Orașul are nevoie de locuri cu semnificații. Ele devin treptat spații topofile, ordonând spaţiul urban, oferindu-i repere vizuale și identitare, memorie, fluiditate, afectivitate. De astăzi, la câțiva metri de casa memorială, imaginea poetului ne va face să încetinim pașii. Într-o lume tot mai agitată și mai alienant-debusolată, alveolele urbane de condensare identitară devin ancore obligatorii pentru speranța vitalității comunitare. Mulțumiri pentru cadoul oferit orașului de Biblioteca Județeană Costache Sturdza Bacău, în cadrul Festivalului Național George Bacovia (Bac-Fest 2023)! Felicitări, Bogdan Scutaru, ZidArt și Artlink!
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
duminică, septembrie 17
luni, iulie 31
Bacăul mai sărac: a trecut în neființă prof. Valeriu Bogdăneț
Lumină bună acolo Sus, domnule profesor!
Dumnezeu să vă odihnească în pace!
http://www.deferlari.ro/.../cu-sufletul-pe-declansator...
http://www.deferlari.ro/.../clipa-de-frumos-prin-lentila...
http://www.deferlari.ro/.../o-imagine-exceptionala-cu...
https://www.desteptarea.ro/a-murit-profesorul-valeriu.../...
http://www.deferlari.ro/.../prof-valeriu-bogdanet-la-91...
https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=10222264553343179&id=1246029445
Foto 1: scanare revista Ateneu (1983)
miercuri, iulie 19
miercuri, iulie 5
Top 30 licee din România după media notelor elevilor la examenul de Bacalaureat 2023
