Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
sâmbătă, iunie 3
Tăcute oaze urbane...
Aproape de km zero. O întâlnire care m-a făcut să-mi propun odată și-odată un mic eseu despre farmecul unor străduțe din orașul mai puțin vizibil. Tăcute oaze efemere care mai rezistă timpului, palimpseste abia vizibile, destine care se sting încetul cu încetul. Frânturi din memoria urbei, precum o pagină din Eliade...Oameni, locuri, istorii nescrise. Le mai vedem, astăzi, în tăvălugul vanitătilor noastre? Trăim într-o lume care se schimbă din ce în ce mai rapid, de multe ori fără acordul, fără participarea şi chiar fără informarea noastră. A privi mai atent la oraşul în care locuim – pentru a încerca să-l descoperim şi să ne punem amprenta asupra felului în care se dezvoltă - devine aproape o datorie a fiecăruia dintre noi. (Miruna Tîrcă)
marți, mai 23
Despre regenerarea urbană
"Regenerarea urbană presupune un set de acţiuni, de politici publice, de investiţii, de schimbări legislative, de concurs de soluţii, de teritorii bine delimitate, care sunt în degradare, care nu funcţionează foarte bine. Iar picătura aceea de politică publică, de investiţii, de transformare, să aducă cel puţin două din trei beneficii: de natură fizică - transformare fizică a acestora; de natură economică - activitatea economică să se schimbe; respectiv de natură socială. (...) Nu e regenerare urbană în momentul în care lărgeşti trotuarele luând din spaţiul verde, pui bariere..." - Bogdan Suditu (Preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism din Primăria București)
luni, mai 22
vineri, mai 19
Despre reorganizarea administrativ-teritorială: regiunile delimitate identitar
Câteva extrase dintr-o foarte interesantă serie de articole semnate de prof. George Ţurcănaşu în Ziarul de Iaşi:
"Regiunile
istorice, ce au şi o logică teritorială dovedită de istorie, sunt cele mai
eficiente construcţii teritoriale. Cu şapte regiuni administrative, dimensiunea
medie a acestora ar ajunge la 2,7 milioane (peste media Poloniei, dar sub cea a
Spaniei – peste 2,8 milioane, fără exclavele africane). Mediana e de 1,9
milioane de locuitori. Cea mai mare regiune devine Muntenia (aproape 5,9
milioane de locuitori împreună cu Bucureştiul). Apare o reflecţie suplimentară
în cazul acestei regiuni: e mai bine să separăm regiunea urbană a Bucureştiului
de Muntenia sau nu? Exemplele Franţei (Île de France) şi Spaniei (Madrid) ne
arată că separarea nu ar fi o întreprindere de ignorat. Separarea regiunii
urbane Bucureşti Ilfov, eventual efectuându se şi un upgrade teritorial, prin
introducerea unor plase din nordul judeţului Giurgiu sau din sud-estul
judeţului Dâmboviţa în judeţul periurban al Capitalei, pentru a asigura
extinderea pe viitor a aglomeraţiei urbane (deja manifestă în zonele Bolintin
Deal, Bolintin Vale, Mihăileşti sau Crevedia), ar duce şi la o simplificare a
politicilor teritoriale de coeziune.
[…]
Dacă
se va opta pentru separarea regiunii urbane a Bucureştiului, cele opt regiuni
administrative vor avea o dimensiune medie de 2,4 milioane de locuitori, valoare
similară Poloniei. Celălalt parametru central, mediana se apreciază la 2,1
milioane de locuitori.
[…]
O
regiune a Moldovei istorice (apuseană) ar fi marea câştigătoarea acestei
variante. Indicatorul coeziunii şi competitivităţii regionale ajunge la
valoarea 95 (dintr-un maxim ponderat de 100 de puncte),
[…]
În această configuraţie, Moldova va fi şi cea mai mare regiune din punct de vedere demografic (>3,9 milioane de locuitori), dacă Bucureştiul va fi separat de regiunea sa. Prin înglobarea sudului regiunii istorice (judeţele Galaţi şi Vrancea) îşi va recupera un element important şi definitoriu al logicii sale teritoriale – debuşeul dunărean de la Galaţi. Galaţiul nu va pierde în această ecuaţie teritorială. Marele oraş moldovean în interiorul unei regiuni administrative suprapuse Moldovei apusene ar putea să profite de o strategie de dezvoltare care să se bazeze pe valorificarea teritorială a specializării sale portuare. Proiectul comun cu Brăila, al consolidării unei aglomeraţii urbane, nu ar avea de suferit. Oricum, proiectele comune, utile creării unei aglomeraţii urbane funcţionale, se pot realiza la scară locală mult mai lesne decât se realizează un context teritorial favorabil unei convergenţe importante la nivel regional continental."
sâmbătă, aprilie 29
Despre regionalizare, cu punctul pe i...
Două adevăruri incomode pentru unii, precizate de prof. univ. dr. Ionel Muntele* într-o foarte interesantă dezbatere on-line pe tema regionalizării din România. Citez din memorie: România este un stat prea mare pentru a putea fi guvernat dintr-un singur loc şi Regionalizarea reprezintă pentru politicieni un moft, o jucărie pe care o scot din când în când la înaintare...
marți, martie 28
Autostrada A7 turează motoarele...
Prima autorizație de construire pe lotul 1 (din cele 3 necesare) din sectorul Focșani-Bacău (autostrada A7)! Ieri (27.03.2023) s-a eliberat autorizația pentru lotul 1 din Autostrada Focșani-Bacău (lotul Focșani-Pufești)
Caracteristicile lotului 1:
1) lungime - 35,6 km,
2) valoarea lucrărilor autorizate - 2,6 miliarde de lei,3) suprafața terenului - 6.100.500 m.p.
Coordonatele autostrăzii Focșani-Bacău:
1) 3 tronsoane în lungime totală de 95,9 kilometri,
2) contract semnat în decembrie 2022,
2) durata de execuție este de 30 de luni,
3) valoarea contractelor (finanțare parțială din PNRR) este de 6,5 miliarde de lei,
4) 91 de poduri și pasaje de construit.
