 1,6 C înregistrat la staţia meteo din reţeaua ANM (foto). O zi frumoasă de toamnă până la urmă, cu o după-amiază însorită care ne-a ridicat zâmbetul până la 18,6 C. Nu este deloc neobişnuit pentru prima lună de toamnă să avem contraste termice atât de mari, amplitudinea termică înregistrată, spre exemplu, pe 5 septembrie, depăşind chiar şi 20 C (10,7 C în zori, 31,1 C la amiază...)
Final de vară 2025. O vară mai suportabilă decât cea de anul trecut, dar care îşi păstrează specificul ultimelor decenii în ceea ce priveşte trendul zilelor tropicale (zile cu temperatura maximă de peste 30 C)...
Cu 9 zile de vară (T > 25 °C), 18
zile tropicale (T > 30 °C) și două zile caniculare (T > 35 °C), luna
iulie de care tocmai ne-am despărțit se încadrează în tiparul ultimelor veri
din centrul Moldovei. Temperatura medie lunară, de 23,1 °C, ne confirmă că
valorile termice ale Cuptorului verii au devenit, începând cu anii 2000,
semnificativ mai ridicate decât cele din deceniile de odinioară (v. graficul). Calculele făcute pentru ultimele două serii de date climatologice
confirmă schimbările climatice și în cazul Bacăului, diferența fiind
remarcabilă: 20,0 °C pentru intervalul 1961–1990, respectiv 21,8 °C pentru
perioada 1991–2020. Din acest punct de vedere, mijlocul verii din perioada
actuală poate fi comparat, din punct de vedere termic, cu valorile înregistrate
acum patru–cinci decenii la nivelul unei localități situate la șes, mult mai la
sud – în zona Buzăului, spre exemplu…
Extremele termice au variat între 35,9
°C (7 iulie) și doar 9,7 °C (2 iulie). Amplitudinile termice zilnice foarte
mari de la începutul lunii (20,8 °C pe 4 iulie) au creat senzația unei veri mai
„respirabile” decât cele anterioare, fapt confirmat până la apariția valului de
căldură din ultima decadă, când cele 9 zile tropicale consecutive (însoțite de
nopți foarte calde, cu temperaturi de 17–20 °C) ne-au reamintit de disconfortul
termic resimțit din plin vara trecută. De data aceasta, am avut norocul unor
valori extreme mai reduse, evidențiate de doar două zile caniculare (7 și 26
iulie), care s-au oprit sub pragul valorilor maxime înregistrate în verile
2021–2024.
Din punct de vedere pluviometric, prin
cei 75,7 l/mp, iulie 2025 a fost o lună cu cantităţi apropiate de mediile climatologice locale (cca 81 l/mp), generând efecte pozitive pentru
refacerea rezervei de apă în sol și reducerea stresului hidric asupra
culturilor agricole (în special porumb și floarea-soarelui). Am avut parte de
zece zile cu precipitații, din care trei (9, 17 și 29 iulie) au însumat două
treimi din cantitatea totală. Nu s-au înregistrat fenomene meteo extreme.
Ultima lună de vară ne va contura mai
exact specificul verii 2025. Până atunci, nu pot să nu evidențiez, din nou,
necesitatea reactualizării hărților climatice ale României și depășirea
„barierelor” unor caracterizări intrate în conștiința comună de decenii întregi
(ex.: izoterma de 11 °C temperatură medie anuală, izotermele lunilor iulie și
ianuarie, regimul precipitațiilor etc.), existente în atlase geografice, lucrări de
popularizare sau manuale școlare – multe tributare unor amprente climatice care nu
mai sunt decât parțial conforme cu realitatea actuală.
Ultima lună de primăvară calendaristică va râmâne cu
siguranţă în istoria meteorologiei, dar şi în conştiinţa publică (fie doar şi
pentru faptul că mai sunt destule centrale termice de apartament care
funcţionează pe modulul iarnă) prin două caracteristici ieşite din comun:
-o lună rece, chiar foarte rece, dacă ne gândim că în
ultimii ani Florarul părea mai degrabă o antecameră a verii. Cu o medie de 13,5 C, mai 2005 se încadrează în topul
celor mai friguroase luni din ultimele opt decenii (!), după lunile mai din 1992 (12,3 C), 1991 (12,7 C), 1953 (13,2
C) şi 1943 (13,4 C), la egalitate cu luna mai 1960.
