Privesc planșele care surprind câteva frânturi din evoluția orașului. Idei urbanistice care au devenit realitate, idei care au dispărut sau au fost remodelate, toate încercând la timpul lor să schimbe fizionomii, funcționalități, estetici, așteptări, destine... Îmi aduc aminte ce spunea Italo Calvino în "Orașele invizibile" (1972): "Orașele, ca și visele, sunt făcute din dorințe și din frici, chiar dacă firul discursului lor este secret, regulile lor sunt absurde, iar perspectivele lor sunt înșelătoare.” Pe firul timpului, spațiul urban poate fi ușor compartimentat și apropriat, dar cât de greu este să îl modelezi pentru bucuria cetății...
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
luni, octombrie 2
vineri, septembrie 22
duminică, septembrie 17
Pictura murală: Bacovia...altfel!
Orașul are nevoie de locuri cu semnificații. Ele devin treptat spații topofile, ordonând spaţiul urban, oferindu-i repere vizuale și identitare, memorie, fluiditate, afectivitate. De astăzi, la câțiva metri de casa memorială, imaginea poetului ne va face să încetinim pașii. Într-o lume tot mai agitată și mai alienant-debusolată, alveolele urbane de condensare identitară devin ancore obligatorii pentru speranța vitalității comunitare. Mulțumiri pentru cadoul oferit orașului de Biblioteca Județeană Costache Sturdza Bacău, în cadrul Festivalului Național George Bacovia (Bac-Fest 2023)! Felicitări, Bogdan Scutaru, ZidArt și Artlink!
Demografii istorice ...bacoviene
Orașul copilăriei lui George Bacovia avea o populație de 13558 locuitori (1890). Cu patru ani înainte de apariția volumului "Plumb"(1912), Bacăul ajunsese la 21344 locuitori. Prin comparație, Iașii numărau la acel moment 79406 persoane iar Bârladul 24838. La momentul trecerii în neființă a poetului (1957), orașul de pe Bistrița crescuse rapid la aproape 55000 de suflete. Era deja începutul schimbării din temelii a fizionomiei urbane și a unei dinamici demografice de excepție. Locurile și oamenii aveau să cunoască tăvălugul tulburător al marilor prefaceri. "Lumea aștepta cu strângere de inimă apariţia omului nou”, după cum avea să sintetizeze mai târziu Eugen Uricaru. Spiritul poeziei bacoviene avea însă puterea să învingă timpul și timpurile...iar doi ochi albaștri să scruteze peren linia orizonturilor noastre citadine...
Foto: Planul Bacăului la 1934, la vârsta maturității depline a poetului (54 ani). Orașul se întindea pe 910 ha (o cincime din suprafața actuală) și număra în jur de 4800 clădiri.
joi, iulie 20
Locurile de joacă pentru copii din Bacău şi Iaşi - o analiză geografică
O analiză geografică comparativă (Iaşi – Bacău), având ca temă locurile de joacă existente în cele două municipii. Dincolo de a fi simple dotări urbane, locurile de joacă pentru copii reprezintă astăzi unul dintre elementele obligatorii care definesc un oraş modern, atractiv şi prietenos cu locuitorii săi. Documentarea a fost făcută pe parcursul ultimilor doi ani, rezultatele putând fi consultate aici: Children's playgrounds for urban sustainability: (in)accessibility, (un)attractiveness and social (in)equity in Iași and Bacău municipalities (Romania) – autori: Bănică Alexandru, Roşu Lucian, Şerban Lucian, Muntele Ionel. Articolul a fost publicat în cadrul PESD 2023 (Present Environment and Sustainable Development) 17(1):371 - 389.
vineri, iulie 14
vineri, iulie 7
România (ne)polarizărilor urbane
marți, iulie 4
Google ne oferă un oraş 3D
Bacăul în toată splendoarea lui 3D, graţie furnicuţelor de la Google Maps 😀
sâmbătă, iunie 24
Pentru zile caniculare: cum bate inima rece a orașului?
Ce poate fi mai potrivit pentru o nouă zi caniculară, în care orașul se încălzește precum un cuptor? Să vorbim un pic despre "inima rece" a Bacăului: Parcul Cancicov. Din câte cunosc, este cel mai aprofundat studiu referitor la rolul climatic jucat de un parc urban din România. Mai jos, o sinteză grafică a celor mai importante rezultate:
Sursa: Assessment of Climate
Characteristics of an Urban Park Using Satellite Imagery and In-Situ
Measurements. Study Case of Cancicov Park From Bacău City (Romania). 2023
"Air And Water -Components of the Environment - autori: Alexandru COROCĂESCU Pavel
ICHIM, Claudiu Ștefănel CREȚU, Alexandra DIOR, Lucian ȘERBAN, Vlad-Alexandru
AMIHĂESEI, Lucian SFÎCĂ.