Urmează eliberarea Ordinului de Începere a Lucrărilor pe lotul 1 și eliberarea Autorizațiilor de Construire pe loturile 2 și 3.
marți, martie 21
Cum văd tinerii Ziua Parcului Cancicov?
Micul chestionar de mai jos (aplicat în ultimele trei săptămâni) nu are pretenţia de a fi respectat toate canoanele sociologice privitoare la elaborarea unui eşantion reprezentativ la nivel urban. Am
favorizat grupele tinere de vârstă (a se vedea diagrama) pentru că ele sunt
speranţa, dinamismul şi inventivitatea de care Bacăul are atâta nevoie. Rezultatele la cele două întrebări le
puteţi urmări mai jos, ordonate după numărul de răspunsuri, dintr-un total de 215 aplicări în format on-line. Îmi exprim speranţa că în anii ce vor veni, la următoarele aniversări, să
avem parte de cât mai multe activităţi plăcute, gândite pentru toate vârstele,
pentru toţi băcăuanii, indiferent de variabilele geodeomografice şi administrativ-politice
luate în considerare...
1. De Ziua Parcului Cancicov (22 martie),
ce activități v-ar plăcea să fie organizate? (maxim 5 opțiuni)
Proiecție
film - 153 răspunsuri
Amenajarea
unui sector cu hamace și perne (dacă vremea permite) - 123
Secvențe
muzicale oferite de artiști/pasionați ai muzicii - 98
Participarea
la diverse ateliere (face-painting,
origami, arboricultură etc) - 91
Amenajarea
unor expoziții (pictură, foto, caricatură etc)
- 82
Desene
pe asfalt – 74
Organizarea
unui mic târg/stand de produse tradiționale (ex: ceramică, suveniruri etc) - 73
Mici
spectacole de teatru/teatru de păpuși -
67
Organizarea
de mici întreceri/activități sportive -
65
Amenajarea
unui mic sector pentru lectură, dotat cu reviste și cărți - 57
Concurs
de trotinete/biciclete/mașinuțe/role etc
- 49
Alte
activități nespecificate în chestionar -
19
Participarea
la un simpozion cu tema "Parcul Cancicov" (într-un spațiu închis) - 12
Participarea
la acțiuni oficiale (discursuri, depuneri de jerbe/coroane etc) - 7
2. Care este aspectul de
cea mai mare importanță pentru dumneavoastră în această zi deosebită din
istoria parcului și a evoluției orașului, dacă v-ați decide să veniți în parc? (o singură opțiune)
Posibilitatea de a petrece în mod plăcut câteva ore în
aer liber, asistând/participând la diverse activități - 111 răspunsuri
Socializarea cu prietenii
- 73
Starea infrastructurii
parcului (alei, bănci, mese, toalete etc) - 55
Curățenia din parc
- 53
Starea vegetației, gospodărirea spațiilor verzi din parc - 48
Horeca (terase, restaurante) - 21
starea locurilor de joacă din parc - 17
Plimbatul animalului de companie – 15
Activități sportive - 13
Alte aspecte nespecificate în chestionar - 3
sâmbătă, martie 18
Propunere: studiu de oportunitate în vederea extinderii sistemului de transport public local de călători în ZMBC
Primăria Municipiului Bacău a comandat un studiu de oportunitate privind dezvoltarea reţelei de transport public în Bacău şi zona metropolitană. Dezbaterea publică va avea loc luni, 20 martie (Teatrul Bacovia, ora 17,00). Documentul poate fi descărcat online, în format pdf, de aici.
joi, martie 16
Pe firul timpului: sfinţirea Bisericii "Sfântul Gheorghe" din fosta comună Domniţa Maria
După cinci ani de la punerea pietrei de temelie (15 august 1934), pe 12 noiembrie 1939 avea să fie oficiată slujba de sfinţire a Bisericii “Sfântul Gheorghe”, una dintre cele mai frumoase obiective de cult păstrate în municipiu. Momentul este prezentat în presa naţională printr-un articol generos publicat la pagina 8 a ziarului Universul din 17 noiembrie 1939:
Sfinţirea bisericii din com. Domniţa Maria (Bacău)
Bacău, 13 Noembrie
Duminică
12 Noemb. crt. s’a făcut cu mare solemnitate sfinţirea monumentalei biserici cu
hramul „Sf. Gheorghe“ din comuna suburbană Domniţa Maria, cea mai mare şi mai
frumoasă biserică din judeţul nostru şi unica — prin felul ei — din întreaga
eparhie.
Slujba
sfinţirii a fost oficiată de P. S. S. episcopul Lucian al Romanului, înconjurat
de un impunător sobor de consilieri referenţi de la Sf. Episcopie, în frunte cu
păr. econ. Gh. Vlad, directorul seminarului teolog „Sf. Gheorghe“ din Roman;
păr. econ. I. Dănilă, păr. econ. Bucevschi, păr. Gh. Chiriac, arhidiacon Ştefan
Prutéanu ş. a.
La
slujba sfinţirii au participat şi membrii clerului bacăuan, în frunte cu păr.
protoereu Th. Zotta, preot Gh. Berilă, pr. V. Pascalini, pr. D. Videaou,
protosinghelul Calist Berea, prof. diacon D. Iordache, prof. Th. Fecioru, prof.
C. Sturzu ş. a.
Au
participat deasemenea şi reprezentanţii autorităţilor în frunte cu: d. colonei
I. Minescu, prefectul judeţului; prof. Leonida Dimitrescu, primarul oraşului Bacău;
Const. Nădejde, secretar g-ral al F.R.N.; col. I. Dăscalescu, comandantul
gărzilor naţionale; căpitan Horvat, primarul com. Domniţa Maria ş.a. Mai erau
prezenţi: d-na şi d. C. Vasilescu, pictor din Bucureşti, autorul frumoaselor
podoabe picturale a bisericii, d-na şi d. inginer Dan Costinescu, directorul
general al fabricei de hârtie Letea; d. avocat Const. Zlotescu, preşedintele
Asociaţiei culturale Sf. Nicolae; d-na Ecat. Florescu, din partea societ.
