Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

Se afișează postările cu eticheta strategii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta strategii. Afișați toate postările

sâmbătă, iunie 3

luni, mai 29

Harta investițiilor străine din fiecare județ. Cum stă Bacăul?

        Discrepanțe economice în teritoriu, luând în analiză totalul investițiilor străine din fiecare județ. Alături de cifra de afaceri totală, numărul de angajați, cea mai mare firmă dupa cifra de afaceri, pe hartă este menționat și cel mai mare exportator din fiecare unitate administrativă.

Sursa: Statistici vizuale

Mai mult verde, mai puțin cortizol

    Sunteți stresați? Cea mai simplă modalitate de a vă depresuriza este să vă plimbați 20-30 minute printr-un parc (pădure, spațiu rural verde). Petrecerea chiar și a unui timp atât de redus în natură are ca efect scăderea semnificativă a nivelului de cortizol (hormonul stresului), măsurat în salivă, conform studiului Urban Nature Experiences Reduce Stress in the Context of Daily Life Based on Salivary Biomarkers publicat de Universitatea Harvard (studiul este disponibil în revista Frontiers in Psychology - click aici). Deci, nu mai așteptați: primul pas este mai greu: cel până la ușă...

luni, mai 22

Pe firul timpului: Bacăul în faceri şi prefaceri...

 Din apreciata revistă Ştiinţă şi Tehnică, nr. 2/1960. Bacăul începea marea sistematizare...






vineri, mai 19

Despre reorganizarea administrativ-teritorială: regiunile delimitate identitar

     Câteva extrase dintr-o foarte interesantă serie de articole semnate de prof. George Ţurcănaşu în Ziarul de Iaşi:

Sursa: prof. George Turcănaşu, în Ziarul de Iaşi

     "Regiunile istorice, ce au şi o logică teritorială dovedită de istorie, sunt cele mai eficiente construcţii teritoriale. Cu şapte regiuni administrative, dimensiunea medie a acestora ar ajunge la 2,7 milioane (peste media Poloniei, dar sub cea a Spaniei – peste 2,8 milioane, fără exclavele africane). Mediana e de 1,9 milioane de locuitori. Cea mai mare regiune devine Muntenia (aproape 5,9 milioane de locuitori împreună cu Bucureştiul). Apare o reflecţie suplimentară în cazul acestei regiuni: e mai bine să separăm regiunea urbană a Bucureştiului de Muntenia sau nu? Exemplele Franţei (Île de France) şi Spaniei (Madrid) ne arată că separarea nu ar fi o întreprindere de ignorat. Separarea regiunii urbane Bucureşti Ilfov, eventual efectuându se şi un upgrade teritorial, prin introducerea unor plase din nordul judeţului Giurgiu sau din sud-estul judeţului Dâmboviţa în judeţul periurban al Capitalei, pentru a asigura extinderea pe viitor a aglomeraţiei urbane (deja manifestă în zonele Bolintin Deal, Bolintin Vale, Mihăileşti sau Crevedia), ar duce şi la o simplificare a politicilor teritoriale de coeziune.

[…]

Dacă se va opta pentru separarea regiunii urbane a Bucureştiului, cele opt regiuni administrative vor avea o dimensiune medie de 2,4 milioane de locuitori, valoare similară Poloniei. Celălalt parametru central, mediana se apreciază la 2,1 milioane de locuitori.