- pluviometric, cred că putem vorbi de un adevărat record al ultimelor decenii: 185,8 l/mp, de trei ori mai mult decât media lunară multianuală. Cu siguranţă, în funcţie de diferiţi factori locali, această valoare a fost depăşită semnificativ în proximitatea oraşului – exemplific cu situaţia înregistrată de mine în comuna Letea Veche ( 230,4 l – v.foto).
Doar lunile mai 2005 (172,8 l/mp) şi 2019 (151 l/mp) s-ar mai putea compara din acest punct de vedere. Pentru a avea o imagine şi mai clară asupra acestui record, să menţionăm că în ultimii 25 de ani, această cantitate lunară de precipitaţii nu a mai fost depăşită decât în trei cazuri: octombrie 2016 (200,4 l/mp), iunie 2013 (194,2 l/mp) şi iunie 2010 (193,2 l/mp)! Precipitaţiile au căzut în 18 zile, cea mai ploioasă zi (24 mai) însumând la staţia meteo oficială 38,3 l/mp, zi care a dat startul celei mai ploioase perioade din lună, cu efecte alarmante asupra debitelor din hidrografia municipiului (Trebeş, Bârnat). Una peste alta, o lună de primăvară enervant de capricioasă, dar din fericire fără alte hazarduri meteo care i-ar fi dus la exasperare pe iubitorii optimului termic şi de însorire pre-estivală...
Pentru o nouă zi mohorâtă, într-o fereastră dintre ploi, ieși din casă în căutarea stropilor de ploaie și de bună dispoziție. Îți revin în minte cuvintele prof. Vlad Eftenie și pașii devin mai ușori. Primăvara este prin ea însăși un moment de grație...
"Pot spune că aflarea “frumosului” este o artă, în lumea haotică și toxică în care trăim. O preocupare absolut necesară pentru păstrarea unei sănătăți a spiritului. Am nevoie să văd frumos, pentru a–mi face bine, zilnic."
25,5 C amplitudine termică pentru Bacău! Explicaţia? O combinaţie rară: noaptea precedentă a fost calmă şi senină, umiditate foarte scazuta (10-15%), regim anticiclonal. Detalii aici.
Anul trecut am avut parte de cel mai cald februarie, record incredibil prin cei 7,0 C medie lunară. După un ianuarie foare cald (3,3 C ca medie lunară), februarie 2025 ne-a adus aminte de iernile normalităţii de odinioară: o medie lunară negativă (-1,6 C) nemaintâlnită de şase ierni. Mai rece decât anul acesta a fost în ultimii ani doar februarie 2012 (v. grafic)... Cele nouă zile de iarnă (zile cu temperaturi maxime sub 0 C) ne-au cam făcut să ne fie dor de luna ianuarie...😏 Să vină primăvara cea frumoasă!
Prima zi de iarnă ca la carte, cu temperaturi ce nu au urcat la valori pozitive. Târziu, dar mai bine decât niciodată...în această ultimă lună de iarnă :)
Din nou o lună cu trăsături atipice. De data aceasta, ianuarie 2025, Gerar doar cu numele prin regimul parametrilor săi meteorologici. Care are fi aceste particularităţi?
1. temperatura medie lunară: 3,3 C!.
Atenţie, cu plus. Locul II în topul celor mai calde luni ianuarie, după celebrul ianuarie 2007. De remarcat că în 77 de ani, în Bacău s-au înregistrat doar 14
ani cu valori termice pozitive ale primei luni din calendar: 7 între 1948 şi
2000 (1948, 1952, 1975, 1983, 1984, 1989, 1994) şi tot şapte în doar 25 de ani
(2001-2025).
Graficul de mai jos ne oferă o comparaţie a regimului
termic pentru cele trei luni ianuarie foarte calde.