„Crucea Roşie“; col. C. Brumă, direct, cămin, cult „V. Alecsandri“; d-na Maria
Fulgeanu, direct, şc. norm. fete; preot Gh. Bujor, ing. Hodivoignu, pr. C. Moiceanu,
C. Ursu, sub-administr. financ.; I. Dăscălescu, ajutor de primar al com.
Domniţa Maria; prof. Ana Monaru, prof. cat. Venescu, locot. Lefter, I.
Secăreanu, Nicolae Vlahuţă, secretar g-ral al primăriiei Bacău; I. Paloşanu,
director prefectura Bacău; I. Focşan, V. Covor, C. Stăncineanu, învăţător
Secăreanu ş. a.
Actul
sfinţirii s’a făcut şi în prezenţa unui foarte mare număr de credincioşi, cu o
ceremonie din cele mai impunătoare. Răspunsurile au fost date de corul
primăriei oraşului Bacău, condus de maestrul Aurel Constantinescu. P.S.S.
episcopul Lucian al Romanului a ţinut o frumoasă predică, binecuvântând opera
creştinească ce s’a realizat prin stăruinţa şi munca depusă de preotul Gh.
Berilă, parohul bisericii.
Pr.
paroh Gh. Berilă a arătat împrejurările în cari s’a zidit sfântul locaş şi
munca depusă pentru realizarea ei. După terminarea sf. slujbe, s’a servit o
masă la şcoala normală de fete. Aici P. S. Sa episcopul Lucian a fost
întâmpinat de elevele străjere ale şcoalei, în frunte cu d-na directoare Maria
Fulgeanu, d-na prof. Florica Mihăilescu, dirijoarea corului şi d-ra prof. Elena
Mălinescu, comandanta legiunii străjereşti.
P.S.S.
episcopul Lucian, a vizitat localul şi clasele, rămânând foarte satisfăcut de
cele constatate. La masă s’a închinat pentru M. S. Regele şi pentru propăşirea ţării.
Sursa:
ziarul Universul, 17 noiembrie 1939
Spre neuitare: o filă din istoria parcului central al Bacăului
Rare şi aproape ilizibile sunt mărturiile despre Bacăul de altădată, adevărate palimpseste îngropate în noianul informaţiilor naţionale. Totuşi, precum exploratorii vremurilor trecute, mai găsim urme care deschid noi orizonturi pentru cunoaşterea patrimoniului verde băcăuan...
ŞEDINŢA CONSILIULUI
PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU
(…)
UN NOU PARC COMUNAL
D. primar C. ZLOTESCU
cere şi consiliul aprobă ca pe terenul liber dintre spitalul comunal şi
stadionul sportiv să se creeze un parc comunal, pe care ministerul de domenii va
planta, prin inginerii silvici, un număr de 80.000 de arbori. Şedinţa
consiliului comunal a luat sfârşit la ora 9 seara.
Ziarul Dimineaţa, 16 iulie 1935
***Iată şi o imagine a edilului care şi-a pus semnătura pentru înfiinţarea parcului central al Bacăului:
sâmbătă, martie 11
Primarii Bacăului: Mihai Văgăunescu
„Ca trăsnit mă pomenesc căzut în genunchi de fulgerătura unui glonte tras asupra-mi de la 4-5 pași, apoi cad pe spate cu arma încleștată în mâini și roșie de sângele ce vărsasem cu ascuțișul ei; un val fierbinte de căldură-mi trece prin tot corpul, în vreme ce simțeam că șiroaie de sudoare îmi brăzdează fața, iar prin sân un val de sânge se scurgea către cingătoare.“ Evacuat de urgenţă, a avut totuşi zile, chiar dacă i s-a amputat braţul stâng, devenind infirm pe viaţă - sursa: Însemnări zilnice de front. O mică secvenţă din viaţa unei personalităţi a Bacăului, cu o biografie ieşită din comun, din păcate prea puţin cunoscută chiar şi pe plan local. În calitate de primar al oraşului, a contribuit din plin la modernizarea urbei în perioada 1932-1934 şi i-a condus destinele în anii grei de război (1941-1943). O trecere în revistă a realizărilor de la începutul primului mandat ne-o oferă ziarul Dimineaţa din 7 noiembrie 1933, în articolul Activitate edilitară la Bacău. Înfăptuirile realizate sub primariatul d-lui M. Văgăunescu, recent descoperit de subsemnatul în presa vremii:
BACĂU. —
Deşi de la venirea în fruntea primăriei municipiului a d-lui deputat M.
Văgăunescu, nu a trecut decât o singură campanie de lucru, totuşi programul
edilitar pe care l-a enunţat la venirea sa în fruntea municipiului a fost în
bună măsură pus în practică, astfel că astăzi a făcut un pas înainte spre modernizarea
sa.
LUCRĂRI DE PAVAJE
Printre
lucrările edilitare mai importante vom releva în primul rând lucrările de
pavaje a străzilor din cuprinsul municipiului, care au necesitat sume mari de
bani, dar care au fost totuşi procurate printr’o administrare chibzuită, fără a
fi nevoie de vreun împrumut. Astfel, s’au pavat străzile Buna Vestire, în
suprafaţă de 1310 m.p. al cărei cost a fost de 713.933 lei; Mareşal Presan în
suprafaţă de 5312 m. p., costul fiind de 2.870.242 lei; Ionitză Sturdza, în
suprafaţă de 8041,50 m.p., lucrare în valoare de 4.446.950, Basarabiei 540 m.p.
în valoare de 294.414 lei; piaţa calea Oituz 1534 m.p. în valoare de 843.302
lei; piaţa Catedralei Sf. Neculae în supr. de 1424 m.p. 854.023 lei; şi str.
Cristoveanu în supr. de 1251 m.p. 692.080 lei. În total s’au executat în
interval de 6 luni pavaje în valoare de 10 milioane 720.009 lei.