[…]

O regiune a Moldovei istorice (apuseană) ar fi marea câştigătoarea acestei variante. Indicatorul coeziunii şi competitivităţii regionale ajunge la valoarea 95 (dintr-un maxim ponderat de 100 de puncte),

[…]

În această configuraţie, Moldova va fi şi cea mai mare regiune din punct de vedere demografic (>3,9 milioane de locuitori), dacă Bucureştiul va fi separat de regiunea sa. Prin înglobarea sudului regiunii istorice (judeţele Galaţi şi Vrancea) îşi va recupera un element important şi definitoriu al logicii sale teritoriale – debuşeul dunărean de la Galaţi. Galaţiul nu va pierde în această ecuaţie teritorială. Marele oraş moldovean în interiorul unei regiuni administrative suprapuse Moldovei apusene ar putea să profite de o strategie de dezvoltare care să se bazeze pe valorificarea teritorială a specializării sale portuare. Proiectul comun cu Brăila, al consolidării unei aglomeraţii urbane, nu ar avea de suferit. Oricum, proiectele comune, utile creării unei aglomeraţii urbane funcţionale, se pot realiza la scară locală mult mai lesne decât se realizează un context teritorial favorabil unei convergenţe importante la nivel regional continental."

marți, mai 16

Acuși vine și tramvaiul ...

 Ne vom plimba până în 2027 cu tramvaiul...😊Sursa: Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2021-2027.



sâmbătă, aprilie 29

Despre regionalizare, cu punctul pe i...

    Două adevăruri incomode pentru unii, precizate de prof. univ. dr. Ionel Muntele* într-o foarte interesantă dezbatere on-line pe tema regionalizării din România. Citez din memorie: România este un stat prea mare pentru a putea fi guvernat dintr-un singur loc şi Regionalizarea reprezintă pentru politicieni un moft, o jucărie pe care o scot din când în când la înaintare...

Foto: printscreen din prezentarea d-lui prof. George Ţurcănaşu

Înregistrarea dezbaterii poate fi vizionată pe Youtube - click aici: Cum să NU faci regionalizarea.

* Ionel Muntele este poate cel mai important specialist român în Geografie regională, având competenţe în analiza crono-spațială, multi-scalară a populaţiei, activităţilor economice şi aşezărilor umane; dinamica și perspectivele proceselor de evoluție teritorialității."


marți, martie 28

Autostrada A7 turează motoarele...

Prima autorizație de construire pe lotul 1 (din cele 3 necesare) din sectorul Focșani-Bacău (autostrada A7)! Ieri (27.03.2023) s-a eliberat autorizația pentru lotul 1 din Autostrada Focșani-Bacău (lotul Focșani-Pufești) 

Caracteristicile lotului 1:

1) lungime - 35,6 km,

2) valoarea lucrărilor autorizate - 2,6 miliarde de lei,

3) suprafața terenului - 6.100.500 m.p. 

Coordonatele autostrăzii Focșani-Bacău:

1) 3 tronsoane în lungime totală de 95,9 kilometri, 

2) contract semnat în decembrie 2022,

2) durata de execuție este de 30 de luni,

3) valoarea contractelor (finanțare parțială din PNRR) este de 6,5 miliarde de lei,

4) 91 de poduri și pasaje de construit.

Urmează eliberarea Ordinului de Începere a Lucrărilor pe lotul 1 și eliberarea Autorizațiilor de Construire pe loturile 2 și 3.

Sursa: Adrian Covăsnianu


 


marți, martie 21

Cum văd tinerii Ziua Parcului Cancicov?

Micul chestionar de mai jos (aplicat în ultimele trei săptămâni) nu are pretenţia de a fi respectat toate canoanele sociologice privitoare la elaborarea unui eşantion reprezentativ la nivel urban. Am favorizat grupele tinere de vârstă (a se vedea diagrama) pentru că ele sunt speranţa, dinamismul şi inventivitatea de care Bacăul are atâta nevoie. Rezultatele la cele două întrebări le puteţi urmări mai jos, ordonate după numărul de răspunsuri, dintr-un total de 215 aplicări în format on-line. Îmi exprim speranţa că în anii ce vor veni, la următoarele aniversări, să avem parte de cât mai multe activităţi plăcute, gândite pentru toate vârstele, pentru toţi băcăuanii, indiferent de variabilele geodeomografice şi administrativ-politice luate în considerare...