1 COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE LAZAR" BUCUREŞTI 9,29 99.0%
2 COLEGIUL NATIONAL IASI 9,29 100.0%
3 LICEUL PEDAGOGIC "ANASTASIA
POPESCU" BUCUREŞTI 9,25 100.0%
4 COLEGIUL NATIONAL "EMIL
RACOVITA" CLUJ-NAPOCA 9,23 100.0%
5 LICEUL TEORETIC "SFANTUL
IOSIF" ALBA IULIA 9,22 75.0%
6 COLEGIUL NATIONAL "ANDREI
SAGUNA" BRASOV 9,21 99.4%
7 LICEUL TEORETIC "AVRAM
IANCU" CLUJ-NAPOCA 9,21 100.0%
8 COLEGIUL NATIONAL "MIRCEA CEL
BATRAN" CONSTANTA 9,20 99.1%
9 COLEGIUL NATIONAL "COSTACHE
NEGRUZZI" IASI 9,19 99.3%
10 LICEUL TEORETIC "NICOLAE
BALCESCU" CLUJ-NAPOCA 9,17 100.0%
11 COLEGIUL NATIONAL "SFANTUL
SAVA" BUCUREŞTI 9,13 98.5%
12 LICEUL TEORETIC "ELF"
CLUJ-NAPOCA 9,12 100.0%
13 C.N. DE INFORMATICA
MATEI BASARAB RM. VALCEA 9,10 100.0%
14 C.N. DE INFORMATICA
"TUDOR VIANU" BUCUREŞTI 9,10 100.0%
15 COLEGIUL NATIONAL "DR. IOAN
MESOTA" BRASOV 9,09 100.0%
16 COLEGIUL NATIONAL "GRIGORE MOISIL" BUCUREŞTI 9,09 98.9%
17 C.N. "CONSTANTIN
DIACONOVICI LOGA" TIMISOARA 9,09 100.0%
18 LICEUL TEORETIC "GRIGORE
MOISIL" TIMISOARA 9,08 100.0%
19 COMPLEXUL EDUCATIONAL LAUDE-REUT BUCUREŞTI 9,07 100.0%
20 COLEGIUL NATIONAL "VASILE
ALECSANDRI" GALATI 9,06 98.6%
21 COLEGIUL NATIONAL MILITAR "MIHAI
VITEAZUL" ALBA IULIA 9,02 100.0%
22 COLEGIUL NATIONAL "UNIREA"
FOCSANI 9,01 98.6%
23 COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE
SINCAI" CLUJ-NAPOCA 8,99 100.0%
24 COLEGIUL NATIONAL "B. P.
HASDEU" BUZAU 8,99 100.0%
25 COLEGIUL NATIONAL "GH. MUNTEANU MURGOCI" Brăila 8,97 98.9%
26 COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE
VRĂNCEANU" BACAU 8,94 99.5%
27 COLEGIUL NATIONAL "MIHAI
VITEAZUL", PLOIESTI 8,94 97.5%
28 COLEGIUL NATIONAL "ION C.
BRATIANU" PITESTI 8,93 99.4%
29 COLEGIUL NATIONAL "MIHAI
EMINESCU" BOTOSANI 8,93 99.6%
30 COLEGIUL NATIONAL "SPIRU
HARET" BUCUREŞTI 8,93 98.4%
marți, iulie 4
Cu Adrian Cioroianu...după 20 de ani
Cu bucuria revederii după 20 de ani...și cu o remarcă dintr-un articol publicat în "Dilema Veche" (2022): "Dar geografia nu vorbeşte doar despre trecut – ci mai ales despre viitor." 😀
miercuri, iunie 28
Via Transilvanica...prin Bacău
Oameni care inspiră, oameni care urnesc orizonturi și conturează noi cărări...O seară deosebită, cu o bucurie personală suplimentară la întâlnirea cu un artist fotograf: Voicu Bojan.
duminică, iunie 11
Final de an şcolar...
Se întâmpla în anul 1973, într-o ipostază surpinsă de prof. Valeriu Bogdăneţ...
sâmbătă, iunie 10
Furt de cataloage la "Ferdinand"
Dau de o ştire interesantă. Culmea, este tot 10 iunie, dar 1907 :) Răsuflu uşurat 😃
Sursa: Universul, 10 iunie 1907
miercuri, iunie 7
vineri, iunie 2
Bacăul universitar
Locul trei din coadă, după Gorj și Hunedoara, în funcție de numărul de locuri bugetate în învățământul superior de stat. Să sperăm că la calitate stăm ceva mai bine...
Sursă: date statistice raportate de universități către Consiliul
Național pentru Finanțarea Învățământului Superior în platforma ANS, la data de 1 octombrie 2022, via Pe.cifre
vineri, mai 19
Pe urmele domnitorului Gheorghe Ştefan, la Mănăstirea Caşin
sâmbătă, martie 18
Cărturești Bacău: așteptarea a luat sfârșit...
Într-o lume în schimbare rapidă, cartea (element vetust, nu-i așa? 😁) are nevoie de spații remodelate pentru a ajunge la inima cititorilor....Iar Bacăul avea nevoie! Avalanșa de persoane, coada enormă de la intrare, bucuria copiilor de a răsfoi un titlu (o, raftul cu Manga 😀) demonstrează că mai avem șanse de însănătoșire...
duminică, februarie 26
Despre metabolismul mental de tip fast-food...
Gata-gânditul acestui secol:
sâmbătă, februarie 25
Când se deschide Cărturești Bacău?
- Curios din fire, am întrebat Cărtureștii când vor deschide librăria din Arena Mall Bacău. Departamentul Relații Clienți mi-a răspuns că inaugurarea va fi la începutul lunii aprilie. Intrăm astfel și noi în rețeaua apreciatului lanț de librării, care a ajuns să aibă în țară 40 de unități. Anul acesta, pe lângă Bacău, se preconizează completarea hărții cu librării în orașele Alba Iulia, Galaţi, Târgu-Mureş şi Bistriţa, beneficiind de un buget de investiții de peste 1 milion de euro.
joi, februarie 23
Bacăul în “Istoria românilor prin călători” (Nicolae Iorga)
Bacăul e un nume unguresc, şi asemenea numiri unguresti se mai întîlnesc prin împrejurimi în judet, în legătură cu ungurii de odinioară, mai vechi decît însăşi descălecarea.
