Slănic-Moldova, ieri şi de azi

    „Tot în acest judeţ se află cea mai frumoasă staţiune balneară din ţară, Slănic (Moldova), proprietatea Epitropiei Sf. Spiridon Iaşi, renumită pentru admirabilele sale poziţiuni şi excelentele izvoare minerale, având instalaţiuni cari rivalizează cu staţiuni similare din străinătate” (sursa: Anuarul „SOCEC”, Bucureşti, 1912).

Parcul şi hotelurile Cercu şi Puf (cpi Editura Movilianu, 1914)

Parcul şi cazinoul din Slănic-Moldova

Salutări din Slănic-Moldova!

Notă: cele trei cărţi poştale ilustrate şi multe alte surprize pot fi achiziţionate prin intermediul Anticariatului Erasmus Bacău/Adrian Creţu.

Perla Moldovei în zilele noastre

Slănic-Moldova, cea mai popularizată staţiune balneo-climaterică din România

    Dacă acum un deceniu informaţiile despre Slănic-Moldova erau destul de anoste şi cu siguranţă vetuste, iată că în ultimul timp lucrurile s-au schimbat cu 180 de grade. Graţie unor strategii instituţionale (primărie, Consiliul Judeţean prin ServiciulPublic Judeţean pentru Promovarea Turismului şi Coordonarea Activităţii deSalvamont), trusturi de presă (a se vedea seria de articole din ziarul „Deşteptarea) sau muncii unor pasionaţi cercetători ai spiritului locului (prof. CorneliuStoica, Romulus-Dan Busnea, ing. Mihai Ceucă ş.a.), „Perla Moldovei” se poate lăuda în prezent cu numeroase resurse de promovare, atât fizice, cât şi în mediul virtual. Jos pălăria pentru efortul depus, cocheta staţiune de la poalele Munţilor Nemira, aflată într-un evident crescendo, meritând un asemenea efort, pe măsura istoriei şi faimei sale din „ La Belle Époque”.

Căutaţi case de vacanţă şi cabane? Haideţi în reţeaua Rentakub!

     A trecut doar ceva mai mult de un an de când semnalam în peisajul turistic băcăuan a unei investiţii remarcabile, de un farmec aparte: satul de vacanţă LaKuburi din Slănic-Moldova (click aici). De atunci, sute de turişti au călcat pragul acestui pitoresc loc, miile de review-uri pozitive, fotografiile şi aprecierile făcând dovada petrecerii agreabile a unor zile minunate în confortul kuburilor. Iată că acum, graţie succesului firesc obţinut în Perla Moldovei, iniţiatorii şi proprietarii proiectului pilot au început să dezvolte afacerea la nivel naţional, prin construirea de kuburi şi în alte zone cu potenţial turistic: Băile Felix, Bran, Cluj-Napoca, Constanţa, Râşnov, Vatra Dornei.

Mai mult decât atât, prin dezvoltarea platformei online Rentakub, este oferită o soluţie inteligentă de cazare pentru cei care îşi doresc să închirieze case de vacanţă şi cabane. În condiţiile în care pandemia COVID a schimbat comportamentul şi preferinţele de cazare ale turiştilor de la vechii coloşi hotelieri, cu sute de camere, la capacităţi de cazare mai mici, dar mai sigure epidemiologic şi mai apropiate de natură, Rentakub oferă o inedită soluţie de cazare, care prezintă numeroase avantaje faţă de clasicele canale de rezervare online: selecţia riguroasă a variantelor de cazare (acestea respectând filosofia designului, intimitatea, utilarea şi siguranţa sejurului), uşurinţa navigării pe site, confirmarea imediată a rezervărilor, afişarea transparentă a tuturor detaliilor legate de preţ, facilităţi şi disponibilitate, anularea gratuită cu 14 zile înainte de sosire, rambursarea a 50% din preţul cazării în condiţiile anulării cu 7 zile înainte de sosire ş.a.

Cu totul deosebită mi s-a părut propunerea Rentakub privind posibilitatea unui parteneriat profitabil cu proprietarii de case de vacanţă şi cabane care doresc înscrierea în reţea. Accesul gratuit în reţea, comisionul redus, interfaţa proprie de administrare, promovarea gratuită şi creşterea vizibilităţii la nivel naţional sunt câteva din marile avantaje aferite de rentakub.com. Detaliile le găsiţi aici, totul este foarte simplu!

