Era şi timpul...
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
duminică, martie 24, 2024
vineri, martie 22, 2024
Şapte primăveri în parc
Au fost şase
primăveri în care am avut tot atâtea motive de bucurie pentru a ne sărbători
parcul. Am plecat de la o idee şi am strâns alături oameni deosebiţi şi momente
de suflet. Au fost şase primăveri în care, prin eforturi proprii, am creat o
stare: starea de parc. În martie 2022, la patru ani de la prima încercare, am
reuşit să oficializăm ziua de 22 martie. „Un
22 martie cu bucurie și speranța că Bacăul nostru identitar va deveni mai bogat.
Povestea parcului este o filă importantă a prefacerilor urbanistice din ultimul
secol. Inima verde a orașului merită recunoaștere, atenție, repere. Un gest
simbolic pentru neuitare, pentru spiritul locului, dar și pentru speranța unui
oraș mai verde”, aveam să declar, cam euforic şi naiv, într-un interviu din
presa locală.
A venit şi cea de
a şaptea sărbătoare. Am crezut de cuviinţă ca aceasta să fie mai aparte: un
moment de reflecţie, un feed-back dar şi un moment al lucidităţii. Această zi
nu este sărbătoarea unor zănatici (doi, trei, câţi or mai fi), ci a unei
întregi comunităţi. Într-un oraş vivant, o scânteie este preluată de
administratorii cetăţii, este cultivată şi promovată durabil. În oraşul meu,
acest lucru este peste putinţă: tu centrezi, tu dai cu capul, vorba chibiţului.
Un asemenea moment nu este un hatâr făcut unor nebuni fără de linişte, nu este
subiect pentru jocuri politice sau pentru creşterea vizibilităţii unor fotolii.
S-a înţeles ce înseamnă 22 martie pentru băcăuani, pentru oraş? Asta am vrut şi noi să vedem, urmărind, într-un
format tip silenzio stampa, gradul de
implicare sau măcar de reamintire a unui reper din istoria urbanistică a
oraşului. A existat vreun interes din partea actorilor comunităţii, acei actori plătiţi pentru a
zidi şi nu a şterge cu indiferenţă?
Avem vreun feed-back din partea vremelnicelor personaje care se bat cu pumnul în piept, aruncând din jobenul
demagogiei şi ipocriziei esenţe tari, precum dezvoltare, modernizare,
durabilitate, ataşament, proiecte, viitor, moştenire, patrimoniu, viitor? La final de zi am putea trage o linie, dar nu prea avem ce contabiliza…Trist, foarte trist.
Mi-am spus că astăzi
nu voi mai traversa parcul la pas. O fac din ce în ce mai rar, de altfel.
Oricât aş căuta renaşterea primăverii în micile detalii ale naturii vegetale,
natura umană te izbeşte dureros prin ceea ce a lăsat în urmă, an de an. Dar nu
poţi să nu vizitezi un om bolnav, să nu-i aduci măcar o vorbă de alin în
clipele lui grele. Aşa că nu am rezistat: chemarea a fost prea puternică.
Pentru că din aceste fire nevăzute ale ataşamentului pentru o idee, pentru un
loc, pentru oraşul natal, eu, tu, altul, putem ţese şi duce împreună mai departe povestea
parcului, aşa cum a fost ea gândită de înaintaşi. Nu poţi să vezi zâne dacă nu eşti zănatic, spunea nemuritorul Nichita
Stănescu. Iar inima verde a Bacăului a avut, sunt convins, ursitoare care să o
păzească de rele şi să-i alunge toate aritmiile, indiferent de vreme şi de
vremuri...
La Mulţi Ani!
sâmbătă, martie 16, 2024
Modernizare cu drujba în Parcul Cancicov...
Paradoxul modernizării, varianta Bacău: să vorbeşti despre modernizare într-un oraş în care deficitul de spaţiu verde este cronic.. Detalii aici.
sâmbătă, martie 09, 2024
Harta magnoliilor din Bacău: o invitaţie pentru primăveri inflorescente
Simbol
al frumuseții și nobleții florale, magnolia este o specie aparte, cu o valoare
decorativă deosebită. Perioada de înflorire, desfășurată de la începutul
primăverii până la finalul verii (în funcție de specie și specificul climatic),
aduce în orice oraș o pată de culoare plină de șarm și optimism. Anul trecut am
putut vedea în București o adevărată emulație creată în jurul unor explozii
florale care au generat mici pelerinaje, grație unei iniţiative minunate,
aparținând Dianei Robu. M-am decis să nu mai pierd o nouă primăvară și să
preiau ideea pentru orașul nostru. Printr-un proiect colaborativ, putem
contura împreună harta magnoliilor băcăuane și putem țese poveștile din spatele
lor, bucurându-ne de spectacolul anual al dinamicii înfloririi. Într-o lume
tot mai grăbită, farmecul acestor inflorescenţe ne poate jalona traseele prin
primăverile orașului, oferindu-ne clipe de răgaz și bucurie.
Vă
invit așadar la o mică vânătoare urbană, prin completarea hărții cu noi adrese
și surprinderea fotografică a momentului de grație, primăvară de primăvară. Grupul dedicat de pe Facebook vă stă la dispoziție, preambul virtual al micilor frumuseți
vegetale trecătoare, dar importante pentru spiritul unui oraş care îşi doreşte
să fie cunoscut şi altfel decât prin clasicele clişee bacoviene...
HARTA poate fi vizualizată dând click AICI. Începutul este promiţător 💚
Pe aceeaşi temă: Raiul magnoliilor băcăuane, Magnolia, un simbol al frumuseţii..., Nu are nevoie de reclamă: magnolia lui Bacovia, Frumuseţea unei magnolii "necunoscute"
miercuri, februarie 28, 2024
Verdele răcoritor: aliatul orașelor împotriva temperaturilor tot mai ridicate
Un recent studiu exhaustiv, coordonat de un colectiv al Institutului pentru Sustenabilitate al Universității Surrey (Marea Britanie), evidențiază importanța diferitelor categorii ale infrastructurii verzi și albastre în reducerea temperaturilor din orașe.
Infografic: Efectele potențiale de răcire ale infrastructurii verzi-albastre în cele zece categorii selectate în studiul Urban heat mitigation by green and blue infrastructure: drivers, effectiveness, and future needs (sursă: Prashant Kumar).
joi, februarie 22, 2024
Heterotopii urbanistice
Spunea Michel Foucault: Consider că viitorul noi îl facem. Viitorul este felul în care noi reacţionăm la ceea ce se petrece, este modul în care noi transformăm în adevăr o mişcare, o îndoială. Dacă vrem să fim stăpâni peste viitorul nostru, trebuie să ne punem în mod fundamental problema zilei de azi.
joi, februarie 15, 2024
Rămăşiţe...sportive
Rămăşiţe dintr-o fostă bază sportivă de excepţie pentru anii ’70 – ’80 şi zonă verde proiectată organic în prelungirea Parcului Libertăţii. Atunci făceam opturi cu bicicleta prin Orăşelul Copiilor, aplaudam fantasticele meciuri ale unei mari campioane naţionale şi europene, Ştiinţa Bacău, jucam tenis sau aşteptam pe stadion nume celebre de la Steaua şi Dinamo. Acum mai trec pe acolo doar pentru vreun curs festiv, rarisime evenimente culturale sau dacă mi se face poftă de ceva brănzeturi aduse lunar de o familie de năsăudeni la un târg cu profil ambiguu, dar intitulat pompos: EXPO. Perspectiva bird's-eye încearcă să atenueze cu detaşare compoziţia dizarmonică, dar fără mare succes. Timpul cerne, urbea se schimbă. Anticii aveau dreptate: Tempora mutantur, nos et mutamur in illis...Timpul se schimbă și noi ne schimbăm odată cu el.
luni, februarie 12, 2024
Pădurea Șerbănești: locul în care natura te face să uiți rapid de oraș
Cel mai fain loc de pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău în care natura mai pulsează pe alte ritmuri decât cele citadine. O adevărată comoară care trebuie conservată și ocrotită pentru generațiile care urmează.
luni, februarie 05, 2024
Paharul
Coborând cu picioarele pe pământ😁, îmi zic după modelul pragmatic american: shit happens...
sâmbătă, februarie 03, 2024
Banca
În general, la noi banca citadină nu face parte neapărat din acel „joie de vivre” ce caracterizează societățile occidentale dezvoltate.
Chiar și marile orașe din România banca pare să aparține celor două etape opuse ale vieții (începutul și sfârșitul), având între ele o utilizare impusă doar de necesitate. Slaba utilare cu acest mobilier urban, lipsa esteticii și a ergonomiei, raritatea evenimentelor publice, convivialitatea fragilă a citadinului o transformă mai degrabă într-un fel de moft interstițial lipsit de substanță și reper cronologic, de afectivitate sau de atractivitate in situ. Pentru multe generații, banca a reprezentat și încă mai reprezintă cel mult o scurtă ședere între două puncte pe un traseu lung, legatul unui şiret, rar reprezintă o formă de relaxare de lungă durată, de interacțiune socială sau punct de stație pentru a admira peisajul citadin. Îndrăgostiţii sunt cei care mai fac notă discordantă. Ecosistemul om-bancă își infuzează vitalitatea din calitatea spațiilor publice, dar și dintr-o cultură a interacțiunii cu tine și cu necunoscutul de lângă tine. Pentru mulți aflați în mișcare, apăsând pedala de acceleraţie, inșii de pe bănci par amorfi, fară chip, uneori invizibili, mai ales atunci când sunt încadrați superficial în categorii indezirabile: vagabonzi, cerșetori, bețivi, drogați, bolnavi, bătrâni, "pierde-vară". Băncile reprezintă locuri centrale în ţesutul urban prietenos sau disfuncţional. La fel ca şi peroanele de gară, ele spun poveşti, aluvionând şi condensând trăiri, evenimente, amintiri. Oraşele au nevoie de bănci pentru a nu-şi pierde urbanitarea. Între Forest Gump și Afterlife sunt mult mai multe asemănări decât ar părea la prima vedere…
vineri, februarie 02, 2024
Lacul Bacău II (Șerbănești): suflul naturii în oraș
Astăzi
sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel în calendarul
acțiunilor ecologice semnarea, în anul 1971, a Convenției Ramsar, un tratat
internațional adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, situat
pe malul Mării Caspice. România a devenit stat membru din septembrie 1991, prin înscrierea Deltei
Dunării pe lista siturilor convenției.
Cu această
ocazie, ofer câteva imagini proaspete cu Lacul Bacău II (Șerbănești), arie de
protecție specială avifaunistică (2005), zonă importantă de odihnă, hrană
și cuibărit pentru speciile de păsări care migrează pe coridorul est-carpatic. Suprafața
lacustră are o suprafață de 202 ha (216,9 ha după alte surse), fiind situată în
totalitate pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău. Lacul a fost
inclus în situl Natura 2000 Lacurile de acumulare Buhuși – Bacău – Berești, devenind
astfel parte a rețelei europene de arii protejate. Au fost inventariate peste
147 de specii de păsări, 34 de specii de mamifere, amfibieni, reptile şi 22 de
specii de peşti.
Alte informații interesante:
-Lacul Bacău II face parte din
sistemul hidrotehnic de amenajare complexă a Bistriței, fiind ultima acumulare din
cele 13 hidrocentrale[1] care au
format Calea de lumină a țării, proiect
cu impact deosebit în strategia de electrificare a României. Deserveşte
UHE Bacău II (30 MW putere instalată), fiind inaugurat la 7 decembrie 1966.
-suprafața lacustră are aproximativ 2300
m lungime, 600 m lăţime în zona barajului şi 900 m la coada lacului. Conform Centrului
Regional de Ecologie Bacău, “adâncimea
medie este de aproximativ 2 m, cu o adâncime de 6.5 m în zona barajului şi
priza canalului de aducțiune. Relieful subacvatic este caracterizat prin
praguri abrupte 1-3 m în zona centrală, insule acoperite ulterior de apă pe
care s-au instalat comunităti vegetale de trestie şi papură, zone cu apă cu
profunzimea de aproximativ 1 m pe care s-a dezvoltat salcia, ramasă parțial şi
după inundarea lacului, în zona de vest, şi un platou cu adâncime constantă de
aproximativ 1.5 m în partea estică. Lacul a suferit un proces de colmatare
accentuat, aspectul actual fiind caracterizat de un mozaic de canale, insule,
vegetație acvatică, ochiuri de apă şi zone cu luciu de apă deschis.”
-dintre speciile de păsări care pot fi
observate pe luciul de apă sunt de amintit: lebăda de iarnă, lebăda de vară,
uliul păsărar, acvila codalb (aceasta putând fi observată în perioada
noiembrie-martie), uliu șorecar, egreta mică, stârcul roșu, stârci, rațe,
chirighițe, pescăruși ș.a. Labirintul de insule și stuf din coada lacului
constituie un adăpost ideal pentru speciile prezente aici tot timpul anului sau
doar în perioadele de migrațiune.
[1]
De menționat că din cele 12 hidrocentrale situate în aval de Lacul Bicaz (Izvorul
Muntelui), doar patru posedă lacuri de acumulare: Vaduri (150 ha), Racova (216
ha), Gârleni (233 ha), Bacău I (Lilieci) 262 ha și Bacău II (Șerbănești) 202 ha.
duminică, ianuarie 28, 2024
Perspective aeriene: Slănic-Moldova printre fulgi de zăpadă
Aceeaşi vale superbă, privită acum de la înălţime. Merită să revin cu un pasaj definitoriu: "Tot în acest judeţ se află cea mai frumoasă staţiune balneară din ţară, Slănic (Moldova), proprietatea Epitropiei Sf. Spiridon Iaşi, renumită pentru admirabilele sale poziţiuni şi excelentele izvoare minerale, având instalaţiuni cari rivalizează cu staţiuni similare din străinătate” (sursa: Anuarul „SOCEC”, Bucureşti, 1912).
sâmbătă, ianuarie 27, 2024
Dinamici demografice şi spaţiale în oraşul Bacău
La recensământul populaţiei din
1992, Bacăul avea să atingă apogeul demografic: 205.029 locuitori. Ultimul recensământ (2021) avea să bifeze doar 136.087 rezidenţi, cu o treime mai
puţin.
În anul 1993, intravilanul oraşului
Bacău însuma 1883 ha dintr-un total
de 4318,7 ha, cât reprezintă suprafaţa
teritoriului administrativ. În trei decenii, intravilanul a ajuns să ocupe
aproape 90% din suprafaţa municipiului
(3880 ha).
La sfârşitul anului 1991 existau 63.169 locuinţe. La finalul lui 2022,
Bacăul aduna o zestre de 73126 locuinţe.
Ar fi interesat de analizat dinamica numărului total de clădiri. Nu am date la
îndemână, rămâne pe altădată.
Despre densitatea populaţiei şi faptul
că am rămas în topul celor mai densificate oraşe am mai scris. Nu am informaţii
oficiale despre parcul de autovehicule înmatriculate pe raza oraşului. Chiar şi
fără aceste statistici, ne este foarte clar că evoluţia motorizării a fost una
aproape exponenţială. Implicit, problema mobilităţii băcăuanilor şi dezvoltarea
unei infrastructuri moderne devine o prioritate pentru viitorul apropiat într-un oraş foarte densificat, cu o tramă stradală subdimensionată şi ineficientă pentru "muşuroiul" care se prefigurează tot mai mult.
luni, ianuarie 22, 2024
Bacău - vedere aeriană
O imagine cu centrul Bacăului într-o zi friguroasă de ianuarie. Pasionaţii fizionomiilor urbane vor descoperi multe lucruri interesante.
sâmbătă, ianuarie 20, 2024
Bacăul anilor ’70
Bacăul apariţiei mele prin acest univers👀. Perioada în care dinamismul demografic şi dezvoltarea economică determină includerea urbei lui Bacovia în categoria oraşelor mari ale României (peste 100.000 locuitori).
luni, ianuarie 15, 2024
Dinamica spaţiilor verzi din municipiul Bacău
Notă: conform precizărilor metodologice elaborate de INS Bucureşti, valorile se referă la suprafaţa spaţiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi şi flori, păduri, cimitirele, terenurile bazelor si amenajarilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localitătilor. În cadrul spaţiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole, suprafaţa lacurilor etc.
marți, decembrie 26, 2023
Despre pârâul Negel şi strada Mioriţa
Câteva articole din presa vremii despre năbădăiosul Negel. Pentru documentare recomand cercetarea făcută de domnul inginer Mihai Ceucă şi publicată în articolul: Pârâul Negel, coşmarul băcăuanilor.
miercuri, decembrie 13, 2023
Sistematizarea cartierului Nord
Acum 40 de ani, proiectul de sistematizare a nordului oraşului avea în vedere peste 4000 de apartamente noi şi o tramă stradală modificată aproape în totalitate (v. foto). Între străzile Aprodu Purice şi Hatman Berescu, varianta avizată de către arhitecţi preconiza construirea unui mare bloc cu magazine la parter. Spre norocul nostru, proiectul nu a fost realizat în totalitate: ne putem bucura astfel de unul dintre cele mai îndrăgite spaţii verzi amenajate din oraş: Parcul Nord. Râmâne totuşi o întrebare: ce "lebădă neagră" a făcut ca organele de partid şi de stat să-şi schimbe opţiunea?