*
În ce priveşte Bacăul, numele este, fără îndoială, de origine ungurească, în legătură cu exploatarea pe sama coroanei Ungariei a minelor de sare de la Ocna, care par să fi fost întrebuinţate, de pe vremea romanilor, necontenit, si chiar în timpul stăpînirii barbarilor, cari, şi ei, aveau nevoie, fireşte, de sare. O colonie străină în Bacău pe vremea pentru care avem izvoare nu se întîlneste însă. Dar acolo era reşedinţa nominală a episcopului catolic, care avea în atîrnarea lui un număr de sate, de origine, cum vom vedea, foarte veche.
*
Querini, episcopul numit la sfîrşitul veacului al XVI-lea:
el arată că a găsit în Moldova, pe la 1590, în Bacău şi împrejurimi – aproape
era un sat foarte important catolic, Trebeşul – se aflau 4000 de case, şi din
populaţia aceasta 216 familii, cu 1692
oameni, aparţineau religiei romane. În oraş, chiar era biserica Sfintei Marii
şi a Sfîntului Nicolae, de lemn. Domnia,
în general, era foarte tolerantă faţă de toate confesiunile, şi, cînd era vorba
să se ridice o biserică străină, ea dădea din vistierie: astfel s-a dat şi
pentru acoperirea bisericii Sf. Marii din Bacău 500 de scuzi de aur, sumă
foarte importantă.
Cînd Bandini pleacă din Iaşi ca să se ducă la Bacău (…) aici
găseşte casa parohială pustie, din biserică numai un turn dărîmat, odăjdiile
putrede, altarul profanat, munţi de gunoaie în grajd. În casa unde prelatul a
fost poftit, bătea vîntul de toate părţile; de jur împrejur, nici un gard; o
biată moară era singurul venit pe care-l mai avea episcopia. În ce priveşte pe
orăşeni, Bandini constată aceeaşi aplecare ospitalieră pe care toţi călătorii o
observă la români în general; locuitorii ies înaintea episcopului străin cu
miere, ouă, pîne, ovăz pentru cai. [anul 1649]
*
(…) La Bacău, ne găsim într-o regiune unde catolicismul
avuse odinioară o foarte mare importanţă, dar din ea rămăsese mai mult tradiţia
despre doamna Margareta, - de care se
vorbea şi la Baia şi la Cîmpulungul
muntean -, care ar fi fost marea ocrotitoare odinioară a legii apusene. Se mai
păstra o casă episcopală lîngă o mănăstire în ruină, unde fuseseră franciscani;
episcopi poloni, ca Adam Goski, veniseră în ultimul timp pe acolo, dar pentru
moment catolicii erau într-o părăsire desăvârşită. Ultimul episcop care fusese,
Gavril Fredro, plecase şi cu scandal, iar preotul lăsat în urmă nu îngrijea de
nimic, ţinînd împărtăşenia într-o odaie unde umblau cînii; averea se
împrăştiase. Erau, în schimb, trei biserici româneşti, dintre care două de piatră,
una dintre dînsele a lui Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, acel „Sandrin”
care a murit ca ostatec la Constantinopol. Aici s-au găsit, acum cîtva timp, şi
morminte vechi cu ţesături foarte interesante în fir de aur. Bandini adauge că
lîngă oraş, era şi o mănăstire unde stăteau domnii. Şi ca organizaţia oraşului
este o notă interesantă, căci se spune că, locuitorii fiind în parte catolici,
în parte ortodocşi, unguri şi români, se
alegeau şoltuzii pe rînd dintr-un neam şi din celait.