Având deja experienţa cazării La Kuburi în frumosul Slănic al Moldovei şi cunoscând profesionalismul şi pasiunea iniţiatorilor acestui proiect, sunt convins că nu peste mult timp, prin Rentakub, vom putea avea posibilitatea alegerii a numeroase oferte atractive din toate regiunile turistice ale ţării, o alternativă elegantă, eficientă şi sigură prin care putem fi mai aproape de natură, în locuri de poveste şi de povestit mai departe...

Vezi şi: Turismul descoperă Kub-ismul

Casa de vacanţă care îţi aduce bani

 

 

Munţii Nemira...altfel

 

Slănic-Moldova, frumoasa perlă...

Confesiuni turistice ...proustiene (Nea Doru la Kuburi Slănic-Moldova)

Astrele au făcut ca, nu cu mult înainte de declararea pandemiei impusă de acest netrebnic virus, să fiu în două spaţii de cazare total diferite atât ca localizare, cât şi ca ofertă turistică. Să încep mai întâi cu primul.  Un mare hotel de patru stele dintr-un mare oraş. Kilometrul 0, într-o piaţă istorică. Făcusem rezervarea pe ideea: „Hai să vedem şi noi cum este”. Apartament de lux, preţ pe măsură. Totul era sclipitor încă din holul de la recepţie: patru zâmbete lucrate american style, calculatoare care prelucrau instantaneu orice solicitare sau procedură, vreo cinci limbi vorbite în jur, furnicar de turişti şi bagaje într-un du-te-vino ameţitor. Apartamentul era format din două camere şi două băi. Totul degaja miros de curăţenie, bun gust, irizaţii de lux. Scrisoarea de bun-venit, (personalizată pe numele meu!) aşezată discret pe un mic birou de lucru şi cubuleţul de ciocolată fină de pe pernele călcate impecabil m-au lăsat mască pe moment, dându-mi impresia unui client de top într-un Burj Khalifa autohton...Restaurantul sofisticat, în care am luat o cină franţuzească şi micul dejun (inclus în preţ, spre norocul portofelului personal) cu n feluri de mâncare într-o diversitate năucitoare, au completat un sejur care nu avea să fie uitat prea curând...Da, grand hotel...

Acum a doua experienţă, nu foarte departe de tumultul citadin - la munte, în inima apelor minerale de la Slănic-Moldova: complexul La Kuburi, despre care sunt convins că aţi auzit, chiar dacă nu a trecut mult timp de la deschidere. Nu am să-i fac o prezentare turistică, informaţii, fotografii şi impresii de foarte bună calitate veţi găsi aici, pe site, şi în secţiunea de blog. Altceva cred că mai important acum, la două luni de izolare, în care modul de viaţă ne-a fost dat peste cap. Privind retrospectiv, să ştiţi că nu mi s-a făcut dor de acel aer de grand hotel, cu piscina, restaurantul şi apartamentul lui de lux, dar fără balcon... Mi s-a făcut dor de Kub-ul 35. Nu pentru utilitatea şi funcţionalitatea pe care o veţi descoperi şi voi, sper, după ce va trece starea de urgenţă. Ci pentru mirosul de lemn proaspăt. Pentru munţii care te înconjoară din toate părţile şi te lasă să îţi umpli plămânii cu aerosoli de pădure. Pentru lungile şi plăcutele drumeţii care ţi se deschid chiar din uşă. Pentru grătarul din dotare, care poate bate acum orice all inclusive. Pentru plita electrică care te trimite în fiecare dimineaţă pe terasă, cu o cafea aburindă, să admiri freamătul naturii. Pentru versantul domol din spatele tău, care îţi prăvăleşte verde în vene. Pentru foişorul care te îmbie la lectură. Pentru liniştea de început de univers. Pentru  tirbuşonul îmbietor – facilitate negăsită la niciun hotel sau pensiune, dotare fantastic de importantă la o anumită oră J -, pentru cochetul living cu chicinetă, unde mi-aş putea duce zilele fără probleme într-un nou vârf de pandemie, Doamne-fereşte... Pentru senzaţia de libertate, de pasăre ieşită dintr-o colivie, fie ea şi aurită. Pentru...dar hai să nu vă spun totul...

Trăim vremuri care vor schimba cu certitudine lumea în care trăim. Se va schimba cu siguranţă şi practica turismului. Coloşii hotelieri vor deveni precum dinozaurii. Turismul de explorare şi turismul solitar vor înlocui formele de masă existente până acum. Personal cred că nu este deloc rea această evoluţie, dacă vrem să înţelegem că trebuie să ne adaptăm şi să  fim altfel. Haideţi să incercăm un exerciţiu de imaginaţie, după modelul madlenei proustiene din celebrul roman „În căutarea timpului pierdut”. Înlocuim însă prăjiturile cu amintirile noastre digitale din trecutele experienţe turistice, stocate pe atâtea hard-uri, telefoane inteligente sau facilităţi cloud. Ce credeţi, în viitor vor mai fi multe madlene aromate cu lux all inclusive, liftieră, piscină cu hidromasaj, check-in în terminale aglomerate sau băi cu duşuri emoţionale aromatizate chimic, care să merite stocarea? Eu cred că nu. Distanţarea socio-turistică ne va aduce madlene care să ne încânte în primul rând sufletul. Asta doar dacă am înţeles ceva din această perioadă. Eu unul mă încarc acum, între patru pereţi de beton urban, nu cu amintirile de la diverse resorturi cu multe stele hoteliere, ci cu amintiri în care natura pulsează. Iar Kuburile de la Slănic-Moldova au, din acest punct de vedere, un mare, mare atu. Abia aştept să le redescopăr, şi, de ce nu, să bem împreună, legal (pentru că spaţiul dintre Kuburi ne permite) un pahar pe vin în liniştea unei seri de vară...

Vă salută din carantină,

Doru

Pasiunea pentru lemn: La Kuburi, la Slănic-Moldova

     Nu este afacere cu statul. Nu este inginerie cu cine ştie ce fonduri europene. Nu este şmecherie politică infiltrată în mediul de afaceri.  Nu este înfumurare de beizadea.  Este pur şi simplu o combinaţie remarcabilă de pasiune pentru lemn şi încrederea că Slănicul Moldovei poate să renască turistic, precum perla de altădată a Moldovei ...

   De curând, la intrarea în staţiune, pe un platou care oferă o încântătoare perspectivă asupra Văii Slănicului, satul de vacanţă de patru stele şi-a deschis porţile. Şase bungalouri oferă confort în natură, liniştea şi relaxarea atât de dorită de orăşeni. Am fost la faţa locului şi mi-au plăcut la nebunie. Nu doar pentru ce am văzut. Nu doar pentru amiciţia cu acel curajos constructor cu viziune. Nu doar pentru acel miros proaspăt de lemn care nu m-a părăsit nici acum, la câteva zile de la mica evadare din Bacău.Trebuie să adaug bucuria că mai există băcăuani oneşti care cred şi muncesc cu eforturi proprii pentru a dezvolta turistic o zonă de mare atractivitate, lăsată însă de prea multe decenii la voia întâmplării. Pentru astfel de inimoşi, chapeau! 

    Detalii suplimentare puteţi găsi pe site-ul lakuburi.ro şi pe pagina de Facebook a acestui proiect. Încercaţi. Vă spun că nu veţi regreta alegerea!

Belvedere de Slănic-Moldova: o imersie tonică în verdele Munţilor Nemira

       Sunt convins că puţini vizitatori ai staţiunii Slănic-Moldova cunosc un traseu foarte frumos, accesibil pentru mai toţi iubitorii de verde ionizat, care se finalizează printr-o foarte frumoasă imagine panoramică a Perlei Moldovei. Recunosc, până mai ieri acest traseu era şi pentru mine doar un rând lacunar dintr-un vechi ghid al Munţilor Nemira. Curiozitatea a fost aprinsă de două cărţi poştale din perioada comunistă:

     Foarte interesant, nu-i aşa? Mai ales că din vatra staţiunii nu se observă nici un gol de vegetaţie sau o înălţime dominantă de unde poţi avea - cu un efort redus - o asemenea perspectivă...