2.
numărul
de zile de iarnă (zile
cu t max sub 0 C): niciuna! Media temperaturilor maxime zilnice: 8,5 C.
3.
doar
20 zile cu temperaturi minime negative. Media temperaturilor minime zilnice:
-1,9 C
4.
extremele
termice au variat între două vârfuri de peste 17 C (17,6 C pe 8 ianuarie şi 17,1 C pe 29
ianuarie) şi o minimă absolută de doar -10,8
C (15 ianuarie)
5.
o singură
zi geroasă: 15 ianuarie (-10,8 C)
6.
o lună cu deficit de precipitaţii: 14,8 l/mp (din care 10,8 l/mp într-o singură zi, 24 ianuarie), aproape la jumătate faţă
de media multianuală.
7. nicio zi cu strat de zăpadă. O analiză a stratului de zăpadă este disponibilă aici.
8. 11 zile cu ceaţă, cu două mai mult decât media bacoviană - vezi aticolul Orbecăind prin ceţurile Bacăului
9.
9
zile cu o durată de strălucire a soarelui de peste 6 ore. Şase
zile total deprimante J (cu
soare sub o oră).
10. nu s-au înregistrat fenomene meteo deosebite.
În concluzie, o lună
excepţional de caldă şi fără albul iernilor de odinioară. Ajungând aici, nu pot
să nu fac comparaţia cu două ierni dure, prinse de mine în copilărie:
-
Ianuarie 1985: temperatura medie lunară: -9,8
C, 23 zile de iarnă, 21 nopţi geroase. Mercurul a coborât până la -28 C. 31
zile cu strat de zăpadă (!). Grosimea medie a stratului de zăpadă: 25 cm…
-
Ianuarie 1987: temperatura medie lunară: -7,5
C. Minima lunară: -23,8 C. 23 zile de iarnă. 29 zile cu strat de zăpadă.
Două
amintiri de atunci, înclinând spre ianuarie 1985: Una plăcută: Parcul Libertăţii îngropat în
zăpadă, cu cele mai faine bătălii duse din spatele cazematelor şi a oamenilor
de zăpadă... O intreagă echipă de pici îmbujoraţi, care ignorau până la epuizare frigul pentru câteva ore bune de joacă...Bucuriile unei copilării în care, pentru cei de generaţia mea,
lipsurile impuse de Ceauşescu mai puteau fi cât de cât ignorate sau păcălite…O tempora, o mores! A doua amntire, nu la fel de plăcută: în
aceeaşi iarnă tatăl meu plecase la un curs de formare la UAIC Iaşi. Pe atunci erau obligatorii acele “reciclări” (parcă aşa erau numite, informal). După
câteva zile s-a întors acasă, povestind că niciun profesor nu a mai putut
rezista în căminele studenţeşti în care fuseseră cazaţi. Înduraseră cu toţii un frig groaznic, înclusiv în amfiteatrele universităţii. Borcanul cu gem de caise (un gem extraordinar de bun, aşteptat de fiecare dată la
revenirea din Dulcele Târg), îngheţase şi el pe drum, la întoarcere, în tren…
E gutuiul japonez (Chaenomeles japonica) precoce la înflorire, dar nici chiar așa...
Ghiocei urbani de ianuarie: efectele unui început de an foarte cald, cu mult peste mediile climatologice...
Recordul termic nu a rezistat decât un an: 2024 înregistrează o neverosimilă medie anuală de 12,5 C...Seriile de date de mai jos ne arată amploarea fenomenului. Ce poți să mai spui, atunci când și stația meteo de pe Vârful Omu a ajuns acum la o medie anuală pozitivă...
Vezi și: 2023, cel mai cald an din istoria BacăuluiPentru că modelele de prognoză nu ne oferă la acest moment şanse prea mari de zăpadă la final de an, haideţi să aruncăm o privire retrospectivă. Graficul de mai jos este relevant: din ce în ce mai puţină zăpadă de Crăciun şi de Revelion... Va trebui şi în acest an să mergem în Carpaţi pentru a ne bucura de un zâmbetul unui om de zăpadă?
Vezi şi: Crăciun (d)alb în Bacău?