Pe lângă
lucrările de pavaje de mai sus s’au reparat vechile pavaje pe străzile Mihai
Viteazul şi Regele Ferdinand, s’a executat pavajul pe strada Buna Vestire, s’au
refăcut trotuarele din piaţa Sf. Neculai, toate aceste lucrări costând 34.889
lei.
TROTOARELE
Până la
venirea d-lui M. Văgăunescu în fruntea primăriei, periferiile oraşului erau
complect neglijate. Aproape nimic nu s’a făcut pentru regiunile din marginea oraşului,
printre care menţionăm în prin acele părţi pe timp de ploaie era imposibilă. Faţă
de această situaţiune, d-sa a dispus efectuarea unei serii întregi de lucrări
în regiunile periferice ale oraşului, printre care menţionăm în special
lucrările de trotuare. Astfel, s’au executat trotuare pe străzile Banul
Mărăcine, Iarmaroc, Cremenei, Bradului, C. Negri. Marconi. Aurel Vlaicu,
Hotinului, Artileriei, H. Beivscu, D. Cantemir, Trec. Borzeşti, Avram Iancu.
Casele Naţionale, Fundătura Conache, Mircea şi Traian, toate în suprafaţă. de
5551 m.p, care au costat lei 134.069.
Dacă timpul se va menţine favorabil se
vor mai executa trotuare pe străzile Zimbrului, Poştei, Crişan şi Gloriei în
suprafaţă de 1886 m.p., lucrări în valoare de 55.880 lei. In piaţa Sf. Neculai,
se execută trotuare în valoare de 116.400 lei. Deasemenea, hala a fost în
întregime asfaltată pe o suprafaţă de 1180 m.p. şi a costat 370.000 lei. Reparaţiunile
de trotuare ce s’au executat în cursul acestui an au costat 13.486 lei.
Au fost
prunduite străzile Ştefan cel Mare, Regina Maria cum şi alte străzi cu 2179 m.c.
prundiş, care au costat 108.568 Iei. Deasemenea, cu prundul scos din străzile
pavate, au fost prunduite numeroase alte străzi.
ALTE LUCRĂRI EDILITARE
În cursul
acestui an s’a mai executat podul de lemn de pe str. Lunca Bistriţei în lungime
de 49 m.l. în valoare de 75.726 lei; podul din parcul Bistriţei, în lungime de
21 m.l, în valoare de 44.769 lei şi s’au făcut reparaţiuni celorlalte poduri de
pe canalul uzinei, în valoare de 3.500 lei. Deasemenea, pentru ca şcolile să
poată funcţiona in mod normal s'au făcut reparaţiuni tuturor şcolilor primare,
în valoare de 110.407 lei.
Localul
primăriei a fost reparat, precum şi clădirea tipografiei comunale şi s’a vopsit
gardul primăriei, efectuându-se lucrări în valoare de 60.589 lei. S’a mai
terminat pavilionul de contagioşi dela spitalul comunal şi s’au cumpărat cele
necesare pentru infiinţarea unei farmacii la spitalul comunal, lucrări care au
costat 204.955 iei.
Pe lângă
cele arătate mai sus, sub primariatul d-lui M. Văgăunescu s’au mai executat
alte lucrări edilitare, mai mărunte. Astfel, s’au făcut diguri de piatră la
pârăul Bărnat; instalaţii de apă in piaţa centrală; s’a construit biserica dela
Şerbăneşti, s’a construit hala din cartierul C. F.R., s’au făcut numeroase
împrejmuiri şi înfrumuseţări în grădinile oraşului, portaluri de intrare la
hala centrală, cum şi gardul şi portalul de la cimitirul eroilor.
Mai trebue
de relevat sporirea capacităţii de producţie a energiei electrice prin
cumpărarea unui nou motor electric, care este în curs de instalare, precum şi
proiectul construirii noului abator, pentru care se întocmeşte acum planul şi
devizele.
La un buget
de 33 milioane, realizarea unor lucrări edilitare în valoare de 14.421.000 lei,
numai în intervalul de şase luni ale anului în curs, — fără a se aplica toate
impunerile prevăzute de legea finanţelor locale, cum ar fi de pildă taxa
ad-valorem, instituită pe mărfurile ce intră sau esă din oraş, — învederează
grija pe care actualul primar o manifestă pentru binele oraşului şi pentru
progresul lui.
joi, martie 9
Orașe pentru oameni
luni, martie 6
Uau: bazin de înot în parc!
Nu vă împacientați, vorbim de vara anului 1950 😏. Oricum, foarte interesat detaliul cu bazinul de înot din parc. Oare mai găsim vreun bunic care să ne povestească despre acele vremuri?
În marea
operă de înflorire a satelor şi oraşelor noastre şi de ridicare a lor din punct
de vedere economic, valorificarea resurselor locale de către Comitetele
Provizorii are o importanţă deosebită. Comitetele Provizorii, prin secţiile lor
de gospodărie şi industrie locală, au pornit cu hotărîre la îndeplinirea
acestei sarcini, rezultatele obţinute până in prezent fiind îmbucurătoare. Iată
un exemplu de felul cum Comitetul Provizoriu al oraşului Bacău se îngrijeşte de acest lucru. În parcul Libertăţii din acest
oraş a fost amenajat un loc special pentru copii, loc înzestrat cu un bazin de
înot, un pavilion de adăpost pentru copii şi mamele lor şi un solariu unde
copiii vor putea face plajă.