      Surpriza a venit de la traseul marcat cu cerc roşu care ajunge pe platoul de sub Vf. Cerbu (886 m). Mica excursie pleacă din dreptul Hotelului "Dobru", este foarte bine semnalizat (felicitări pasionaţilor de la Salvamont pentru activitatea din ultimii ani!), are cca 1 km lungime, 110 m diferenţă de nivel şi atinge o altitudine maximă de 599 m. Vom intra într-o frumoasă pădure de amestec (fag - conifere) cu numeroase exemplare impunătoare, poteca lată şi panta uşoară permiţându-ne să admirăm fără mari eforturi versanţii Nemirei. 

După doar 30-40 de minute ajungem la micul platou descoperit în cărţile poştale, efortul fiind răsplătit pe deplin de priveliştea oferită spre centrul staţiunii:

    O mică excursie reconfortantă care îmi aduce aminte de asemănarea cu traseul spre Turnul "Apor" din Băile Tuşnad. Pentru a ieşi în avantaj, traseul nostru are însă nevoie de o mai bună semnalizare la nivelul întregii staţiuni, promovare imagistică, amenajarea vegetaţiei din zona platoului (inclusiv eliminarea vegetaţiei invazive care obturează vederea), accentuarea beneficiilor turismului montan şi a traseelor din împrejurimile staţiunii în materialele de promovare existente la nivelul unităţlor hoteliere, şi desigur, punerea în valoare a platoului prin câteva investiţii care nu necesită costuri ridicate (iluminat nocturn, mobilier urban, parapeţi de protecţie, poate chiar o platformă pentru observaţii şi fotografii...). Sunt doar câteva posibilităţi la îndemână care pot creşte atractivitatea acestui frumos traseu şi pot oferi turistului experienţe noi pe lângă clasicele plimbări în parcul central şi în zona izvoarelor. Nu pun la socoteală traseul "300 de scări" de care a auzit toată lumea, dar explorat de prea puţini...

Pentru a putea vizualiza mai bine traseul vă ofer o prelucrare GPS:

Un Bacău ambiţios la Târgul de Turism al României

Judeţul Bacău participă în aceste zile (16 – 18 noiembrie 2017) la a XXXVIII-a ediţie a Târgului de Turism al României, eveniment organizat de Complexul Expoziţional Romexpo Bucureşti. Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău şi-a propus în acest an să aibă o prezenţă mult mai dinamică prin cooptarea unităţilor administrative-teritoriale Slănic-Moldova, Târgu-Ocna, Moinești, Magirești și Palanca, standul judeţului devenind astfel mult mai atractiv prin diversitatea materialelor de promovare şi printr-un program ambiţios, axat pe activități de cultură, tradiții, obiceiuri şi gastronomie tradițională. Cu această ocazie va fi lansată şi o nouă hartă turistică a judeţului Bacău (foto stânga), instrument foarte util pentru cunoaşterea “zestrei” turistice băcăuane.
Detalii suplimentare: turism-bacau.ro

Topul staţiunilor balneare din România. Slănic-Moldova ocupă locul 7 în ierarhia ARB

   Asociaţia Română de Balneologie (ARB) a publicat recent o clasificare a staţiunilor balneare din ţara noastră, folosind o bază metodologică reprezentată de o analiză multicriterială. Cele zece criterii de evaluare luate în considerare pentru anul 2016 se referă la următoarele aspecte, conform /bioclima.ro:

1.   Accesibilitate, infrastructura, patrimoniu public, management urbanistic, implicarea autoritatilor locale;

2.   Existenţa unor structuri de educaţie şi cercetare ştiinţifică aflate în legătură cu centre universitare apropiate, prezenţa unui personal universitar în staţiune, existenţa unui nucleu de cercetare ştiinţifică;

3.   Notorietatea externă a staţiunii: identificarea unor elemente ce vizează promovarea staţiunii la nivel internaţional, spoturi video în limba engleza, situri web în limba engleză, participarea la targuri internaţionale, articole ştiinţifice în limba engleză, participarea la evenimente desfăşurate la nivel internaţional, legaturi externe, prezenţa unor tour-operatori intarnţionali, existenţa unor investitori externi;

4.   Notorietatea internă a staţiunii: identificarea unor elemente moderne de promovare internă a staţinuii balneare, organizarea unor evenimente specifice promovarii sectorului balnear , participarea la targuri interne de turism, articole şi materiale de promovare în limba română, situri de promovare ;

5.   Calitatea factorilor naturali de cură utilizaţi în staţiunea balneară analizată, certificarea Institutului Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, elemente de cercetare ştiinţifică a factorilor naturali, diversitatea factorilor naturali utilizaţi, gradul de prezentare a acestora;

6.   Calitatea serviciilor turistice şi medicale din cadrul staţiunii balneare analizate, nivelul de calificare a resurselor umane, prezenţa animatorilor de staţiune ;

7.   Strategii de dezvoltare a staţiunii identificate prin planuri ale autorităţilor locale şi ale operatorilor din staţiunea balneară analizată ;

8.   Nivelul investiţiilor în baze de tratament şi unităţi de cazare la nivelul staţiunii balneare analizate ;

9.   Disponibilitate la dialog a factorilor de decizie locali şi a investitorilor / operatorilor economici din staţiune ;

10. Premii ştiinţifice, medalii, menţionări ale staţiunii în documente ale autorităţilor centrale, vizibilitate a nivelului de excelenţă al staţiunii balneare.

Sursa tabelului: Asociaţia Română de Balneologie

Forumul Montan din Judeţul Bacău

     O iniţiativă lăudabilă, devenită realitate după două decenii de aşteptare. Un pas înainte pentru pitoreasca zonă montană a judeţului, despre care vom auzi multe lucruri bune. Detalii aici.

Surprize la Târgul Regional de Turism

    Surpriză plăcută la Târgul Regional de Turism "Vacanţa", organizat în acest week-end la Centrul de Afaceri Bacău: o nouă lucrare de promovare  a judeţului, intitulată "Obiective turistice băcăuane şi valorificarea lor europeană", apariţie editorială coordonată de prof. univ. dr. Doina Cmeciu. Calitate grafică deosebită, 180 de pagini în care regăsim o parte semnificativă a patrimoniului local. Subsemnatul a avut surpriza descoperirii unor fotografii personale, oferite pro bono cu mai mulţi ani în urmă pentru a ajuta la completarea fototecii judeţului. Deh, bucuria fotografului amator, aşa că să-mi fie iertată lauda de sine...

Slănicul cel romantic

O descriere a Slănicului de la 1880...

Sursa: Manual de geografie, Bucureşti, 1881

Frumoasa vale a Slănicului

Sursa foto:parascan.ro

Izvoarele minerale de la Slănic-Moldova

Nu-i aşa că, odată ajunşi într-o staţiune balneoclimaterică, izvoarele minerale vă atrag ca un magnet? La fel de adevărat este că, de cele mai multe ori, le gustaţi pe toate, deoarece puţinele indicaţii – acolo unde ele există – nu reuşesc întotdeauna să vă scoată din impas? Pentru a rezolva cel puţin parţial această problemă, am sintetizat câteva informaţii absolut necesare, având ca studiu de caz Perla Moldovei, Slănic-Moldova. Să sperăm înainte de toate că izvoarele vor curge liber în continuare, aşa cum au făcut de veacuri...

    Staţiunea este profilată, în principal, pe tratamentul afecţiunilor aparatului digestive şi a glandelor anexe, precum şi al afecţiunilor respiratorii.

Factori naturali terapeutici

După prof. fr. Nicolae Teleki şi colab. (1984), apele minerale de la cele peste 20 de izvoare de la Slănic-Moldova se clasifică, din punct de vedere al compoziţiei chimice, în următoarele grupe.

-  ape minerale clorurosodice, alcaline, carbogazoase, slab sulfuroase, bromurate, iodurate (izvoarele 1 bis, 3,6,8,10,12,13,14,15);

- ape minerale alcaline, clorurosodice, carbogazoase, hipotone (izvorul Ciunget);

- ape minerale alcaline,slab feruginoase, hipotone (sonda 1 şi 2);

- ape minerale sulfuroase, clorurosodice, slab carbogazoase (izvorul Cascada);

-ape minerale feruginoase, carbogazoase (izvorul 14, izvorul Cheşcheş);

-ape minerale vitriolice – feuginoase (izvorul 8 bis) şi vitriolice-silicioase (izvorul 5);

-ape minerale oligominerale (izvorul “300 de scări”);

În anumite situaţii, unele ape minerale şi-au diminuat calităţile terapeutice sau au dispărut cu timpul datorită unor modificări în drenajul lor sau datorită impactului antropic, Cele mai multe dintre apele minerale s-au bucurat însă de permanenţă de-a lungul secolelor, calitatea şi complexitatea mineralizării fiind în legătură direct cu specificul geologic al zonei aflate la marginea aureolei mofetice.