 


1. De Ziua Parcului Cancicov (22 martie), ce activități v-ar plăcea să fie organizate? (maxim 5 opțiuni)

Proiecție film  - 153 răspunsuri

Amenajarea unui sector cu hamace și perne (dacă vremea permite)  - 123

Secvențe muzicale oferite de artiști/pasionați ai muzicii  - 98

Participarea la diverse ateliere  (face-painting, origami, arboricultură etc)  - 91

Amenajarea unor expoziții (pictură, foto, caricatură etc)  - 82

Desene pe asfalt – 74

Organizarea unui mic târg/stand de produse tradiționale (ex: ceramică, suveniruri etc)  - 73

Mici spectacole de teatru/teatru de păpuși  - 67

Organizarea de mici întreceri/activități sportive  - 65

Amenajarea unui mic sector pentru lectură, dotat cu reviste și cărți  - 57

Concurs de trotinete/biciclete/mașinuțe/role etc  - 49

Alte activități nespecificate în chestionar  - 19

Participarea la un simpozion cu tema "Parcul Cancicov" (într-un spațiu închis)  - 12

Participarea la acțiuni oficiale (discursuri, depuneri de jerbe/coroane etc) - 7

 

2. Care este aspectul de cea mai mare importanță pentru dumneavoastră în această zi deosebită din istoria parcului și a evoluției orașului, dacă v-ați decide să veniți în parc? (o singură opțiune)

Posibilitatea de a petrece în mod plăcut câteva ore în aer liber, asistând/participând la diverse activități - 111 răspunsuri

Socializarea cu prietenii  - 73

Starea infrastructurii  parcului (alei, bănci, mese, toalete etc) - 55

Curățenia din parc  - 53

Starea vegetației, gospodărirea spațiilor verzi din parc   - 48

Horeca (terase, restaurante)  - 21

starea locurilor de joacă din parc - 17

Plimbatul animalului de companie – 15

Activități sportive - 13

Alte aspecte nespecificate în chestionar  - 3

 

 

 

joi, martie 16

Spre neuitare: o filă din istoria parcului central al Bacăului

      Rare şi aproape ilizibile sunt mărturiile despre Bacăul de altădată, adevărate palimpseste îngropate în noianul informaţiilor naţionale. Totuşi, precum exploratorii vremurilor trecute, mai găsim urme care deschid noi orizonturi pentru cunoaşterea patrimoniului verde băcăuan...

ŞEDINŢA CONSILIULUI PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU

(…)

UN NOU PARC COMUNAL

D. primar C. ZLOTESCU cere şi consiliul aprobă ca pe terenul liber dintre spitalul comunal şi stadionul sportiv să se creeze un parc comunal, pe care ministerul de domenii va planta, prin inginerii silvici, un număr de 80.000 de arbori. Şedinţa consiliului comunal a luat sfârşit la ora 9 seara.

Ziarul Dimineaţa, 16 iulie 1935

***

Iată şi o imagine a edilului care şi-a pus semnătura pentru înfiinţarea parcului central al Bacăului:

Sursa foto: ziarul Viitorul, 13 noiembrie 1936 (colorizare digitală)

Mica informare în presa naţională despre înfiinţarea parcului băcăuan 
(marcare cu roşu în articolul complet despre şedinţa Consiliului Primăriei Bacău)