Călătorul, umblînd prin Moldova, cunoaşte Tîrgul Frumos (cu
4–5000 de locuitori), Strunga, unde nu mai sînt hoţii, Romanul (8 000 de
locuitori), podit cu lemn, cu un han bunişor şi cu o remarcabilă biserică a
episcopiei, Cetatea Neamţ,ului, încă în picioare, Bacăul (12 000 de locuitori),
cu un Cazino Noble şi un bal mascat, Răcăciunii, Agiudul, Focşanii (25 000 de
locuitori), cu agentul consular Calcagno, cu un ofiţer francez, care a fost în
Spania, Rusia, la Waterloo, la Genova în 1821, la rebelul Mina şi la Fabvier, apoi
contra ruşiilor în 1828. – cf.
călătorului englez J.H. Skeene, care publică anonim Frontierlands of the
Christian and the Turk, comprising Travels in the regions of the lower Danube
in 1850 and 1851 (Londra, 1853).
Un englez, W. Beatty-Kingston, autorul mai multor lucrări de politică, a venit din nou la 1874 în Principate pentru a cerceta, ca şi francezul Desjardins, situaţia evreilor aici. În carte se află şi descrierea (…) Bacăului, cu pavaj foarte bun şi frumoasă înfăţişare.
marți, februarie 21
La moartea poetului George Bacovia...
„Vineri
după-amiază, scriitori, cititori şi prieteni au condus pe ultimul său drum pe
poetul George Bacovia, reprezentant de frunte al literaturii române, decedat în
dimineaţa zilei de 22 mai.
Joi
după-amiază şi vineri dimineaţa, prin faţa catafalcului cu corpul neînsufleţit
al poetului, depus la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ din Capitală, s-au
perindat numeroşi oameni de artă şi cultură, studenţi, cunoscuţi, mulţi dintre
cei care au apreciat opera dispărutului.
În
jurul catafalcului au făcut de gardă reprezentanţi ai vieţii noastre culturale,
scriitori tineri şi vîrstnici. Din ultima gardă au făcut parte: Ion Pas,
adjunct al ministrului litvă-ţămîntului şi Culturii, Pavel Ţugui, Eugen
Jebeieanu, membru corespondent al Academiei R. P. Romîne, Aurel Mihale şi
Ferenc Szemler, secretari ai Uniunii Scriitorilor, scriitorii Mihail Novicov,
Scarlat Callmachi şi Dumitru Corbea.
La
ora 16, la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ a avut loc adunarea de doliu. A
luat cuvîntul prof. univ Ion Vitner, care a spus printre altele: „Într-o lume
dominată de beţia indiferentă, orgiacă, a căutătorilor de aur, poezia lui Bacovia
a irupt cu tragismul ei sfîşietor. Veninul existenţei cotidiene a unui
intelectual din mulţime şi a unui artist demn, pătruns de onestitate, Bacovia
l-a distilat în vers. El a repurtat o victorie personală împotriva efectului
nimicitor, toxic, al existenţei în lumea capitalistă.
Bacovia
a visat viitorul iluminat de puterea muncii şi a muncitorilor. Dorinţa sa a fost
ca în perspectiva acestui viitor, devenit prezent, „să mai surîd numai o
clipă". În felul acesta poetul durerii a închis ochii împăcat cu sine
însuşi şi cu lumea pe care a dorit-o".
În
cuvîntul său, criticul literar Mihail Petroveanu a spus: „Născută din
suferinţă, ale cărei rădăcini trebuie căutate în societatea agonică a epocii
sale şi în propriul său trup, arta lui G. Bacovia este una din cele mai vii şi mai
autentice. Sarcasmul lui, în fond revendicativ, are amărăciunea unei fiinţe
simple căreia i s-a răpit dreptul natural de a trăi. Bacovia a presimţit
socialismul cum presimte firul de iarbă ce moare firul ce va învia“.
