Iscălituri prin Slănicul de acum un secol...

Când vă veţi plimba prin parcul izvoarelor minerale din Slănic-Moldova, aruncând priviri neatente peste urmele lăsate de înaintaşi, merită să vă aduceţi aminte de acest articol publicat acum 121 de ani...

Iscăliturile şi Slănicul. O notă caracteristică a staţiunilor noastre climaterice şi balneare e desigur obiceiul iscăliturilor, scrijiliturilor şi săpăturilor pe arbori, pe poduri, pe stînci, pe stîlpii chioșcurilor etc etc. Aseminea, iscălituri întîlneşti pe stînci ameninţătoare, aproape inaccesibile, pe marginea unei prăpăstii întunecate, într-un desiș de brazi pierdut în departarea munţilor, pe bolovanii unui izvor tăinuit, pe scoarța. unui brad dintr'o vale spăimoasă despicată în inima muntilor...

Deşi acest obicei găseşte dezaprobarea multora, şi în special a scriitorilor cari întîlnesc un fericit prilej să exhibeze tirade fulgerătoare asupra vanităţii şi prostiei (zic ei!) omeneşti, şi să creieze momente psihologice tot așa de pretenţioase şi tot atita de înalte ca şi vederile lor, totuşi de acord cu cea mai mare parte dintre cetitori, vroim să vedem numai partea poetică ce caracterizază această inclinaţiune spontană a omului..

Adeseori după ani îndelungaţi te reîntorci în locurile pe care le-ai vizitat în tinerețe. Cine ar putea tăgădui duioşia ce o simţi cind întîlnești numele unui prieten la care poate nu te mai gîndeai, care poate a părăsit lumea aceasta, uitat de mult? Cîte amintiri nu-ţi evocă acest mic semn ce a cetluit o clipă din viața aceasta etern curgătoare? Poate întîlnești şi numele tău printre altele prietenoase. Îţi revine în minte atunci, vremea aceea cu toate iluziile şi decepţiile ei, cu toate speranţele ei poate îndeplinite acuma, cu idealurile ei... Le revezi o clipă cu gîndul aşa cum erai, așa cum era pe atunci, ai învins legea asta fatală a clipelor care nu se mai întorc, a clipelor care-ţi rod inima şi sufletul cu nepasare crudă... Simţi plăcerea duioasă, senină şi înălțătoare a omului ce a întrezărit măreţia sublimă a nemurirei, cugeți, devii parcă bun şi mai îngăduitor pentru meschinăriile vieţii, mai generos, te regenerezi într'adevăr...

De aceea găsim că tiradele mîndre ale scriitorilor împotriva acestor simbole inocente, împotriva acestor cristalizări de clipe din viaţă nu numai că sunt nedrepte, dar mărturisesc o lipsă complectă de simţ şi de pătrundere sufletească.

Articol publicat la rubrica Fugitive  în săptămânalul Curierul Slănicului, 30 iulie 1904

Verde de Slănic-Moldova

 

Parfumul Slănicului de altădată...

     Farmecul clipei imortalizate în perla turismului balnear din acea perioadă de început de secol XX, Slănic-Moldova. Inconfundabilul parfum al unei epoci trecute, dar (încă) nu și uitată…

Sursa: colecţia Alexandru  Colacel. Recolorizare digitală.

Perspective aeriene: Slănic-Moldova printre fulgi de zăpadă

     Aceeaşi vale superbă, privită acum de la înălţime. Merită să revin cu un pasaj definitoriu: "Tot în acest judeţ se află cea mai frumoasă staţiune balneară din ţară, Slănic (Moldova), proprietatea Epitropiei Sf. Spiridon Iaşi, renumită pentru admirabilele sale poziţiuni şi excelentele izvoare minerale, având instalaţiuni cari rivalizează cu staţiuni similare din străinătate” (sursa: Anuarul „SOCEC”, Bucureşti, 1912).

Slănicul la mijlocul anilor "80

 Din perioada în care dacă găseai o cazare la Slănic-Moldova aveai impresia că l-ai luat pe Dumnezeu de picior...

Sursa: România Pitorească, 1985

Slănic-Moldova în haine de gală

 

Vis: urbanism pentru copii

      "Fără urbanism adecvat pentru copii, așezările urbane devin medii disfuncționale și fragmentate." - Shaping Urbanization for Children”, UNICEF, 2018

  "Dacă avem capacitatea de a construi un oraș reușit pentru copii, înseamnă că vom avea un oraș potrivit pentru toți cetățenii săi”- Enrique Penalosa

Slănic-Moldova, ieri şi de azi

    „Tot în acest judeţ se află cea mai frumoasă staţiune balneară din ţară, Slănic (Moldova), proprietatea Epitropiei Sf. Spiridon Iaşi, renumită pentru admirabilele sale poziţiuni şi excelentele izvoare minerale, având instalaţiuni cari rivalizează cu staţiuni similare din străinătate” (sursa: Anuarul „SOCEC”, Bucureşti, 1912).