sâmbătă, martie 11

Primarii Bacăului: Mihai Văgăunescu

        „Ca trăsnit mă pomenesc căzut în genunchi de fulgerătura unui glonte tras asupra-mi de la 4-5 pași, apoi cad pe spate cu arma încleștată în mâini și roșie de sângele ce vărsasem cu ascuțișul ei; un val fierbinte de căldură-mi trece prin tot corpul, în vreme ce simțeam că șiroaie de sudoare îmi brăzdează fața, iar prin sân un val de sânge se scurgea către cingătoare.“ Evacuat de urgenţă, a avut totuşi zile, chiar dacă i s-a amputat braţul stâng, devenind infirm pe viaţă  - sursa: Însemnări zilnice de front. O mică secvenţă din viaţa unei personalităţi a Bacăului, cu o biografie ieşită din comun, din păcate prea puţin cunoscută chiar şi pe plan local. În calitate de primar al oraşului, a contribuit din plin la modernizarea urbei în perioada 1932-1934 şi i-a condus destinele în anii grei de război (1941-1943). O trecere în revistă a realizărilor de la începutul primului mandat ne-o oferă ziarul Dimineaţa din 7 noiembrie 1933, în articolul Activitate edilitară la Bacău. Înfăptuirile realizate sub primariatul d-lui M. Văgăunescu, recent descoperit de subsemnatul în presa vremii:

Foto: Mihai Văgăunescu. Sursa: Grigore Grigorovici - Bacăul din trecut şi de azi (culegeri monografice), Tipografia Primăriei Municipiului Bacău, 1933 [pe copertă 1934]

BACĂU. — Deşi de la venirea în fruntea primăriei municipiului a d-lui deputat M. Văgăunescu, nu a trecut decât o singură campanie de lucru, totuşi programul edilitar pe care l-a enunţat la venirea sa în fruntea municipiului a fost în bună măsură pus în practică, astfel că astăzi a făcut un pas înainte spre modernizarea sa.

LUCRĂRI DE PAVAJE

Printre lucrările edilitare mai importante vom releva în primul rând lucrările de pavaje a străzilor din cuprinsul municipiului, care au necesitat sume mari de bani, dar care au fost totuşi procurate printr’o administrare chibzuită, fără a fi nevoie de vreun împrumut. Astfel, s’au pavat străzile Buna Vestire, în suprafaţă de 1310 m.p. al cărei cost a fost de 713.933 lei; Mareşal Presan în suprafaţă de 5312 m. p., costul fiind de 2.870.242 lei; Ionitză Sturdza, în suprafaţă de 8041,50 m.p., lucrare în valoare de 4.446.950, Basarabiei 540 m.p. în valoare de 294.414 lei; piaţa calea Oituz 1534 m.p. în valoare de 843.302 lei; piaţa Catedralei Sf. Neculae în supr. de 1424 m.p. 854.023 lei; şi str. Cristoveanu în supr. de 1251 m.p. 692.080 lei. În total s’au executat în interval de 6 luni pavaje în valoare de 10 milioane 720.009 lei.

Pe lângă lucrările de pavaje de mai sus s’au reparat vechile pavaje pe străzile Mihai Viteazul şi Regele Ferdinand, s’a executat pavajul pe strada Buna Vestire, s’au refăcut trotuarele din piaţa Sf. Neculai, toate aceste lucrări costând 34.889 lei.

TROTOARELE

Până la venirea d-lui M. Văgăunescu în fruntea primăriei, periferiile oraşului erau complect neglijate. Aproape nimic nu s’a făcut pentru regiunile din marginea oraşului, printre care menţionăm în prin acele părţi pe timp de ploaie era imposibilă. Faţă de această situaţiune, d-sa a dispus efectuarea unei serii întregi de lucrări în regiunile periferice ale oraşului, printre care menţionăm în special lucrările de trotuare. Astfel, s’au executat trotuare pe străzile Banul Mărăcine, Iarmaroc, Cremenei, Bradului, C. Negri. Marconi. Aurel Vlaicu, Hotinului, Artileriei, H. Beivscu, D. Cantemir, Trec. Borzeşti, Avram Iancu. Casele Naţionale, Fundătura Conache, Mircea şi Traian, toate în suprafaţă. de 5551 m.p, care au costat lei 134.069.

Dacă timpul se va menţine favorabil se vor mai executa trotuare pe străzile Zimbrului, Poştei, Crişan şi Gloriei în suprafaţă de 1886 m.p., lucrări în valoare de 55.880 lei. In piaţa Sf. Neculai, se execută trotuare în valoare de 116.400 lei. Deasemenea, hala a fost în întregime asfaltată pe o suprafaţă de 1180 m.p. şi a costat 370.000 lei. Reparaţiunile de trotuare ce s’au executat în cursul acestui an au costat 13.486 lei.