Studiul este disponibil în format pdf aici.
Dincolo de importanța sa asupra microclimatului urban (așa-numitul efect Park Cool Island - PCI), inima verde a Bacăului a devenit în timp/între timp/peste timp o inimă caldă care bate pentru noi toți. S-au scurs aproape 90 de ani de la apariția acestui reper urbanistic și afectiv. Ar merita să-i acordăm mai multă grijă...
joi, iunie 15
Cartierul Șerbănești: dinamici urbane
La mai bine de un deceniu diferență, o imagine cartografică a schimbărilor la nivelul țesutului urban din cartierul Șerbănești.
Foto stânga: 2022: (Harta municipiului Bacău, Editura Schubert & Franzke)
Foto dreapta: 2009 (Harta municipiului Bacău, Editura Stiefel)
miercuri, iunie 14
Baza sportivă a Bacăului: rana nepansată din mijlocul oraşului
Acum 63 de ani începea frumoasa aventură a unei bazei sportive care avea să aducă Bacăul în categoria celor mai bine garnisite oraşe din punct de vedere al infrastructurii sportului de masă, dar şi de performanţă. Privesc aceste imagini din colecţia personală a domnului inginer Mihai Ceucă şi îmi aduc aminte de terenurile de handbal şi tenis, de pista de alergat, de acel Orăşel al Copiilor amenajat cu ocazia sărbătorilor de iarnă. Îmi aduc aminte de meciurile Ştiinţei, de extraordinarele duminici în care mii de oameni puteau să se bucure pentru câteva ore, uitând de hidoşenia unei vieţi pline de absurd ceauşist. Am trecut zilele trecute prin zonă. Printre ruinele peisajului dezolant, puţine amintiri de copil rămase din acea perioadă prind viaţă, urmărind aceste fotografii care par astăzi neverosimile pentru mulţi băcăuani. Un amestec bizar de nostagie firească, dar şi de furie. Într-un oraş în care trecutul a fost furat bucată cu bucată, din care până şi fantasticile reuşite ale handbalistelor de la Ştiinţa Bacău s-au risipit cine ştie pe unde (inclusiv cupa de finalistă a Ligii Campionilor EHF 1986 sau trofeul câştigării Cupei Cupelor în ediţia 1988-1989), te întrebi dacă tăind rădăcinile mai poţi înverzi vreo speranţă, cu excepţia unor "panseluţe" tuflite pe ici, pe colo, de ochii lumii, care să păcălească trecerea timpului şi speranţele de mai bine pentru atâtea generaţii de copii care şi-au purtat paşii prin vale…
“Ce reacție vor produce oare, imaginile unor tineri dispuși să facă eforturi voluntare spre satisfacția camarazilor de viață industrială? Cu pasiune și „elan tineresc”, tinerii din I.M.U. Bacău au amenajat stadionul de handbal din parcul sportiv al orașului în timp record, făcând posibilă prezența echipei de handbal masculin a fabricii în campionatul diviziei B. Sute de spectatori au admirat atât cochetul teren dotat (în anul 1984) cu prima tabelă electronică din urbe, cât și jocul colegilor lor. Amintirile au prins patina epocii, dar din munca tinerilor s-a ales praful! Cu nostalgie, dar și cu un imens sentiment de deznădejde și neputință, privesc și acum ruinele tabelei de scor și cele ale vestiarelor care, în loc să fie vandalizate, puteau fi transformate (măcar) într-un grup sanitar civilizat în zona bazelor sportive actuale.” (Facebook/Mihai Ceucă, 16 iunie 2018)
duminică, iunie 11
11 iunie: o stradă, nenumărate amintiri...
“Undeva, într-un orăşel de provincie, o stradă de numai câteva sute de metri, care leagă două bulevarde tivite cu castani, a fost denumită, de edilii interbelici: 11 iunie. În memoria acelei zile de 11 iunie 1848, când Bibescu Vodă semna, la Bucureşti, Proclamaţia de la Islaz, care avea să devină noua constituţie a unei Valahii ce sta sub semnul revoluţiei.” Articolul semnat de Magda Cristina Ursache (click aici) m-a trimis instantaneu prin anii 1980-1981. Eram dus de mâna bunicii la primele întâlniri cu şcoala, împreună cu un ghiozdan mare şi greu. „Mergem pe 11 iunie.” „Ne întoarcem repede acasă pe 11 iunie”, auzeam aproape zilnic, mai ceva ca o aplicaţie GPS de astăzi, dar mult mai grijulie. Da, o străduţă de doar 152 m (aşa ne spune sec nomenclatorul stradal al municipiului) între străzile Vasile Alecsandri şi I.S. Sturza, o străduţă care mai păstrează ceva din tihna oraşului de odinioară, chiar dacă bătrânii castani din capăt al dispărut, lăsând loc unei clădiri masive. 152 m care leagă două străzi intens circulate, în care fiecare metru păstrează atâtea amintiri demne de “Romanul adolescentului miop” al marelui Eliade…
Vis: urbanism pentru copii
"Fără urbanism adecvat pentru copii, așezările urbane devin medii disfuncționale și fragmentate." - Shaping Urbanization for Children”, UNICEF, 2018
"Dacă avem capacitatea de a construi un oraș reușit pentru copii, înseamnă că vom avea un oraș potrivit pentru toți cetățenii săi”- Enrique Penalosa
sâmbătă, iunie 10
Verdele răcoritor
Ce înseamnă câțiva platani umbroși, într-o zi caldă de vară,
traversând Parcul Catedralei pe o mică alee favorizată de verdele răcoritor...