Parcul şi hotelurile Cercu şi Puf (cpi Editura Movilianu, 1914)

Parcul şi cazinoul din Slănic-Moldova

Salutări din Slănic-Moldova!

Notă: cele trei cărţi poştale ilustrate şi multe alte surprize pot fi achiziţionate prin intermediul Anticariatului Erasmus Bacău/Adrian Creţu.

Perla Moldovei în zilele noastre

Slănic-Moldova, cea mai popularizată staţiune balneo-climaterică din România

    Dacă acum un deceniu informaţiile despre Slănic-Moldova erau destul de anoste şi cu siguranţă vetuste, iată că în ultimul timp lucrurile s-au schimbat cu 180 de grade. Graţie unor strategii instituţionale (primărie, Consiliul Judeţean prin ServiciulPublic Judeţean pentru Promovarea Turismului şi Coordonarea Activităţii deSalvamont), trusturi de presă (a se vedea seria de articole din ziarul „Deşteptarea) sau muncii unor pasionaţi cercetători ai spiritului locului (prof. CorneliuStoica, Romulus-Dan Busnea, ing. Mihai Ceucă ş.a.), „Perla Moldovei” se poate lăuda în prezent cu numeroase resurse de promovare, atât fizice, cât şi în mediul virtual. Jos pălăria pentru efortul depus, cocheta staţiune de la poalele Munţilor Nemira, aflată într-un evident crescendo, meritând un asemenea efort, pe măsura istoriei şi faimei sale din „ La Belle Époque”.

Căutaţi case de vacanţă şi cabane? Haideţi în reţeaua Rentakub!

     A trecut doar ceva mai mult de un an de când semnalam în peisajul turistic băcăuan a unei investiţii remarcabile, de un farmec aparte: satul de vacanţă LaKuburi din Slănic-Moldova (click aici). De atunci, sute de turişti au călcat pragul acestui pitoresc loc, miile de review-uri pozitive, fotografiile şi aprecierile făcând dovada petrecerii agreabile a unor zile minunate în confortul kuburilor. Iată că acum, graţie succesului firesc obţinut în Perla Moldovei, iniţiatorii şi proprietarii proiectului pilot au început să dezvolte afacerea la nivel naţional, prin construirea de kuburi şi în alte zone cu potenţial turistic: Băile Felix, Bran, Cluj-Napoca, Constanţa, Râşnov, Vatra Dornei.

Mai mult decât atât, prin dezvoltarea platformei online Rentakub, este oferită o soluţie inteligentă de cazare pentru cei care îşi doresc să închirieze case de vacanţă şi cabane. În condiţiile în care pandemia COVID a schimbat comportamentul şi preferinţele de cazare ale turiştilor de la vechii coloşi hotelieri, cu sute de camere, la capacităţi de cazare mai mici, dar mai sigure epidemiologic şi mai apropiate de natură, Rentakub oferă o inedită soluţie de cazare, care prezintă numeroase avantaje faţă de clasicele canale de rezervare online: selecţia riguroasă a variantelor de cazare (acestea respectând filosofia designului, intimitatea, utilarea şi siguranţa sejurului), uşurinţa navigării pe site, confirmarea imediată a rezervărilor, afişarea transparentă a tuturor detaliilor legate de preţ, facilităţi şi disponibilitate, anularea gratuită cu 14 zile înainte de sosire, rambursarea a 50% din preţul cazării în condiţiile anulării cu 7 zile înainte de sosire ş.a.

Cu totul deosebită mi s-a părut propunerea Rentakub privind posibilitatea unui parteneriat profitabil cu proprietarii de case de vacanţă şi cabane care doresc înscrierea în reţea. Accesul gratuit în reţea, comisionul redus, interfaţa proprie de administrare, promovarea gratuită şi creşterea vizibilităţii la nivel naţional sunt câteva din marile avantaje aferite de rentakub.com. Detaliile le găsiţi aici, totul este foarte simplu!

Având deja experienţa cazării La Kuburi în frumosul Slănic al Moldovei şi cunoscând profesionalismul şi pasiunea iniţiatorilor acestui proiect, sunt convins că nu peste mult timp, prin Rentakub, vom putea avea posibilitatea alegerii a numeroase oferte atractive din toate regiunile turistice ale ţării, o alternativă elegantă, eficientă şi sigură prin care putem fi mai aproape de natură, în locuri de poveste şi de povestit mai departe...

Vezi şi: Turismul descoperă Kub-ismul

Casa de vacanţă care îţi aduce bani

 

 

Munţii Nemira...altfel

 

Slănic-Moldova, frumoasa perlă...