Indicaţii terapeutice

- afecţiuni ale aparatului digestive (gastrite cronice hipoacide şi hiperacide, ulcere gastrice şi duodenale la minimum trei luni de la perioada dureroasă, stări după stomac operat, colite cornice nespecifice);

-afecţiuni hepato-biliare (dischinezie biliară, colecistită cronică necalculoasă sau calculoasă, stări după ficat operat sau colecistectomie);

-afecţiuni ale căilor respiratorii (astm alergic, traheo-bronşite cornice, bronşiectazia, emfizem pulmonary, rino-sinuzite cornice);

-afecţiuni metabolice şi de nutriţie (diabet – forme uşoare şi medii, obezitate);

-afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare;

-afecţiuni neurologice periferice;

-afecţiuni posttraumatice;

-afecţiuni asociate (reumatisme degenerative sau abarticulare, afecţiuni cardiovasculare, endocrine, ginecologice, profesionale, nevroză astenică).

Tehnica de cură cu ape minerale

Cantitatea pe 24 de ore trebuie raportată cu aproximaţie la greutatea bolnavului. După formula Nievre (Vichy), cantitatea de apă minera[ prescrisă pentru 24 de ore rezultă din greutatea persoanei în kg multiplicată cu 10. De exemplu: 80 kg x 10 = 800 ml apă minerală/24 ore.

Caracterizarea principalelor izvoare minerale:

Izvorul 1

Caracterizare chimică: apă sulfuroasă, sodică, clorurată, carbogazoasă, bicarbonatată, iodurată şi hipotonă. Mineralizaţie totală: 8613,5 mg/l

Indicatii terapeutice: afectiuni gastrice (gstroduodenite cronice, ulcer, tratament de repaus funcţional al ficatului), afectiuni hepatobiliare (colecistită cronică simplă sau litiază, diskinezie biliară, pancreatită cronică), boli metabolice (gută, obezitate, dislipidemii). Acţiune antialergică: urticarii, alergii alimentare.

Izvorul 1-bis

Caracterizare chimică: apă slab sulfuroasă, borică, carbogazoasă, bicarbonatată, iodurată şi hipertonă. Mineralizaţie totală:14391,12 mg/l. Cea mai mare concentraţie de HS (5,9 mg/l).

Indicatii terapeutice:  afectiuni gastrice, colecistita cronică, constipaţii, ulcer gastric şi duodenal, sechele dupa ficat operat (boala reziduală a tractului biliar), boli metabolice (diabet, gută), stări alergice.

Izvorul 3

Caracterizare chimică: apă iodurată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, bicarbonatată şi hipertonă.  Este supranumit  “regele izvoarelor minerale” din Slănic - Moldova. Mineralizaţie totală: 18759,59 mg/l.  CO2 -2677 mg/l.

Indicaţii terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide, colecistite hipotone, constipaţii rebele). Se recomandă prudenţă terapeutică pentru vârstnici, denutriţi, surmenaţi, hipertensivi.

Izvorul 5

Caracterizare chimică: apă oligominerală, feruginoasă, carbogazoasă şi hipotonă.

Indicaţii terapeutice: cură externă pentru inflamatii cronice oculare sub formă de aerosoli, inhalaţii, pulverizanţi. Mineralizaţie totală: 2199,27 mg/l

Izvorul 6

Caracterizare chimică: apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă. Concentraţie magneziu: 59,3 mg/l

Indicaţii terapeutice:  concentratie foarte mare (19678 mg/l), trebuie folosit cu mare prudentă, după investigaţii atente, în gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 8

Caracterizare chimică: apă bicarbonatată, clorurată, sodică, carbo-gazoasă, slab sulfuroasă şi hipotonă. Mineralizaţie totală: 12551 mg/l.

Indicaţii terapeutice: măreşte secreţia gastrică dar nu modifică acidul clorhidric. Gastrite cronice, hipoacide, însoţite de constipaţie, constipaţie obişnuită, boli de nutriţie şi metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 10

Caracterizare chimică: apă iodurată, sodică, clorurată, bicarbonatată şi hipertonă. H2S – 2,2 mg/l

Indicatii terapeutice: concentraţie foarte mare (12091 mg/l), trebuie folosit cu mare prudenţă după investigaţii atente. Gastrite cronice, hipoacide, insotite de constipatie, constipatie obisnuită, boli de nutritie si metabolism, colecistite cronice, hipotone.