Sunt însă
şi unele Comitete Provizorii care nu acordă destulă atenţie acţiunii de
valorificare a resurselor locale. Comitetul Provizoriu ai oraşului Buhuşi-Neamţ
bunăoară deşi are multe posibilităţi, nu face acest lucru. Există în oraş o
fabrică de cherestea pe care Comitetul Provizoriu ar putea s-o pună în
funcţiune; tot aici s-ar putea duce o susţinută acţiune de valorificare a
fructelor. In oraş se fac numeroase construcţii şi dacă Comitetul Provizoriu ar
fi înfiinţat o fabrică de cărămidă, desigur că problema materialelor necesare
acestor construcţii ar putea fi soluţionată în bună măsură. Lipsa de preocupare
a Comitetului Provizoriu este dăunătoare oraşului şi un exemplu în acest sens
este faptul că instalaţiile electrice şi de apă sunt prost întreţinute. Iată de
ce Comitetul Provizoriu trebuie să pornească de urgenţă la lichidarea
pasivităţii faţă de aceste probleme şi să introducă un spirit gospodăresc,
caracteristic unui organ local de tip nou.
Sursa: “Bogăţii
scoase la iveală”, în “România liberă”, 23 iunie 1950
vineri, martie 3
Târâș-grăpiș, spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei socialiste 😁
“Cum e şi firesc, sfatul popular al oraşului Bacău, are prevăzute în plan numeroase construcţii. Unele lucrări au fost începute şi construcţiile merg înainte, altele ca, de pildă, teatrul de vară din parcul Libertăţii, amenajări edilitare, cvartalul de locuinţe, şcoala din cartierul Gherăeşti etc., nu au fost nici măcar proiectate deşi fondurile pentru construcţia lor au fost alocate la vreme. În afară de acestea mai există însă şi alte construcţii neîncepute. Refacerea străzilor 9 Mai, 23 August şi alte lucrări nu au fost începute pentru că nu s-au prevăzut fonduri. La acestea există în schimb documentaţiile respective.
Din aceste două aspecte puse faţă în faţă, reiese că comitetul executiv orăşenesc şi-a creat singur încurcături. În loc să asigure documentaţii pentru lucrările care au deja fondurile prevăzute, a făcut exact pe dos. Aşa că unde sînt fonduri nu sînt documentaţii, iar unde sînt documentaţii nu sînt fonduri. O judicioasă planificare ar putea pune capăt acestei anomalii.”
Sursa: Cînd e una, nu e alta – ziarul România liberă, 31 mai 1958
Utilizarea terenului în Zona urbană funcţională Bacău (proiect Copernicus)
O hartă sugestivă a modului de utilizare a terenului pentru Zona urbană funcţională* Bacău (ZUF sau FUA în limba engleză - functional urban area), parte a programului Copernicus – Land Monitoring Service, materializat în proiectul Copernicus Urban Atlas. Produsul cartografic a fost obţinut din prelucrarea unui set de imagini optice la rezoluție spațială ridicată (VHR – Very High Resolution) efectuate de misiunea Sentinel-2.
*Zona urbană funcțională: o zonă urbană funcțională constă dintr-un oraș și
zona sa de provenienţă a navetiştilor. Zonele urbane funcționale constau,
așadar, dintr-un oraș dens locuit și o zonă de mobilitate zilnică mai puţin
populată, a cărei piață a muncii este puternic integrată cu localitatea urbană
(OECD, 2012). Prof. George Ţurcănaşu (Facultatea de Geografie, UAIC) detaliază şi clarifică conceptul: „Simplificând,
ZUF e un termen ce vizează arealul de recrutare a forţei de muncă navetiste pe
vectorul îndreptat spre oraşul central. Pentru a înlesni comparaţia între
diferitele structuri urbane europene, programul de finanţare ESPON recomandă ca
limita exterioară a ZUF să fie dată de valoarea de minim 15% navetişti din
populaţia ocupată. Nu se impune nici o restricţie din perspectiva morfologică.
În configurarea la nivel naţional a acestor tipuri de structuri, unele state
practică şi criterii morfologice, astfel încât ZUF ale diverselor state
europene nu sunt pe deplin comparabile.”
vineri, februarie 24
Arbori bătrâni? Nu, arbori veterani!
O clarificare necesară şi binevenită pentru domeniul gestionării verdelui urban, venită din partea Dianei Culescu (preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România):
"Deh!
este mai simplu să scoți drujba și să pui la pâmânt niște arbori veterani decât
să îi protejezi și să le permiți să contribuie în continuare la viața
socio-culturală a orașului.
ATENȚIE!!!
arborii aceștia nu sunt bătrâni din
simplu motiv pentru că nu există arbori bătrâni!
T𝗲𝗿𝗺𝗲𝗻𝘂𝗹 “bătrân” 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗳𝗼𝗹𝗼𝘀𝗶𝘁 greşit 𝗶̂𝗻 𝗿𝗲𝗹𝗮𝘁̦𝗶𝗲 𝗰𝘂 𝗮𝗿𝗯𝗼𝗿𝗶𝗶, pentru că de
fapt un arbore este în principiu doar ”chestia aia” de sub scoarță prin care
trece seva și care permite de fapt coroanei să se hrănească și să fie ”verde”
sau ”vie”. Lemnul de la interior este de fapt un țesut mort, iar rolul său este
de fapt acela de a susține părțile aeriene ale arborelui... însă, atunci când
acest țesut de la interior se debilitează din diverse motive, arborele poate să trăiască în continuare (să
facă frunze, să dezvolte ramuri, flori fructe etc.) dacă reușește să își
declanșeze la timp anumite mecanisme de redresare (asta, desigur, dacă nu l-a
împiedicat deja un drujbist sau un telefaxist să facă acest lucru).
Astfel, toți
arborii au mereu un an de viață, iar la nivel internațional a început să fie
utilizată sintagma 𝗮𝗿𝗯𝗼𝗿𝗲 𝘃𝗲𝘁𝗲𝗿𝗮𝗻 tocmai pentru a
sublinia faptul că nu este vorba de vârsta propriu-zisă a arborelui ci de
faptul că acesta a trecut prin multe evenimente care, din diverse motive, i-au
produs debilitarea.