Au fost prunduite străzile Ştefan cel Mare, Regina Maria cum şi alte străzi cu 2179 m.c. prundiş, care au costat 108.568 Iei. Deasemenea, cu prundul scos din străzile pavate, au fost prunduite numeroase alte străzi.

ALTE LUCRĂRI EDILITARE

În cursul acestui an s’a mai executat podul de lemn de pe str. Lunca Bistriţei în lungime de 49 m.l. în valoare de 75.726 lei; podul din parcul Bistriţei, în lungime de 21 m.l, în valoare de 44.769 lei şi s’au făcut reparaţiuni celorlalte poduri de pe canalul uzinei, în valoare de 3.500 lei. Deasemenea, pentru ca şcolile să poată funcţiona in mod normal s'au făcut reparaţiuni tuturor şcolilor primare, în valoare de 110.407 lei.

Localul primăriei a fost reparat, precum şi clădirea tipografiei comunale şi s’a vopsit gardul primăriei, efectuându-se lucrări în valoare de 60.589 lei. S’a mai terminat pavilionul de contagioşi dela spitalul comunal şi s’au cumpărat cele necesare pentru infiinţarea unei farmacii la spitalul comunal, lucrări care au costat 204.955 iei.

Pe lângă cele arătate mai sus, sub primariatul d-lui M. Văgăunescu s’au mai executat alte lucrări edilitare, mai mărunte. Astfel, s’au făcut diguri de piatră la pârăul Bărnat; instalaţii de apă in piaţa centrală; s’a construit biserica dela Şerbăneşti, s’a construit hala din cartierul C. F.R., s’au făcut numeroase împrejmuiri şi înfrumuseţări în grădinile oraşului, portaluri de intrare la hala centrală, cum şi gardul şi portalul de la cimitirul eroilor.

Mai trebue de relevat sporirea capacităţii de producţie a energiei electrice prin cumpărarea unui nou motor electric, care este în curs de instalare, precum şi proiectul construirii noului abator, pentru care se întocmeşte acum planul şi devizele.

La un buget de 33 milioane, realizarea unor lucrări edilitare în valoare de 14.421.000 lei, numai în intervalul de şase luni ale anului în curs, — fără a se aplica toate impunerile prevăzute de legea finanţelor locale, cum ar fi de pildă taxa ad-valorem, instituită pe mărfurile ce intră sau esă din oraş, — învederează grija pe care actualul primar o manifestă pentru binele oraşului şi pentru progresul lui.

 ***

Destinul omului şi destinul oraşului capătă în cazul lui Mihai Văgăunescu accente aparte, împletite heteroclit. De numele său se leagă într-un anume fel şi amenajarea parcului central al Bacăului. Aş putea spune că este o filă premergătoare din istoria tumultoasă a facerii inimii verzi a oraşului nostru, începută oficial pe 22 martie 1935. Această filă vă invit să o descoperiţi în Addenda monografiilor, printr-un articol deosebit, semnat de dl. ing. Mihai Ceucă: Povestea parcului. În Bacăul interbelic, lebedele negre ale lui Taleb se mişcau cu graţie....

Oraşul parcurilor naturale...

 Romanticii ani 90: comisii pentru ecologie şi protecţia mediului, un oraş al parcurilor naturale 😏




vineri, martie 10

Starea vremii pentru 22 martie ...1935

 Atunci, la momentul 0 al naşterii parcului central al Bacăului...