Izvorul 14

Caracterizare chimică: apă bromurată, iodurată, conţine fier, puţin sulfuroasă. Mineralizaţie totală:10735,5 mg/l.

Indicaţii terapeutice: afectiuni ale tubului digestiv (gastrite, ulcere hiperacide, colecistite hipotone, constipatii rebele). Se recomandă prudenţă  terapeutică pentru  vârstnici, denutriti, surmenaţi, hipertensivi. Se recomandă bolnavilor cu anemie şi celor care nu suportă sulful.

Izvorul 15

Caracterizare chimică: apă cloruosodică, alcalină, iodurată, carbogazoasă, slab sulfuroasă. Mineralizaţie totală:197,3 mg/l.

Indicatii terapeutice:  afectiuni gastrointestinale, mai ales cu spasme. Recomandată  pentru vârstnici cu afectiuni gastroduodenale însoţite de hiperaciditate şi spasme digestive.

Izvorul Ciuget

Caracterizare chimică: apă alcalină, slab clorurată, carbogazoasă şi hipotonă. Izvor unic în ţară  prin compoziţia chimică a apei sale alcaline.

Indicatii terapeutice: boli hepatobiliare, hepatice cornice, diabet, gută, litiaze renale.

Izvorul Sonda 2

Caracterizare chimică: apa alcalină pură, bicarbonatată, de concentraţie medie si hipotonă. Mineralizaţie totală: 7743 mg/l.

Indicaţii terapeutice: afectiuni renale şi ale căilor renale, afecţiuni digestive (ulcer, gastrite), afecţiuni hepatice. Precauţii terapeutice la: debilitati, nevrotici şi la cei proaspăt operati pe stomac si ficat.

Glosar

Aureolă mofetică = suprafaţă din jurul unui munte sau masiv vulcanic unde au loc manifestări postvulcanice, de regulă activităţi mofetice (emanaţii de dioxid de carbon) şi de mineralizare complexă a apelor subterane.

Apă carbogazoasă = apă cu un conţinut de cel puţin 1g/l  dioxid de carbon, folosite ]n paralel, ca ape de masă şi ca ape medicinale.

Apa oligominerală = apă slab mineralizată, care provine de la izvoare de mare adâncime. Ea are un conţinut de săruri minerale cu valori cuprinse intre 50 si 500 mg/litru, fiind recomandată atât pentru hidratarea zilnică a organismului, cât şi pentru gătit.

Apă alcalină = apă cu un conţinut de cel puţin 1g/l  bicarbonat de sodiu, respectiv 726 mg/l anion bicarbonic

Notă: pe baza presiunii osmotice comparată cu soluția izotonă de ser fiziologic (NaCl 9,5 g %, 325 moli/l) apele minerale se clasifică în: hipotone (1-8 g/l), izotone (8-9 g/l) şi hipertone (peste 10 g/l).

Bibliografie:

www.slanic-moldova.info

Teleki N., Munteanu L., Teodoreanu E., Grigore L. (1984) – Cura balneoclimatică în România, Editura Sport-Turism, Bucureşti

Văcăraşu I. (1980) – Valea Trotuşului, Editura Sport-Turism, Bucureşti
      Foto: un mic experiment casnic - cum arată depunerile coloidale după 3 săptămâni de "cazare" într-un bidon.

Să ne bucurăm de ce (mai) avem?

   În primăvară aveam parte de şocul închiderii traseului turistic "300 de scări". Acum două zile, aflăm că izvoarele minerale din Slănic-Moldova au fost sabotate. Astăzi, în zi de sărbătoare, lucrurile păreau a fi intrate în normalitate (foto). O întrebare stă însă pe limbă: până când? În ce lume am ajuns să trăim? Constatarea lui Răzvan Bibire este cât de poate de adevărată. Nu m-ar mira ca în viitor să rămânem şi fără munţi, iar stema judeţului să capete un aer de astrogramă ezoterică, în care nici Mama Omida nu va mai putea găsi vreun vinovat.

Slănicul pe simeză

...sub penelul maestrului Ştefan Pristavu.