În România
administrația publică îi dă înainte cu ”arborii sunt bătrâni!” deoarece
cunoașterea de specialitate în instituțiile publice se limitează de cele mai
multe ori la ce scria prin cărțile din anii '50-'70, adică înainte să se facă
cercetări serioase în domeniul arboriculturii (uhhh! când scriu asta îmi dau
seama că au trecut 50-70 de ani de atunci!!! adică și aici suntem cu minim
jumătate de secol în urmă)
în oraș, arborii
sunt agresați în diverse feluri, între aceste agresiuni numărându-se:
🔴faptul că solul
de pe rădăcini este tasat (prin trecerea sau parcarea mașinilor, prin
depozitarea materialelor de construire etc.);
🔴faptul că
ramurile le sunt tăiate (pentru menține coroana la un anumit nivel sau sub o
anumită formă, pentru a face loc unor construcții, pentru că nu se realizează
corect lucrările de formare etc.);
🔴faptul că
trunchiurile sunt rănite (în urma unor acte de vandalism, deoarece arborii nu
sunt protejați pe timpul realizării lucrărilor de construire etc.);
🔴rădăcinile le
sunt rănite (de către pietoni prin călcare repetată, de mașini prin rularea
permanentă sau ocazională, prin
depozitarea de echipamente sau materiale de construcție, prin realizarea unor
construcți și inserarea rețelelor în subsol etc.);
☝ toate acestea 𝗱𝘂𝗰 𝗹𝗮 𝗱𝗲𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗹𝗲𝗺𝗻𝘂𝗹𝘂𝗶 (țesutul mort
care formează scheletul) 𝘀̦𝗶 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗲𝗰𝘁𝗶𝘃 𝗹𝗮 𝘃𝗲𝘁𝗲𝗿𝗮𝗻𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗮𝗿𝗯𝗼𝗿𝗲𝗹𝘂𝗶.
În alte țări, arborii veterani care au reușit să supraviețuiască un timp îndelungat în cadrul țesutului urban sunt foarte apreciați și sunt ajutați să râmănă în picioare cu ajutorul unor structuri de susținere cu mult după ce lemnul de la interiorul trunchiului s-a debilitat aproape în întregime.Pentru cei care nu știu:
▶cel puțin unul dintre cei trei arbori poate fi încă menținut cu ușurință în spațiul urban cu ajutorul unei structuri de sprijin care să îi acorde un suport adecvat (dacă cineva s-ar fi preocupat de acest lucru în urmă 5 ani ar fi putut fi păstrate toate cele trei exemplare, acum însă lucrurile s-au compliact puțin pentru două din cele trei exemplare).▶în
spațiul public din București, pe lângă acești duzi se mai păstrează foarte
puțini arbori remarcabili care mai pot fi ajutați să rămână alături de noi în
continuare, iar între aceștia se numără: 4-5 ulmi, câțiva salcâmi japonezi,
niște frasini și parcă un castan porcesc (zic parcă pentru că acest exemplar
este la granița cu o propietate privată).
Nici
nu trebuie să mergi până la Paris ca să vezi astfel de exemple, ci ajunge să
dai o fuguță până la Iași, pentru a putea vedea cum 𝗧𝗲𝗶𝘂𝗹 𝗹𝘂𝗶 𝗘𝗺𝗶𝗻𝗲𝘀𝗰𝘂 𝗻𝘂 𝗰𝗮𝗱𝗲 𝗽𝗲𝘀𝘁𝗲 𝘂𝘁𝗶𝗹𝗶𝘇𝗮𝘁𝗼𝗿𝗶𝗶 𝘀𝗽𝗮𝘁̦𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶 public, 𝗰𝗶 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗰𝗮̆ 𝗮 𝗳𝗼𝘀𝘁 𝘀𝗽𝗿𝗶𝗷𝗶𝗻𝗶𝘁 𝗰𝗼𝗿𝗲𝘀𝗽𝘂𝗻𝘇𝗮̆𝘁𝗼𝗿 (vezi în colajul alăturat
imaginea din dreapta-jos). Dar este mai simplu să dai drumul la drujbă și să
scapi de bătăile de cap pe care ți le crează arborii veterani atunci când nu ai
cunoștințele necesare pentru a gestiona corect vegetația arborecentă din oraș
... nu-i așa?!"
Sursa: Fb/Diana Culescu
miercuri, februarie 22
Zău că poţi să te crezi într-un colţ de Rai, când locuieşti la Bacău...
Bacăul în cîşlegele* de iarnă
Bacăul,
inima Moldovei, este netăgăduit unul din cele mal plăcute oraşe ale ţării
noastre.
Vara,
te bucuri de un aer curat şi învioitor, de Bistriţă, în apele căreia poţi să te
răcoreşti de căldura zilei, de nopţi admirabile luminate de un cer înstelat, neîntrecut
de limpede, şi, în fine, de frumoasele împrejurimi, unde dumbrăvile şi
crîngurile din lunca Bistriţei îţi oferă colţuri de pămînt odihnitoare pentru
sufletele ostenite de emoţiunile zilnice. Numai vorbesc de vînatul bogat şi
divers ce se află prin acele locuri, care pasionează pe numeroşii vînători
băcăoani.
Iarna
nu mai puţin poţi petrece minunat la Bacău. Am avut ocazie să văd Bacăul în
serbătorile de iarnă şi pe dată, - ca să vorbesc şi eu academiceşte ca mai
marii zilei - am rîvnit încumetarea de a spune şi altora rostul temeinic şi
temeinicia rostului Băcăoanilor care face din acest oraş unul ce se poate
asămălui cu un colţ de Paris.
La Bacău toate se fac la vreme şi cu bună chibzuială. Munca-i muncă, petrecerea petrecere. Nicăieri nu se vede mai bine naiva preocupare de a petrece inofensiv. Pînă şi sexul frumos este altfel de cît cum este el de obiceiu pe alocurea. De unde mai pretutindeni balurile şi petrecerile n’auatracţie pentru femei de cît că le oferă ocazia să-şi etaleze luxul toaletelor lor, aci vezi doamne şi d-şoare din cele mai gingaşe, care îmbrăcate cît se poate de simplu, nu’s preocupate de cît să-şi arăte graţia manierilor şi perfecţiunea danţului şi astfel obţin adevăratul succes ce trebuie să rîvnească oricine înţelege rostul lumei.