Sursa: ziarul Argus, 23 martie 1935

    22 martie 1935. Prin târgul Bacăului primăvara își intra în drepturi. După o dimineață cam rece, Soarele avea să apară, prefigurând o zi frumoasă, cu un pic de vânt. Cojoacele și cizmele erau curățate și puse la păstrare. Un june aduce la primărie  și înregistrează un memoriu semnat de peste 100 de cetățeni de frunte, prin care se solicita înfiinţarea unui parc pe terenul de pe lângă Spitalul „Pavel şi Ana Cristea”. Era momentul de început al nașterii - nu fără greutăți – al parcului nostru. Inima verde a Bacăului începea să bată...


Vezi şi: Ziua unei stări de spirit

O zi de vineri. Vineri, 22 martie 1935

Cum va fi vremea anul acesta, pe 22 martie? Cum vor fi vremurile?


PS: prin amabilitatea domnului Ilie Nicolae, avem confirmarea expertului: "Într-adevăr, cele consemnate în articolul prezentat sunt confirmate și în materialul de reanaliză (ERA). Astfel, în extindere o dorsală asociată anticiclonului Azoric concomitent cu prezența ariilor de joasă presiune active peste nordul Europei. Configurația barică prezentată a fost favorabilă unei circulații zonale, lucru definit prin direcția vestică a vântului. Mai mult, procesul de încălzire a vremii este sugerat și de faptul că sa menționat ceața matinală. Totuși, după câteva zile, presiunea urma să scadă, în ideea că se adâncea către sud un talveg, însă nu era ceva spectaculos în evoluția vremii."



Drum liber pentru autostrada A7 în județul Bacău

 


joi, martie 9

Orașe pentru oameni

    Un cartier, un parc, un centru civic are nevoie de trăire. Pardon, Trăire. Numai așa putem vorbi de atașament, de identitatea locului, de moștenire. Sentimentul apartenenței și spiritul locului se cultivă, făcând cu adevărat ca orașul să fie pentru oameni...Trăirea face diferența între un oraș viu și unul anchilozat. Restul e vorbă goală, iar toată experiența profesioniștilor spațiului urban rămâne pe un raft de bibliotecă, vetust și plictisitor pentru rânduiala vremurilor prezente și viitoare... 

miercuri, martie 8

The Node

    Sună mai bine în engleză, aduce a film SF cu tentă uşor horror. În limba română, nu e doar nod, ci o adevărată matrice moldavă de intimizare spaţială a autostrăzilor A7 şi A8... Detalii pe apix.ro.

Sursa foto: apix.ro

luni, martie 6

Uau: bazin de înot în parc!

        Nu vă împacientați, vorbim de vara anului 1950 😏. Oricum, foarte interesat detaliul cu bazinul de înot din parc. Oare mai găsim vreun bunic care să ne povestească despre acele vremuri?

În marea operă de înflorire a satelor şi oraşelor noastre şi de ridicare a lor din punct de vedere economic, valorificarea resurselor locale de către Comitetele Provizorii are o importanţă deosebită. Comitetele Provizorii, prin secţiile lor de gospodărie şi industrie locală, au pornit cu hotărîre la îndeplinirea acestei sarcini, rezultatele obţinute până in prezent fiind îmbucurătoare. Iată un exemplu de felul cum Comitetul Provizoriu al oraşului Bacău se îngrijeşte de acest lucru. În parcul Libertăţii din acest oraş a fost amenajat un loc special pentru copii, loc înzestrat cu un bazin de înot, un pavilion de adăpost pentru copii şi mamele lor şi un solariu unde copiii vor putea face plajă.