În grafic: roșu este umiditatea relativă a aerului; cu verde, variația temperaturii.
joi, iunie 8
Metamorfoze urbane: de la Bacăul machetelor, la oraşul cel nou (1965)
„Am în faţă două fotografii: una înfăţişează macheta unor detalii de sistematizare, cealaltă oraşul Bacău în realitate. Sînt două fotografii a căror asemănare redă, concentrat, transformările înnoitoare cunoscute de acest oraş în anii şesenalului. lată, de pildă, detaliul de sistematizare a centrului său, întocmit în 1960. Ceea ce reprezenta în acel an macheta de-abia începuse să prindă contur. Erau construite doar o parte din blocurile de pe Calea Mărăşeşti. Blocurile din piaţa aflată în faţa clădirii sfatului popular regional şi de pe principalele artere ale oraşului se aflau încă pe hîrtia de calc a proiectanfilor. Dar ceea ce atunci constituia un proiect a devenit realitate. In cei patru ani care au trecut de la alegerile precedente, constructorii au înălţat numeroase blocuri de locuinţe, o frumoasă casă de cultură cu o sală de spectacole cu 800 de locuri, bibliotecă, sală de lectură.
La cîteva sute de metri de centru, în completarea unui ansamblu realizat înainte de 1960, s-au înălţat alte blocuri cu 350 de apartamente. Situate în apropierea parcului Libertăţii, ele constituie, împreună cu alte construcţii noi, o reuşită unitate arhitectonică.
O altă parte a machetei reprezintă detaliul de sistematizare a Pieţei Gării. Aici au fost construite şi date în folosinţă peste 400 de apartamente. Pe machetă se profilează încă un bloc turn, un restaurant, spaţii de deservire ale cooperaţiei meşteşugăreşti, autogara oraşului. Ele se vor adăuga celor 3 blocuri cu parter şi 9 etaje, executate cu cofraje glisante, care, împreună cu unităţile comerciale, formează un ansamblu urbanistic cu care ne mîndrim. În partea de sud a oraşului, la intrarea dinspre Bucureşti sînt în construcţie, în completarea unui cartier mai vechi, 300 de apartamente; primul bloc cu 60 de apartamente a şi fost dat în folosinţă. Statisticile consemnează că din 1961 şi pînă acum au fost construite pentru oamenii muncii din acest oraş moldovenesc 2 400 de apartamente.
Au mai fost înălţate Ia Bacău şi alte construcţii. Celor 80 de săli de clasă li se alătură construcţia maternităţii şi cea a pavilionului de pediatrie — clădiri cu o arhitectură dintre cele mai moderne.O preocupare deosebită există şi pentru amenajarea şi extinderea spaţiilor verzi. S-a rezolvat în mare măsură şi problema locurilor de joacă pentru copii, cea a amplasamentelor pentru viitoarele garaje şi pentru spaţiile de parcare.
La realizarea tuturor acestor lucrări şi-au adus contribuţia atît proiectanţii cît şi constructorii. Ei au muncit cu iniţiativă şi pricepere pentru a realiza lucrări de calitate superioară, promovînd larg metodele moderne de execuţie şi materialele noi de construcţie. Cele trei blocuri din Piaţa Gării, ca şi alte blocuri construite în oraş, au fost realizate prin metoda cofrajelor glisante, metodă care va fi folosită şi la înălţarea blocurilor înalte din ansamblul Cornişa Bistriţei.
Proiectanţii şi constructorii noştri transformă în prezent în realitate noi detalii de pe machetă. Noile blocuri şi ansambluri de locuinţe, parcuri şi aşezăminte social-culturale dau oraşului o înfăţişare tot mai modernă, pe măsura epocii de adînci transformări pe care o trăim.”
Arh. Vasile DRĂGULESCU, Director al D.S.A.P.C. Bacău, în „De la machetă la realitate”, ziarul Scînteia, 5 martie 1965
sâmbătă, iunie 3
Tăcute oaze urbane...