Numai
puţin cavalarii sunt ireproşabili. Urbanitatea cea mai perfectă face dintrinşii
cel mai „chic du monde copurchic”. Dănţuitorii corecţi şi îndemânatici, au
făcut din danţurile aclamatate la Bacău o adevărată artă. Şi cu asta, toată
lumea este atât de „bon enfant“ încît nu auzi vorbind de cît de reuşita
seratelor de la clubul militar, de succesul d-rei Blanche Lescaut de monologurile
ce recită un tînăr, de cîntecele ce cîntă un altul, astfel, încît legendele ce
alimentează imaginaţia locuitorilor al oraşelor, intrigele caracteristice ale
provincialor la Bacău aproape lipsesc cu totul.
Toate
aceastea, mie unul, îmi prezintă atîta farmec încît mă apucă gînduri negre cînd
mă gîndesc că trebue să reintru în mormîntul tîrgulul meu de reşedinţă.
Şi
ce drăguţ şi curat este oreşul! Ce sală minunată de danţ se află la Palatul
administrativ! Ce sala de teatru frumoasă s’a făcut în alt Palat (?),— cel municipal.
D’apoi ce berărie curată, unde se adună societatea cea mal aleasă! În fine dacă
mai pui pe lîngă acest aspect occidental al oraşului şi drăguţenia locuitorilor
sei, zeu, că poţi să te crezi într’un colţ de raiu, cînd locueşti la Bacău...
Pe
viitor voi vorbi de Bacăul literar şi artistic, căci, să nu vă miraţi, băcaoanii
fac de toate la vremea lor şi cu bună chibzuinţă.
19 Ianuarie 1898.
Un băcaoan
pribegit.
duminică, februarie 19
Drumurile judeţene ale Bacăului
De multe ori ne lovim la ştiri sau în diverse comunicate oficiale de situaţii în care se face referire la indicativul unor drumuri judeţene, fără a se aminti însă şi traseul acestora (origine, destinaţie). Desigur, există Google Maps sau alte aplicaţii dedicate, dar nici în cazul acestora nu putem identifica întotdeauna prea facil extremităţile acestor importante artere rutiere. Iată de ce nu este lipsit de interes să avem la îndemână o listă sintetică, extrasă din Hotărârea Nr.344 din 30.03.2011 pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice. În total, la data publicării actului normativ (28 aprilie 2011), judeţul Bacău beneficia de o reţea de drumuri judeţene care însuma 969,39 km, după cum urmează:
Harta rutieră a judeţului Bacău (categoria “Oldies but goodies”)
1.DJ 115 - Oneşti (DN 11) - Caşin - Lupeşti - Pârvuleşti - Mănăstirea Caşin - Scutaru (limita judeţului Vrancea), 26,496 km
2. DJ 116 - DN 11 (Bârsăneşti) Brăteşti - Târgu Ocna (DN 12A) - Pârâul Boghii - Pârgăreşti - Satu Nou - Nicoreşti - Bahna - Marginea - Oituz (DN 11), 26,024 km. Se suprapune pe: DN 12A-km 14+760-15+260 (l = 0,500 km)
3. DJ 116A - Slănic-Moldova - Poiana Sărată (DN 11), 15,017 km
4. DJ 116B - Comăneşti (DN 12A) - Lunca Asău - Asău - Straja (DN 12A), 5,878 km
5. DJ 116C - Târgu Ocna (DN12 B) -Măgura - Mănăstirea Măgura, 2,580 km
6. DJ 116D - Dofteana (DN 12A) - Hăghiac, 3,139 km
7. DJ 117 - Livezi (DN 11) - Prăjoaia - Berzunţi - Buda - Cernu - Poduri - Moineşti - Zemeş - Bolătău - limita judeţului Neamţ (Bolătău), 60,394 km. Traversează DN 2G- km 32+413
8. DJ 117A - Leontineşti (DN 2G) -Solonţ - Stăneşti - Lăgireşti (DN 2G), 13,355 km
9. DJ 118 - Sănduleni (DN 11) - Prisaca - Enăcheşti - Boşoteni - Floreşti (DN 2G), 10,8 km 10. DJ 118A - Enăcheşti (DJ 118) -Bereşti - Tazlău - Româneşti -Tescani - Floreşti (DN 2G) 9,864 km
11. DJ 118B - Enăcheşti (DJ 118) –Strugari - Răchitişu - Pădureni (DJ 119B), 18,117 km 12. DJ 119 - Bacău (DN 11) -Sărata - Valea Seaca - Buchila - Faraoani - Somuşca - Ciucani - Capăta - Dumbrava - Temelia - Gura Văii - Oneşti - Borzeşti (DN 11A), 51,726 km
13. DJ 119A - Urecheşti (DN 11A) - Conţeşti-Sascut-Sat-Sascut-Bereşti -limita judeţului Vrancea (Cornii de Jos), 21,407 km. Se suprapune pe: DN2 -km 12+050-12+414 (l = 0,364 km)
14. DJ 119B - Sărata (DJ 119) - Luizi-Călugara - Dealu Mare - Sohodol - Crihan - Mărgineni - Hemeiuş (DN 15)m 24,068 km. Se suprapune pe: DN 11 - km 7+230 - km 8+020 (l = 0,790 km) DN 2G-km 16+837-16+997 (l = 0,160 km)
15. DJ 119C - Cornăţel (DN 11A)-Lunca Dochiei-limita judeţului Vrancea, 4,392km