Vorbind
despre poetul dispărut, poetul Ion Brad a spus: „În lirica lui modernă, cu
rezonanţe stranii şi tulburătoare, am ascultat strigătele unei conştiinţe torturate
de inumanitatea unei lumi agonice, lume de care visurile noastre azi nu se mai
lovesc. Destule generaţii de poeţi, de la Eminescu la Bacovia, au plătit prea
scump cu tinereţea, cu sănătatea, cu visurile lor sfîşiate păcatele lumii după
care nu ne vine să plîngem. Pentru umanitatea adîncă a sufletului lui Bacovia,
pentru podoabele pe care le-a adăugat poeziei romîneşti, să fie tinereţea,
cîntecele şi lacrimile noastre cea mai curată cunună la căpătîiul marelui
poet".
De la Casa Scriitorilor, cortegiul funebru s-a îndreptat apoi către cimitirul Bellu unde a avut loc înhumarea. La mormînt a luat cuvîntul poetul Miron Radu Paraschivescu. „Noi, cei prezenţi aici ca să-i aducem un ultim omagiu — a spus vorbitorul — ştim că nu poetul Bacovia a murit, ci omul care a fost. Dar pentru noi, care înţelegem prin arta revoluţionară arta care transformă sufletul şi plămădeşte caracterul unui om nou, pentru noi, un poet este una cu omul dintr-însul. Într-o lume a exploatării şi tiraniei, Bacovia a visat primăvara tovărăşiei şi a libertăţii. Versul lui de protest a avut lirismul încărcat de vitriol, un vitriol arzînd cu o înaripată flacără lirică. Protestul social al lui Bacovia a stat în primul rînd în refuz: refuzul faţă de lumea celor puţini şi îmbuibaţi în paguba şi spre suferinţa milioanelor de muncitori vlăguiţi şi înfometaţi. A murit pe această vreme de primăvară ploioasă ce pare un omagiu al naturii care îl plînge cu ploile ei odată cu lacrimile noastre",
Sursa: Funeraliile lui George
Bacovia, ziarul Scînteia, 25 mai 1957
Foto: Pinterest
vineri, februarie 17
Ştiri din Bacău. Din Bacăul interbelic, monşer...
Bacău 10. Politice. - În localitate se ţin de către liberali dese consfătuiri. Se aşteaptă sosirea d-lui Mircea Costinescu, fost prefect de Bacău, să aducă de la Bucureşti dispoziţii de Ia centru.
Consiliile comunale
din judeţ dizolvate
ilegal de către fostul guvern averescan se instalează treptat, întrucât
fuseseră legal constituite şi au obţinut voturile reglementare.
Incendiu.- Ieri pe la ora 5 a izbucnit un violent
incendiu în str. Lecca No 177 la locuinţa D-lui lancu Moise Feraru. Focul a
provenit de la atelierul de fierărie. Panica celor de primprejur a fost cu atât
mai mare cu cât bătea un vânt puternic. Graţie pompierilor de sub comanda d. Căpit.
Tutunaru, focul a fost localizat după o muncă de 3 ore. Pagubele se evaluează
la cca 25.000 lei.
Serbare.- În seara zilei de 8 Iunie a avut loc în
grădina publică o serbare dată de societatea sportivă „Neptun“. Reuşita
satisfăcătoare.
Expoziţie.- Serviciul zootechnic şi sanitar veterinar
a organizat cu aprobarea Ministerului Agriculturei şi Domeniilor pentru ziua de
29 iunie a.c. o expoziţie în oborul de vite din Bacău din specia ovinelor,
bovinelor şi cavalinelor. În acest scop d. Stavăr-medicul primar veterinar al
judeţului nostru, depune o deosebită muncă.
Epizootii - În comuna Letea Veche s’a declarat un caz
de antrax. În com. Scorţeni şi Grigoreni au fost stinse mai multe asemenea
cazuri. Printre ovine din com. Cleja şi Fântânele s’a declarat variola.