Confesiuni turistice ...proustiene (Nea Doru la Kuburi Slănic-Moldova)

Astrele au făcut ca, nu cu mult înainte de declararea pandemiei impusă de acest netrebnic virus, să fiu în două spaţii de cazare total diferite atât ca localizare, cât şi ca ofertă turistică. Să încep mai întâi cu primul.  Un mare hotel de patru stele dintr-un mare oraş. Kilometrul 0, într-o piaţă istorică. Făcusem rezervarea pe ideea: „Hai să vedem şi noi cum este”. Apartament de lux, preţ pe măsură. Totul era sclipitor încă din holul de la recepţie: patru zâmbete lucrate american style, calculatoare care prelucrau instantaneu orice solicitare sau procedură, vreo cinci limbi vorbite în jur, furnicar de turişti şi bagaje într-un du-te-vino ameţitor. Apartamentul era format din două camere şi două băi. Totul degaja miros de curăţenie, bun gust, irizaţii de lux. Scrisoarea de bun-venit, (personalizată pe numele meu!) aşezată discret pe un mic birou de lucru şi cubuleţul de ciocolată fină de pe pernele călcate impecabil m-au lăsat mască pe moment, dându-mi impresia unui client de top într-un Burj Khalifa autohton...Restaurantul sofisticat, în care am luat o cină franţuzească şi micul dejun (inclus în preţ, spre norocul portofelului personal) cu n feluri de mâncare într-o diversitate năucitoare, au completat un sejur care nu avea să fie uitat prea curând...Da, grand hotel...

Acum a doua experienţă, nu foarte departe de tumultul citadin - la munte, în inima apelor minerale de la Slănic-Moldova: complexul La Kuburi, despre care sunt convins că aţi auzit, chiar dacă nu a trecut mult timp de la deschidere. Nu am să-i fac o prezentare turistică, informaţii, fotografii şi impresii de foarte bună calitate veţi găsi aici, pe site, şi în secţiunea de blog. Altceva cred că mai important acum, la două luni de izolare, în care modul de viaţă ne-a fost dat peste cap. Privind retrospectiv, să ştiţi că nu mi s-a făcut dor de acel aer de grand hotel, cu piscina, restaurantul şi apartamentul lui de lux, dar fără balcon... Mi s-a făcut dor de Kub-ul 35. Nu pentru utilitatea şi funcţionalitatea pe care o veţi descoperi şi voi, sper, după ce va trece starea de urgenţă. Ci pentru mirosul de lemn proaspăt. Pentru munţii care te înconjoară din toate părţile şi te lasă să îţi umpli plămânii cu aerosoli de pădure. Pentru lungile şi plăcutele drumeţii care ţi se deschid chiar din uşă. Pentru grătarul din dotare, care poate bate acum orice all inclusive. Pentru plita electrică care te trimite în fiecare dimineaţă pe terasă, cu o cafea aburindă, să admiri freamătul naturii. Pentru versantul domol din spatele tău, care îţi prăvăleşte verde în vene. Pentru foişorul care te îmbie la lectură. Pentru liniştea de început de univers. Pentru  tirbuşonul îmbietor – facilitate negăsită la niciun hotel sau pensiune, dotare fantastic de importantă la o anumită oră J -, pentru cochetul living cu chicinetă, unde mi-aş putea duce zilele fără probleme într-un nou vârf de pandemie, Doamne-fereşte... Pentru senzaţia de libertate, de pasăre ieşită dintr-o colivie, fie ea şi aurită. Pentru...dar hai să nu vă spun totul...

Trăim vremuri care vor schimba cu certitudine lumea în care trăim. Se va schimba cu siguranţă şi practica turismului. Coloşii hotelieri vor deveni precum dinozaurii. Turismul de explorare şi turismul solitar vor înlocui formele de masă existente până acum. Personal cred că nu este deloc rea această evoluţie, dacă vrem să înţelegem că trebuie să ne adaptăm şi să  fim altfel. Haideţi să incercăm un exerciţiu de imaginaţie, după modelul madlenei proustiene din celebrul roman „În căutarea timpului pierdut”. Înlocuim însă prăjiturile cu amintirile noastre digitale din trecutele experienţe turistice, stocate pe atâtea hard-uri, telefoane inteligente sau facilităţi cloud. Ce credeţi, în viitor vor mai fi multe madlene aromate cu lux all inclusive, liftieră, piscină cu hidromasaj, check-in în terminale aglomerate sau băi cu duşuri emoţionale aromatizate chimic, care să merite stocarea? Eu cred că nu. Distanţarea socio-turistică ne va aduce madlene care să ne încânte în primul rând sufletul. Asta doar dacă am înţeles ceva din această perioadă. Eu unul mă încarc acum, între patru pereţi de beton urban, nu cu amintirile de la diverse resorturi cu multe stele hoteliere, ci cu amintiri în care natura pulsează. Iar Kuburile de la Slănic-Moldova au, din acest punct de vedere, un mare, mare atu. Abia aştept să le redescopăr, şi, de ce nu, să bem împreună, legal (pentru că spaţiul dintre Kuburi ne permite) un pahar pe vin în liniştea unei seri de vară...