16. DJ 119D - DN2-Valea Seacă-Cucova-Orbeni-Drăguşani-Parava (DJ206B), 14,63 km
17. DJ 119E - Ştefan cel Mare (DN 11A)-Bogdana, 4,200 km
18. DJ 119F - Caiuţi (DN 11A)-Popeni-Blidari-Pralea, 13,935 km
19. DJ 119G-Bâlca (DN 11A)-Coţofăneşti, 3,463km
20. DJ 119H - DN 2-Faraoani, 2,459 km
21. DJ 123 - limita judeţului Harghita-Sălătruc-Dărmăneşti (DN 12A), 21,103 km
22. DJ 123G - DJ 123-Dărmăneşti- Tabăra de copii, 3,246 km
23. DJ 156A - Ardeoani (DN 2G)-Tărâţa-Pârjol-Ludaşi-Balcani-Frumoasa-limita judeţului Neamţ, 21,460 km
24. DJ 156B - Buhuşi (DN 15)-Blăgeşti-Poiana Negustorului-Băsăşti (DJ 156A), 17,025 km
25. DJ 156G-Lespezi (DN15)-Buda-Blăgeşti (DJ 156B), 7,533 km
26. DJ 156H - Buhuşi (DN 15)-Runc, 8,509 km
27. DJ 158 - Buhuşi (DN 15)-limita judeţului Neamţ, 5,233 km
28. DJ 159 - Racova (DN 15) - limita judeţului Neamţ (intrare-km 6+400) - limita judeţului Neamţ (ieşire-km 13+300)-Cârligi -Corneşti-Boanţa-limita judeţului Neamţ (intrare-km 23+500)-limita judeţului Neamţ (ieşire-km 7+400)-Damieneşti-Călugăreni-Pădureni (limita judeţului Neamţ km 36+400) 23,400 km . Traversează DN 2- km 18+200
29. DJ 206A-Podu Turcului (DN 11A)-Căuia (DJ241A)-Dealu Morii-Găiceana (DJ 252), 19 km. Se suprapune: DJ 241A-km 11+100-14+790 (l = 3,690 km)
30. DJ 206B - Răcăciuni (DN 2)-Parava-Rădoaia-Dumbrava (DJ 119), 12,1 km
31. DJ 207D - limita judeţului Neamţ-Dămieneşti-Drăgeşti-Brad-Mâgla-Ursoaia-Prăjeşti-Traian (DN 2F), 22,254 km
32.DJ 207F - Holt (DN 2F)-Săuceşti-Schineni-Siretu-Şerbeşti (DN 2)-Bereşti- Bistriţa-Pădureni-Ilieşti-Gura Văii-Racova (DJ 159) 30,887 km Se suprapune: DN 2-km 16+653-19+638 (l = 2,985 km)
33. DJ 207G - Bacău (DN 2)-Bacău (DN 2), 10,786 km
34. DJ 207P - Bacău (DN 2)-Săuceşti, 2,752 km
35. DJ 241 - limita judeţului Vrancea-Podu Turcului-Glăvăneşti-Răzeşu-Chicerea-Motoşeni-Burdusaci-Răchitoasa-Buda-Dănăila-Zapodia-Coloneşti-Călini-Spria-Izvoru Berheciului (241), 58,368 km. Traversează DN 11A - km 26+660
36. DJ 241A - limita judeţului Vrancea-Dealu Morii (DJ 206A)-Tăvădăreşti-(DJ 243B) Vultureni-Onceştii Vechi-Dealu Perjului-Onceşti-Satu Nou-Tarniţa-Antoheşti-Izvoru Berheciului-Glodişoarele-Secuieni (DN 2F)-Zăpodia - Fundeni-Berbinceni-Văleni-Neguşeni-Roşiori-Poieni-Pădureni-DJ 159 75,993 km. Se suprapune: DN 2F - km 78+144-80+319 (l = 2,175 km)
37 DJ 241B - Onceşti (DJ 241A)-Pădureni-Frunteşti-Filipeni-Bălaia-Mărăşti-Glodişoarele (DJ 241A), 20,223 km
38 DJ 241C - Roşiori (DJ 241A) - Misihăneşti - limita judeţului Neamţ (intrare km 6+938) - limita judeţului Neamţ (ieşire km 9+450)-Mâlosu-Valea Caselor-Lipova-Valea Hogei-Satu Nou - limita judeţului Vaslui, 21,598 km
39. DJ 241D - Plopana (DN 2F)-Valea Caselor (DJ 241C), 4,763 km
40. DJ 241E - Neguşeni (DJ 241A)-Poiana-Negri-Mâgla (DJ 207D), 9,236 km
41.DJ 241F - Lehancea (DN 11A)-Răcuşana-Giurgioana - limita jud. Vrancea, 5,64 km
42. DJ 243B - limita judeţului Vaslui-Praja-Chicerea (DJ 241)-Motoşeni-Gura Crăieşti-Beneşti-Baloteşti-Vultureni (DJ 241A)-Medeleni-Poieni-Parincea (DJ 252), 52,818 km. Se suprapune: DJ 241 - km 33+568-33+939 (l = 0,371 km) DJ 241A-km 55+207-56+161 (l = 0,954 km)
43. DJ 252 - limita judeţului Vrancea-Prădaiş-Perchiu-Huruieşti-Găiceana-Năneşti- Parincea-Bibireşti-Buhoci-DN 2F (Dospineşti), 67,486 km
44. DJ 252A-Mileştii de Sus (DJ 252) Mileştii de Jos-Văleni-Horgeşti-Recea-Răcătău-Răzeşi-Răcătău de Jos (DJ 252B), 14,856 km
45. DJ 252B - Buhoci (DJ 252) - Buhocel-Coteni-Furnicari-Tamaşi-Chetriş- Gioseni-Bazga-Răcătău de Jos-Pânceşti-Petreşti (DJ 252), 38,962 km
46. DJ 252C - limita judeţului Vrancea (DJ 252) - Giurgeni-Drăgeşti-Gherdana-Corbasca-Scărişoara-Marvila-Dieneţ-DJ 52B (Pânceşti), 27,774 km
47. DJ 252D - Nicolae Bălcescu (DN2)-Galbeni-Chetriş (DJ 252B), 6,3 km48. DJ 252E - Răcăciuni (DN 2)-Răstoaca-Dieneţ (DJ 252B), 5,011 km
49. DJ 252F - Parincea (DJ 243B)-Ungureni-Gârla Anei-Viforeni-Bărtăşeşti- Brad-Bălaia-Izvoru Berheciului (DJ 241A), 26,656 km