Sursa: ziarul Opinia, 11 iunie 1927
Vitalitatea culturală a oraşelor? Doar pentru unele...
Locul 36 din 46. Cam aşa arăta ierarhia urbană după indicele vitalității culturale, măsurat în 2016, conform studiului "Vitalitatea Culturală a Orașelor din România", ediția 2016, publicat în Caietele Culturadata, volumul 1/2017, Editura Prouniversitaria (disponibil online pe culturadata.ro).
Acest
clasament fost realizat în baza mediei indicilor de vitalitate culturală
manifestată în perioada 2010-2016: indicele infrastructurii dedicate
activităților culturale, indicele participării culturale, indicele cheltuielilor
pentru activități culturale, indicele privitor la resursele umane implicate în
activități culturale, indicele privitor la dezvoltarea industriilor creative.
joi, februarie 16
Complexul Muzeal „Paul Țarălungă” din Prăjeşti: tur virtual
O excelentă iniţiativă în cadrul unui proiect de suflet, "Muzee de la sat" - Conservăm digital patrimoniul cultural material și îl transmitem următoarelor generații: Complexul Muzeal "Paul Ţarălungă" din Prăjeşti.
Complexul Muzeal „Paul Țarălungă”, format dintr-un muzeu și o grădină botanică, poartă numele fostului învățător din sat. Paul Țarălungă (1921-2012) s-a născut în Prăjești și a început să adune piese începând cu 1945. În 1970 a reușit deschiderea muzeului, în care ținea și lecții cu elevii săi. Sunt expuse obiecte din domeniile: botanică, zoologie, arheologie, paleontologie, etnografie, geologie și chiar și o sală dedicată numismaticii. În muzeu poate fi văzut un embrion uman, conservat în formol, în diverse stadii de evoluție. Multe dintre lucruri au fost găsite în împrejurimi, cum e și pisica sălbatică împăiată, găsită în Prăjești în 1970. Grădina botanică este unică, dacă ne referim la amplasarea rurală, și a avut în perioada de glorie aproximativ 2000 de specii de plante și arbori. (text: Muzee de la sat. Foto: Şerban Lucian, 2018). Pentru o vizită virtuală la acest interesant obiectiv de pe harta turistică a judeţului daţi click AICI.
miercuri, februarie 8
"Licurici" prin vremuri: teatrul de păpuşi din Bacău
“Teatrul de păpuşi din oraşul Bacău desfăşoară o vie activitate. El a prezentat în faţa micilor spectatori mai multe piese, printre care: „Căsuţa din ulcior“, „Mălina şi cei trei ursuleţi", etc. Spectacolele date de acest teatru se bucură de un deosebit succes atât în oraşul Bacău, cât şi în oraşele Roman, Buhuşi şi Piatra-Neamţ. Reprezentaţiile date într-o serie de comune ca Răcăciuni, Mărgineni, Călugăra şi altele au prilejuit o mare bucurie copiilor ţăranilor muncitori.” - Scînteia, 20 septembrie 1952
“Teatrul de păpuşi „Licurici“ din Bacău a prezentat duminică premiera piesei muzicale „Iilor Voinicul“, de Radu Mircea Rătescu şi Călin Gruia. Aranjamentele muzicale aparţin compozitorului N. Chirculescu, laureat al Premiului de Stat. La premieră și în zilele care au urmat, spectacolele au fost urmărite de peste 1.000 de copii din orașul Bacău”. - Scînteia, 23 mai 1954
„Teatrul de animaţie din Bacău la 25 de ani. Adunată şi exprimată în cifre, poezia muncii
colectivului de păpuşari din Bacău sună astfel: 82 de premiere (dintre care 50
româneşti), 5.953 de spectacole, 1.369.549 de spectatori (419.365 — la sediu,
950.184 — în deplasare), 32 de turnee prin ţară şi şase în străinătate. „Laudă vouă, oameni şi păpuşi!“ - revista Teatrul, nr. 2/1977.