O imagine sintetică a structurii populaţiei judeţului Bacău pe grupe de vârstă şi sexe, conform Anuarului statistic al judeţului Bacău (DJS Bacău, ediţia 2023).
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
marți, noiembrie 28, 2023
marți, noiembrie 21, 2023
marți, noiembrie 14, 2023
Fluxuri de migrație băcăuană
Când am găsit și eu un moment de răgaz, hop și INS-ul cu un nou set de date definitive de la RPL 2021😁. Curios din fire, nu am rezistat tentației de a-mi arunca o privire prin șirurile de date😉
joi, octombrie 05, 2023
marți, octombrie 03, 2023
vineri, septembrie 22, 2023
duminică, septembrie 17, 2023
Demografii istorice ...bacoviene
Orașul copilăriei lui George Bacovia avea o populație de 13558 locuitori (1890). Cu patru ani înainte de apariția volumului "Plumb"(1912), Bacăul ajunsese la 21344 locuitori. Prin comparație, Iașii numărau la acel moment 79406 persoane iar Bârladul 24838. La momentul trecerii în neființă a poetului (1957), orașul de pe Bistrița crescuse rapid la aproape 55000 de suflete. Era deja începutul schimbării din temelii a fizionomiei urbane și a unei dinamici demografice de excepție. Locurile și oamenii aveau să cunoască tăvălugul tulburător al marilor prefaceri. "Lumea aștepta cu strângere de inimă apariţia omului nou”, după cum avea să sintetizeze mai târziu Eugen Uricaru. Spiritul poeziei bacoviene avea însă puterea să învingă timpul și timpurile...iar doi ochi albaștri să scruteze peren linia orizonturilor noastre citadine...
Foto: Planul Bacăului la 1934, la vârsta maturității depline a poetului (54 ani). Orașul se întindea pe 910 ha (o cincime din suprafața actuală) și număra în jur de 4800 clădiri.
miercuri, iulie 19, 2023
sâmbătă, iulie 15, 2023
Harta îmbătrânirii populației României
marți, iulie 11, 2023
11 iulie - Ziua mondială a populaţiei
Cu ocazia Zilei mondiale a populaţiei, Institutul Naţional de Statistică pune la dispoziţia mass-media câteva informaţii statistice.
La 1 ianuarie 2022, populaţia rezidentă a României a fost de 19042,5 mii locuitori. Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9803 mii persoane care reprezinta 51,5% din totalul populaţiei rezidente.
La 1 ianuarie 2022, comparativ cu 1 ianuarie 2021 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0-14 ani) cu 4,4 puncte procentuale, ponderea acesteia reprezentând (16,2%) în totalul populației rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 19,3% la 19,5% (1,3 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 64,3% din total, în scădere cu 223 mii persoane faţă de începutul anului 2021. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 45-49 ani, 50-54 ani, 55-59 ani și 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 25-29 ani, 30-34 ani, 35-39 ani și 40-44 ani.
În mediul urban locuiesc 9959,1 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (52,3%).
La 1 ianuarie 2022, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,9% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 8,8% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuiește în municipii și orașe reprezentând 86,8% din populaţia totală a regiunii.
În anul 2022, sporul natural2 al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -103,4 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile ţării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-23,7 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-5,6 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-17,5 mii persoane), Sud-Vest Oltenia (-14,3 mii persoane) şi Nord-Est (-13,1 mii persoane).
Evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.
O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,3 ani la 1 ianuarie 2022. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste). Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 81,0 (la 1 ianuarie 2005) la 120,0 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2022).
Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și va ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,47 milioane în prezent (în anul școlar 2022/2023).
România ocupă locul 6 în cadrul Uniunii Europene din punct de vedere al populaţiei rezidente, la 1 ianuarie 2022. Ţara cu cea mai mare populaţie din UE este Germania (83237,1 mii locuitori), iar ţara cu cea mai mică populaţie este Malta (521,0 mii locuitori).
State membre
UE |
Populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2022 |
Poziţie |
|
State membre
UE |
Populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2022 - persoane- |
Poziţie |
- persoane- |
||||||
TOTAL UE27 |
446,735,291 |
|
|
|
|
|
Germania |
83,237,124 |
1 |
Bulgaria |
6,838,937 |
15 |
|
Franța |
67,871,925 |
2 |
Danemarca |
5,873,420 |
16 |
|
Italia |
59,030,133 |
3 |
Finlanda |
5,548,241 |
17 |
|
Spania |
47,432,893 |
4 |
Slovacia |
5,434,712 |
18 |
|
Polonia |
37,654,247 |
5 |
Irlanda |
5,060,004 |
19 |
|
România |
19,042,455 |
6 |
Croația |
3,862,305 |
20 |
|
Olanda |
17,590,672 |
7 |
Lituania |
2,805,998 |
21 |
|
Belgia |
11,617,623 |
8 |
Slovenia |
2,107,180 |
22 |
|
Republica Cehă |
10,516,707 |
9 |
Letonia |
1,875,757 |
23 |
|
Grecia |
10,459,782 |
10 |
Estonia |
1,331,796 |
24 |
|
Suedia |
10,452,326 |
11 |
Cipru |
904,705 |
25 |
|
Portugalia |
10,352,042 |
12 |
Luxemburg |
645,397 |
26 |
|
Ungaria |
9,689,010 |
13 |
Malta |
520,971 |
27 |
|
Austria |
8,978,929 |
14 |
|
|
|