Sunt însă şi unele Comitete Provizorii care nu acordă destulă atenţie acţiunii de valorificare a resurselor locale. Comitetul Provizoriu ai oraşului Buhuşi-Neamţ bunăoară deşi are multe posibilităţi, nu face acest lucru. Există în oraş o fabrică de cherestea pe care Comitetul Provizoriu ar putea s-o pună în funcţiune; tot aici s-ar putea duce o susţinută acţiune de valorificare a fructelor. In oraş se fac numeroase construcţii şi dacă Comitetul Provizoriu ar fi înfiinţat o fabrică de cărămidă, desigur că problema materialelor necesare acestor construcţii ar putea fi soluţionată în bună măsură. Lipsa de preocupare a Comitetului Provizoriu este dăunătoare oraşului şi un exemplu în acest sens este faptul că instalaţiile electrice şi de apă sunt prost întreţinute. Iată de ce Comitetul Provizoriu trebuie să pornească de urgenţă la lichidarea pasivităţii faţă de aceste probleme şi să introducă un spirit gospodăresc, caracteristic unui organ local de tip nou.

Sursa: “Bogăţii scoase la iveală”, în “România liberă”, 23 iunie 1950


Foto: parcul central băcăuan, aşa cum apare el în planul oraşului întocmit de Institutul Geografic Militar în anul 1943.

duminică, martie 5

vineri, martie 3

Târâș-grăpiș, spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei socialiste 😁

 “Cum e şi firesc, sfatul popular al oraşului Bacău, are prevăzute în plan numeroase construcţii. Unele lucrări au fost începute şi construcţiile merg înainte, altele ca, de pildă, teatrul de vară din parcul Libertăţii, amenajări edilitare, cvartalul de locuinţe, şcoala din cartierul Gherăeşti etc., nu au fost nici măcar proiectate deşi fondurile pentru construcţia lor au fost alocate la vreme. În afară de acestea mai există însă şi alte construcţii neîncepute. Refacerea străzilor 9 Mai, 23 August şi alte lucrări nu au fost începute pentru că nu s-au prevăzut fonduri. La acestea există în schimb documentaţiile respective.

Din aceste două aspecte puse faţă în faţă, reiese că comitetul executiv orăşenesc şi-a creat singur încurcături. În loc să asigure documentaţii pentru lucrările care au deja fondurile prevăzute, a făcut exact pe dos. Aşa că unde sînt fonduri nu sînt documentaţii, iar unde sînt documentaţii nu sînt fonduri. O judicioasă planificare ar putea pune capăt acestei anomalii.”

Sursa: Cînd e una, nu e alta – ziarul România liberă, 31 mai 1958

Blocuri de locuinţe în Parcul Libertăţii (sursa: revista "Arhitectura", 1959)

Utilizarea terenului în Zona urbană funcţională Bacău (proiect Copernicus)

O hartă sugestivă a modului de utilizare a terenului pentru Zona urbană funcţională* Bacău (ZUF sau FUA în limba engleză - functional urban area), parte a programului Copernicus – Land Monitoring Service, materializat în proiectul Copernicus Urban Atlas. Produsul cartografic a fost obţinut din prelucrarea unui set de imagini optice la rezoluție spațială ridicată (VHR – Very High Resolution)  efectuate de misiunea Sentinel-2.

Harta poate fi descărcată la rezoluţie originală de aici.

*Zona urbană funcțională: o zonă urbană funcțională constă dintr-un oraș și zona sa de provenienţă a navetiştilor. Zonele urbane funcționale constau, așadar, dintr-un oraș dens locuit și o zonă de mobilitate zilnică mai puţin populată, a cărei piață a muncii este puternic integrată cu localitatea urbană (OECD, 2012). Prof. George Ţurcănaşu (Facultatea de Geografie, UAIC) detaliază şi clarifică conceptul: Simplificând, ZUF e un termen ce vizează arealul de recrutare a forţei de muncă navetiste pe vectorul îndreptat spre oraşul central. Pentru a înlesni comparaţia între diferitele structuri urbane europene, programul de finanţare ESPON recomandă ca limita exterioară a ZUF să fie dată de valoarea de minim 15% navetişti din populaţia ocupată. Nu se impune nici o restricţie din perspectiva morfologică. În configurarea la nivel naţional a acestor tipuri de structuri, unele state practică şi criterii morfologice, astfel încât ZUF ale diverselor state europene nu sunt pe deplin comparabile.”