Vă salută din carantină,

Doru

Pasiunea pentru lemn: La Kuburi, la Slănic-Moldova

     Nu este afacere cu statul. Nu este inginerie cu cine ştie ce fonduri europene. Nu este şmecherie politică infiltrată în mediul de afaceri.  Nu este înfumurare de beizadea.  Este pur şi simplu o combinaţie remarcabilă de pasiune pentru lemn şi încrederea că Slănicul Moldovei poate să renască turistic, precum perla de altădată a Moldovei ...

   De curând, la intrarea în staţiune, pe un platou care oferă o încântătoare perspectivă asupra Văii Slănicului, satul de vacanţă de patru stele şi-a deschis porţile. Şase bungalouri oferă confort în natură, liniştea şi relaxarea atât de dorită de orăşeni. Am fost la faţa locului şi mi-au plăcut la nebunie. Nu doar pentru ce am văzut. Nu doar pentru amiciţia cu acel curajos constructor cu viziune. Nu doar pentru acel miros proaspăt de lemn care nu m-a părăsit nici acum, la câteva zile de la mica evadare din Bacău.Trebuie să adaug bucuria că mai există băcăuani oneşti care cred şi muncesc cu eforturi proprii pentru a dezvolta turistic o zonă de mare atractivitate, lăsată însă de prea multe decenii la voia întâmplării. Pentru astfel de inimoşi, chapeau! 

    Detalii suplimentare puteţi găsi pe site-ul lakuburi.ro şi pe pagina de Facebook a acestui proiect. Încercaţi. Vă spun că nu veţi regreta alegerea!

Belvedere de Slănic-Moldova: o imersie tonică în verdele Munţilor Nemira

       Sunt convins că puţini vizitatori ai staţiunii Slănic-Moldova cunosc un traseu foarte frumos, accesibil pentru mai toţi iubitorii de verde ionizat, care se finalizează printr-o foarte frumoasă imagine panoramică a Perlei Moldovei. Recunosc, până mai ieri acest traseu era şi pentru mine doar un rând lacunar dintr-un vechi ghid al Munţilor Nemira. Curiozitatea a fost aprinsă de două cărţi poştale din perioada comunistă:

     Foarte interesant, nu-i aşa? Mai ales că din vatra staţiunii nu se observă nici un gol de vegetaţie sau o înălţime dominantă de unde poţi avea - cu un efort redus - o asemenea perspectivă...

      Surpriza a venit de la traseul marcat cu cerc roşu care ajunge pe platoul de sub Vf. Cerbu (886 m). Mica excursie pleacă din dreptul Hotelului "Dobru", este foarte bine semnalizat (felicitări pasionaţilor de la Salvamont pentru activitatea din ultimii ani!), are cca 1 km lungime, 110 m diferenţă de nivel şi atinge o altitudine maximă de 599 m. Vom intra într-o frumoasă pădure de amestec (fag - conifere) cu numeroase exemplare impunătoare, poteca lată şi panta uşoară permiţându-ne să admirăm fără mari eforturi versanţii Nemirei. 

După doar 30-40 de minute ajungem la micul platou descoperit în cărţile poştale, efortul fiind răsplătit pe deplin de priveliştea oferită spre centrul staţiunii:

    O mică excursie reconfortantă care îmi aduce aminte de asemănarea cu traseul spre Turnul "Apor" din Băile Tuşnad. Pentru a ieşi în avantaj, traseul nostru are însă nevoie de o mai bună semnalizare la nivelul întregii staţiuni, promovare imagistică, amenajarea vegetaţiei din zona platoului (inclusiv eliminarea vegetaţiei invazive care obturează vederea), accentuarea beneficiilor turismului montan şi a traseelor din împrejurimile staţiunii în materialele de promovare existente la nivelul unităţlor hoteliere, şi desigur, punerea în valoare a platoului prin câteva investiţii care nu necesită costuri ridicate (iluminat nocturn, mobilier urban, parapeţi de protecţie, poate chiar o platformă pentru observaţii şi fotografii...). Sunt doar câteva posibilităţi la îndemână care pot creşte atractivitatea acestui frumos traseu şi pot oferi turistului experienţe noi pe lângă clasicele plimbări în parcul central şi în zona izvoarelor. Nu pun la socoteală traseul "300 de scări" de care a auzit toată lumea, dar explorat de prea puţini...

Pentru a putea vizualiza mai bine traseul vă ofer o prelucrare GPS: