Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
marți, mai 13, 2025
Pe sub castanii copilăriei...
joi, februarie 13, 2025
Repere cronologice: 11 august 1968 - inaugurarea Insulei de agrement din Bacău
Reprezentanţi ai organelor judeţene şi municipale de partid şi de stat şi ai colectivelor din întreprinderile care alături de mase largi cetăţeneşti şi-au adus o efectivă contribuţie Ia construirea insulei, au fost de faţă în aceste momente inaugurale.
În cuvintul emoţionant rostit de tovarăşul Vasile Talpă, secretar al Comitetului municipal Bacău al P.C.R., a fost subliniată participarea însufleţită a miilor de băcăuani care au prestat un uriaş volum de ore de muncă patriotică in traducerea în fapt a bogatei inspiraţii arhitecturale. Transmiţînd calde felicitări şi mulţumiri tuturor, vorbitorul a arătat, în încheiere, că acest „Ada Kaleh“ băcăuan — rezultat al împletirii bunei inspiraţii cu neprecupeţita vrednicie a maselor largi — îndeplineşte cerinţele tuturor vîrstelor către frumos, util, reconfortant.
Participanţii au trecut apoi in revistă ştrandul cu cele două trambuline, toboganul acvatic destinat copiilor, vestiarul cu o capacitate de 500 locuri, postul de prim-ajutor, cele 16 duşuri, întregul grup social.
Nu intenţionăm să fim părtinitori, dar restaurantul-fantezie care şi-a asimilat numele de „Marinarul“ şi care farmecă de departe, dominant, privirile, merită toate laudele. Simbolizind o navă, ba mai mult „împrumutînd" ceva din ale navigaţiei şi pescuitului prin plasele care pleacă din vîrful coşului-catarg ca pînze ale unei unei corăbii, restaurantul ne-a întâmpinat cu „marinarii“ aliniaţi pentru raport, nava-restaurant „Marinarul“ fiind gata de a pleca în largul... ospitalităţii. Şi cine n-a fost acolo poate regreta sincer; preparatele culinare, între care saramura, îşi adjudeca dreptul de specialitate a casei. Dar acesta e abia începutul. „Călătoria“ abia a început, la orizontul perspectivelor atît nava-restaurant, cît şi împrejurimile vor constitui atracţia nr. 1.
În largul viitorului apropiat se anunţă: darea în folosinţă a debarcaderului, care-şi va adăuga la cele 4 bărci alte 19; instalarea a două reflectoare care vor lumina bazinul de înot şi restaurantul. Iar jur-împrejur vor „inunda“ insula „valuri“ de flori, de gazon şi de plantaţii, care să creeze farmecul totalei relaxări.
Vă
invităm şi vă dorim petrecere plăcută!"
(Aurel Stanciu - Duminică s-a inaugurat „Ada Kaleh“-ul băcăuan, în ziarul Steagul Roşu de marţi, 13 august 1968). Mulţumiri domnului Alexandru Colăcel pentru descoperirea acestui eveniment în presa timpului!
joi, ianuarie 30, 2025
Prima hartă interactivă a riscului seismic din România
România are prima hartă cu unităţile administrativ-teritoriale vizate de riscuri seismic. Harta lansată de ministerul Dezvoltării, poate fi regăsită, într-un format mai accesibil, aici, ea fiind lansată public de Centrul de Cercetare pentru Evaluarea Riscului Seismic de la Universitatea Tehnică de Construcții București încă din 30 octombrie 2018. Sunt accesibile şi valorile de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g) la nivelul României.
joi, octombrie 24, 2024
Bacăul în oglinzi secante
Un articol recent descoperit de dl. ing. Mihai Ceucă în ziarul Steagul roşu, ediţia din .31 decembrie 1957. Merită lecturat, lăsând deoparte şabloanele proletare ale unei epoci impregnate de stalinism...
Oraşul dintre A şi B
marți, octombrie 15, 2024
Zona Metropolitană Bacău: reconfigurări spaţiale şi demografice
Sub forma impusă de lege, cele 25 de
unităţi administrativ-teritoriale componente ale ZMBC însumează o suprafaţă de 1084,71 km, reprezentând 16,3% din suprafaţa
judeţului Bacău. Distanţele între localităţile aflate la extremităţi depăşesc
30 km: 39 pe axa vest-est, între Scorţeni şi Buhoci, 41 km pe axa nord-sud
(Climeşti – Faraoani), 54 km între Ţârdenii Mari (comuna Blăgeşti) şi Gioseni
(NV – SE) şi 62 km între Brad (comuna Negri) şi Poiana (comuna Livezi), pe
traseul NE-SV. Faţă de reşedinţa de judeţ, majoritatea localităţilor se
incadrează în izocrona de 30 de minute, cu excepţia extremităţilor de nord şi
de vest ale zonei metropolitane.
Populaţia rezidentă la ultimul recensământ este de 242597 persoane, ceea ce reprezintă peste 40% din populaţia întregului judeţ. Cea mai mare densitate caracterizează municipiul Bacău (3150,8 loc/kmp) şi prima coroană de UAT-uri (145,1 loc/kmp).
Faţă de recensământul anterior (2011) se remarcă o uşoară creştere numerică a populaţiei zonei metropolitane. Doar zonele metropolitane Iaşi şi Braşov au mai reuşit această performanţă demografică (v. figura de mai jos), un atu care (cel puţin pentru ZMBC) are şanse reduse să se menţină pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care comunele limitrofe reşedinţei de judeţ (care au avut cel mai mare câştig demografic) nu vor reuşi să facă paşi reali pe drumul modernizării edilitare.
Din punct de vedere economic, prima centură
concentrează cea mai mare parte a firmelor (61%), a cifrei de afaceri
(68%) şi a numărului de angajaţi (67%). Se remarcă comunele Hemeiuş (705 mil lei cifră de afaceri), Letea
Veche (401,8 mil. lei), Nicolae Bălcescu (235 mil. lei) şi Mărgineni (221 mil.
lei), conform datelor publicate de topfirme.com pentru luna decembrie 2022.
La nivel de localitate, dinamica 2011-2021 prezintă discrepanţe notabile,
după cum pot fi observate în graficele de mai jos.
marți, octombrie 01, 2024
Cel mai frumos 1 octombrie din Bacău...
Pentru câteva zile, Bacăul vibra la unison...
Fotodocument: statuia poetului George Bacovia în anul 1971
vineri, august 23, 2024
Picătura chinezească a verdelui băcăuan...
În zestrea verdelui urban, parcurile au cea mai mare vizibilitate și li se acordă, de regulă, o atenție sporită din partea autorităților, în acord cu importanța funcțiilor sociale și recreative. Cu toate acestea, puține orașe mari își pot permite ca ponderea acestei categorii de spații verzi amenajate să depășească 25-30% din bilanțul verdelui intravilan. Din punct de vedere ecologic, orice spațiu verde intravilan prezintă importanță, indiferent de mărime și categoria în care se încadrează normativ. Neîngrijite, nebăgate în seamă de mulți, agresate insidios de dinamica edilitar-urbanistică, micile petice de verdeață din textura urbană formează în majoritatea orașelor din România simple terenuri de mâna a doua care își așteaptă schimbarea modului de utilizare, în slujba unei modernizări gândite nesustenabil. Ușor, ușor, fără să ne dăm seama, orașele noastre devin astfel imense deșerturi asfaltate. Amor vincit omnia...O simplă exemplificare: str. Aprodul Purice (zona de nord a orașului), 2013 (stânga) vs 2024 (dreapta colajului).
vineri, iunie 28, 2024
Comparaţii termice de iunie
Până acum, cea mai caldă zi din luna aceasta a fost 19 iunie, când la staţia ANM din Bacău s-au înregistrat 32,8 C. Valoarea aceasta are toate şansele să fie depăşiţă în acest week-end, dar nu despre asta vorbim acum. Graficul de mai jos surprinde comparativ evoluţia temperaturii în ziua menţionată la staţia oficială şi la o staţie din zona suburbană aflată la sud-est de municipiu, în comuna Letea Veche, unde termometrul a urcat până la 33,1 C. Concluzia este simplă şi arhicunoscută: sunt mult mai plăcute serile, nopţile şi dimineţile din mediul rural în perioadele caniculare...
sâmbătă, mai 18, 2024
Începuturi: Aleea Parcului în anii `60
Deceniul VII al secolului trecut. O imagine deosebită prinde viață prin colorizare digitală. O întreagă lume de poveste și de povestit: Aleea Parcului și Parcul Libertății...
vineri, martie 29, 2024
duminică, martie 24, 2024
vineri, martie 22, 2024
Şapte primăveri în parc
Au fost şase
primăveri în care am avut tot atâtea motive de bucurie pentru a ne sărbători
parcul. Am plecat de la o idee şi am strâns alături oameni deosebiţi şi momente
de suflet. Au fost şase primăveri în care, prin eforturi proprii, am creat o
stare: starea de parc. În martie 2022, la patru ani de la prima încercare, am
reuşit să oficializăm ziua de 22 martie. „Un
22 martie cu bucurie și speranța că Bacăul nostru identitar va deveni mai bogat.
Povestea parcului este o filă importantă a prefacerilor urbanistice din ultimul
secol. Inima verde a orașului merită recunoaștere, atenție, repere. Un gest
simbolic pentru neuitare, pentru spiritul locului, dar și pentru speranța unui
oraș mai verde”, aveam să declar, cam euforic şi naiv, într-un interviu din
presa locală.
A venit şi cea de
a şaptea sărbătoare. Am crezut de cuviinţă ca aceasta să fie mai aparte: un
moment de reflecţie, un feed-back dar şi un moment al lucidităţii. Această zi
nu este sărbătoarea unor zănatici (doi, trei, câţi or mai fi), ci a unei
întregi comunităţi. Într-un oraş vivant, o scânteie este preluată de
administratorii cetăţii, este cultivată şi promovată durabil. În oraşul meu,
acest lucru este peste putinţă: tu centrezi, tu dai cu capul, vorba chibiţului.
Un asemenea moment nu este un hatâr făcut unor nebuni fără de linişte, nu este
subiect pentru jocuri politice sau pentru creşterea vizibilităţii unor fotolii.
S-a înţeles ce înseamnă 22 martie pentru băcăuani, pentru oraş? Asta am vrut şi noi să vedem, urmărind, într-un
format tip silenzio stampa, gradul de
implicare sau măcar de reamintire a unui reper din istoria urbanistică a
oraşului. A existat vreun interes din partea actorilor comunităţii, acei actori plătiţi pentru a
zidi şi nu a şterge cu indiferenţă?
Avem vreun feed-back din partea vremelnicelor personaje care se bat cu pumnul în piept, aruncând din jobenul
demagogiei şi ipocriziei esenţe tari, precum dezvoltare, modernizare,
durabilitate, ataşament, proiecte, viitor, moştenire, patrimoniu, viitor? La final de zi am putea trage o linie, dar nu prea avem ce contabiliza…Trist, foarte trist.
Mi-am spus că astăzi
nu voi mai traversa parcul la pas. O fac din ce în ce mai rar, de altfel.
Oricât aş căuta renaşterea primăverii în micile detalii ale naturii vegetale,
natura umană te izbeşte dureros prin ceea ce a lăsat în urmă, an de an. Dar nu
poţi să nu vizitezi un om bolnav, să nu-i aduci măcar o vorbă de alin în
clipele lui grele. Aşa că nu am rezistat: chemarea a fost prea puternică.
Pentru că din aceste fire nevăzute ale ataşamentului pentru o idee, pentru un
loc, pentru oraşul natal, eu, tu, altul, putem ţese şi duce împreună mai departe povestea
parcului, aşa cum a fost ea gândită de înaintaşi. Nu poţi să vezi zâne dacă nu eşti zănatic, spunea nemuritorul Nichita
Stănescu. Iar inima verde a Bacăului a avut, sunt convins, ursitoare care să o
păzească de rele şi să-i alunge toate aritmiile, indiferent de vreme şi de
vremuri...
La Mulţi Ani!
sâmbătă, martie 16, 2024
Modernizare cu drujba în Parcul Cancicov...
Paradoxul modernizării, varianta Bacău: să vorbeşti despre modernizare într-un oraş în care deficitul de spaţiu verde este cronic.. Detalii aici.
sâmbătă, martie 09, 2024
Harta magnoliilor din Bacău: o invitaţie pentru primăveri inflorescente
Simbol
al frumuseții și nobleții florale, magnolia este o specie aparte, cu o valoare
decorativă deosebită. Perioada de înflorire, desfășurată de la începutul
primăverii până la finalul verii (în funcție de specie și specificul climatic),
aduce în orice oraș o pată de culoare plină de șarm și optimism. Anul trecut am
putut vedea în București o adevărată emulație creată în jurul unor explozii
florale care au generat mici pelerinaje, grație unei iniţiative minunate,
aparținând Dianei Robu. M-am decis să nu mai pierd o nouă primăvară și să
preiau ideea pentru orașul nostru. Printr-un proiect colaborativ, putem
contura împreună harta magnoliilor băcăuane și putem țese poveștile din spatele
lor, bucurându-ne de spectacolul anual al dinamicii înfloririi. Într-o lume
tot mai grăbită, farmecul acestor inflorescenţe ne poate jalona traseele prin
primăverile orașului, oferindu-ne clipe de răgaz și bucurie.
Vă
invit așadar la o mică vânătoare urbană, prin completarea hărții cu noi adrese
și surprinderea fotografică a momentului de grație, primăvară de primăvară. Grupul dedicat de pe Facebook vă stă la dispoziție, preambul virtual al micilor frumuseți
vegetale trecătoare, dar importante pentru spiritul unui oraş care îşi doreşte
să fie cunoscut şi altfel decât prin clasicele clişee bacoviene...
HARTA poate fi vizualizată dând click AICI. Începutul este promiţător 💚
Pe aceeaşi temă: Raiul magnoliilor băcăuane, Magnolia, un simbol al frumuseţii..., Nu are nevoie de reclamă: magnolia lui Bacovia, Frumuseţea unei magnolii "necunoscute"
miercuri, februarie 28, 2024
Verdele răcoritor: aliatul orașelor împotriva temperaturilor tot mai ridicate
Un recent studiu exhaustiv, coordonat de un colectiv al Institutului pentru Sustenabilitate al Universității Surrey (Marea Britanie), evidențiază importanța diferitelor categorii ale infrastructurii verzi și albastre în reducerea temperaturilor din orașe.
Infografic: Efectele potențiale de răcire ale infrastructurii verzi-albastre în cele zece categorii selectate în studiul Urban heat mitigation by green and blue infrastructure: drivers, effectiveness, and future needs (sursă: Prashant Kumar).
joi, februarie 22, 2024
Heterotopii urbanistice
Spunea Michel Foucault: Consider că viitorul noi îl facem. Viitorul este felul în care noi reacţionăm la ceea ce se petrece, este modul în care noi transformăm în adevăr o mişcare, o îndoială. Dacă vrem să fim stăpâni peste viitorul nostru, trebuie să ne punem în mod fundamental problema zilei de azi.
joi, februarie 15, 2024
Rămăşiţe...sportive
Rămăşiţe dintr-o fostă bază sportivă de excepţie pentru anii ’70 – ’80 şi zonă verde proiectată organic în prelungirea Parcului Libertăţii. Atunci făceam opturi cu bicicleta prin Orăşelul Copiilor, aplaudam fantasticele meciuri ale unei mari campioane naţionale şi europene, Ştiinţa Bacău, jucam tenis sau aşteptam pe stadion nume celebre de la Steaua şi Dinamo. Acum mai trec pe acolo doar pentru vreun curs festiv, rarisime evenimente culturale sau dacă mi se face poftă de ceva brănzeturi aduse lunar de o familie de năsăudeni la un târg cu profil ambiguu, dar intitulat pompos: EXPO. Perspectiva bird's-eye încearcă să atenueze cu detaşare compoziţia dizarmonică, dar fără mare succes. Timpul cerne, urbea se schimbă. Anticii aveau dreptate: Tempora mutantur, nos et mutamur in illis...Timpul se schimbă și noi ne schimbăm odată cu el.
luni, februarie 12, 2024
Pădurea Șerbănești: locul în care natura te face să uiți rapid de oraș
Cel mai fain loc de pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău în care natura mai pulsează pe alte ritmuri decât cele citadine. O adevărată comoară care trebuie conservată și ocrotită pentru generațiile care urmează.
luni, februarie 05, 2024
Paharul
Coborând cu picioarele pe pământ😁, îmi zic după modelul pragmatic american: shit happens...