Aproape de km zero. O întâlnire care m-a făcut să-mi propun odată și-odată un mic eseu despre farmecul unor străduțe din orașul mai puțin vizibil. Tăcute oaze efemere care mai rezistă timpului, palimpseste abia vizibile, destine care se sting încetul cu încetul. Frânturi din memoria urbei, precum o pagină din Eliade...Oameni, locuri, istorii nescrise. Le mai vedem, astăzi, în tăvălugul vanitătilor noastre? Trăim într-o lume care se schimbă din ce în ce mai rapid, de multe ori fără acordul, fără participarea şi chiar fără informarea noastră. A privi mai atent la oraşul în care locuim – pentru a încerca să-l descoperim şi să ne punem amprenta asupra felului în care se dezvoltă - devine aproape o datorie a fiecăruia dintre noi. (Miruna Tîrcă)
marți, mai 23
Despre regenerarea urbană
"Regenerarea urbană presupune un set de acţiuni, de politici publice, de investiţii, de schimbări legislative, de concurs de soluţii, de teritorii bine delimitate, care sunt în degradare, care nu funcţionează foarte bine. Iar picătura aceea de politică publică, de investiţii, de transformare, să aducă cel puţin două din trei beneficii: de natură fizică - transformare fizică a acestora; de natură economică - activitatea economică să se schimbe; respectiv de natură socială. (...) Nu e regenerare urbană în momentul în care lărgeşti trotuarele luând din spaţiul verde, pui bariere..." - Bogdan Suditu (Preşedintele Comisiei Tehnice de Urbanism din Primăria București)
luni, mai 22
vineri, mai 19
Despre reorganizarea administrativ-teritorială: regiunile delimitate identitar
Câteva extrase dintr-o foarte interesantă serie de articole semnate de prof. George Ţurcănaşu în Ziarul de Iaşi:
"Regiunile
istorice, ce au şi o logică teritorială dovedită de istorie, sunt cele mai
eficiente construcţii teritoriale. Cu şapte regiuni administrative, dimensiunea
medie a acestora ar ajunge la 2,7 milioane (peste media Poloniei, dar sub cea a
Spaniei – peste 2,8 milioane, fără exclavele africane). Mediana e de 1,9
milioane de locuitori. Cea mai mare regiune devine Muntenia (aproape 5,9
milioane de locuitori împreună cu Bucureştiul). Apare o reflecţie suplimentară
în cazul acestei regiuni: e mai bine să separăm regiunea urbană a Bucureştiului
de Muntenia sau nu? Exemplele Franţei (Île de France) şi Spaniei (Madrid) ne
arată că separarea nu ar fi o întreprindere de ignorat. Separarea regiunii
urbane Bucureşti Ilfov, eventual efectuându se şi un upgrade teritorial, prin
introducerea unor plase din nordul judeţului Giurgiu sau din sud-estul
judeţului Dâmboviţa în judeţul periurban al Capitalei, pentru a asigura
extinderea pe viitor a aglomeraţiei urbane (deja manifestă în zonele Bolintin
Deal, Bolintin Vale, Mihăileşti sau Crevedia), ar duce şi la o simplificare a
politicilor teritoriale de coeziune.
[…]
Dacă
se va opta pentru separarea regiunii urbane a Bucureştiului, cele opt regiuni
administrative vor avea o dimensiune medie de 2,4 milioane de locuitori, valoare
similară Poloniei. Celălalt parametru central, mediana se apreciază la 2,1
milioane de locuitori.
[…]
O
regiune a Moldovei istorice (apuseană) ar fi marea câştigătoarea acestei
variante. Indicatorul coeziunii şi competitivităţii regionale ajunge la
valoarea 95 (dintr-un maxim ponderat de 100 de puncte),
[…]
În această configuraţie, Moldova va fi şi cea mai mare regiune din punct de vedere demografic (>3,9 milioane de locuitori), dacă Bucureştiul va fi separat de regiunea sa. Prin înglobarea sudului regiunii istorice (judeţele Galaţi şi Vrancea) îşi va recupera un element important şi definitoriu al logicii sale teritoriale – debuşeul dunărean de la Galaţi. Galaţiul nu va pierde în această ecuaţie teritorială. Marele oraş moldovean în interiorul unei regiuni administrative suprapuse Moldovei apusene ar putea să profite de o strategie de dezvoltare care să se bazeze pe valorificarea teritorială a specializării sale portuare. Proiectul comun cu Brăila, al consolidării unei aglomeraţii urbane, nu ar avea de suferit. Oricum, proiectele comune, utile creării unei aglomeraţii urbane funcţionale, se pot realiza la scară locală mult mai lesne decât se realizează un context teritorial favorabil unei convergenţe importante la nivel regional continental."