Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

Se afișează postările cu eticheta cultură. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cultură. Afișați toate postările

duminică, septembrie 17

Pictura murală: Bacovia...altfel!

    Orașul are nevoie de locuri cu semnificații. Ele devin treptat spații topofile, ordonând  spaţiul urban, oferindu-i repere vizuale și identitare, memorie, fluiditate, afectivitate. De astăzi, la câțiva metri de casa memorială, imaginea poetului ne va face să încetinim pașii. Într-o lume tot mai agitată și mai alienant-debusolată, alveolele urbane de condensare identitară devin ancore obligatorii pentru speranța vitalității comunitare. Mulțumiri pentru cadoul oferit orașului de Biblioteca Județeană Costache Sturdza Bacău, în cadrul Festivalului Național George Bacovia (Bac-Fest 2023)!  Felicitări, Bogdan Scutaru, ZidArt și Artlink!







luni, iulie 31

Bacăul mai sărac: a trecut în neființă prof. Valeriu Bogdăneț

      Pe 26 iunie l-am sunat pe domnul profesor, cu ocazia împlinirii vârstei de 91 de ani. Pregătisem o mică surpriză ad-hoc, punând într-un plic câteva scanări după fotografiile publicate de domnia sa în presă timpului. Cu emoție și bucurie, domnul profesor avea să-mi povestească pe parcursul zilei următoare poveștile din spatele acestor crâmpeie de timp înghețat sub magia lentilei aparatului foto. M-am bucurat mult auzindu-i vocea clară și jovială, în pofida necazurilor din ultima perioadă. Ne-am despărțit telefonic cu speranța unei vizite printre cărți, în apartamentul său de lângă parcul la care ținea atât de mult. De astăzi nu mai am cum. S-a mai stins un om-document, o pagină din istoria Bacăului, un intelectual veritabil, un gentleman. S-a mai încheiat un capitol frumos din copilăria mea, rămânând farmecul ultimelor întâlniri, atunci când aveam să-l (re)descopăr, depănând împreună amintiri despre orașul de odinioară. La loc de cinste vor rămâne aparatul foto primit cadou în anul 2017, câteva fotografii de familie făcute de mâna artistului fotograf ...și șansa de a-mi intersecta traseul cu un om aparte, de o rară eleganță...

      Lumină bună acolo Sus, domnule profesor!

        Dumnezeu să vă odihnească în pace!


http://www.deferlari.ro/.../cu-sufletul-pe-declansator...

http://www.deferlari.ro/.../clipa-de-frumos-prin-lentila...

http://www.deferlari.ro/.../o-imagine-exceptionala-cu...

https://www.desteptarea.ro/a-murit-profesorul-valeriu.../...

http://www.deferlari.ro/.../prof-valeriu-bogdanet-la-91...

https://m.facebook.com/story.php?story_fbid=10222264553343179&id=1246029445



Foto 1: scanare revista Ateneu (1983)

 

miercuri, iulie 5

Top 30 licee din România după media notelor elevilor la examenul de Bacalaureat 2023

     Dacă la nivel local a fost publicată o ierarhie a liceelor din judeţul Bacău după coeficientul de prmovare (click aici), nu lipsit de interes este să analizăm un top naţional după media notelor obţinute de absolvenţi în sesiunea iunie - iulie 2023 a examenului de Bacalaureat. Din judeţul Bacău, Colegiul Naţional "Gheorghe Vrănceanu" ocupă un onorant loc 26, cu o medie de 8,93, înainte de rezolvarea contestaţiilor. Iată cum arată ierarhia primelor treizeci de licee:


1             COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE LAZAR" BUCUREŞTI      9,29       99.0%

2             COLEGIUL NATIONAL IASI             9,29       100.0%

3             LICEUL PEDAGOGIC "ANASTASIA POPESCU" BUCUREŞTI    9,25       100.0%

4             COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA     9,23       100.0%

5             LICEUL TEORETIC "SFANTUL IOSIF" ALBA IULIA                    9,22       75.0%

6             COLEGIUL NATIONAL "ANDREI SAGUNA" BRASOV              9,21       99.4%

7             LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA              9,21       100.0%

8             COLEGIUL NATIONAL "MIRCEA CEL BATRAN" CONSTANTA 9,20     99.1%

9             COLEGIUL NATIONAL "COSTACHE NEGRUZZI" IASI              9,19       99.3%

10           LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA    9,17       100.0%

11           COLEGIUL NATIONAL "SFANTUL SAVA"    BUCUREŞTI         9,13       98.5%

12           LICEUL TEORETIC "ELF" CLUJ-NAPOCA                         9,12       100.0%

13           C.N. DE INFORMATICA MATEI BASARAB RM. VALCEA    9,10            100.0%

14           C.N.  DE INFORMATICA "TUDOR VIANU" BUCUREŞTI    9,10              100.0%

15           COLEGIUL NATIONAL "DR. IOAN MESOTA" BRASOV        9,09 100.0%

16           COLEGIUL NATIONAL "GRIGORE MOISIL"    BUCUREŞTI 9,09           98.9%

17           C.N.  "CONSTANTIN DIACONOVICI LOGA" TIMISOARA       9,09       100.0%

18           LICEUL TEORETIC "GRIGORE MOISIL" TIMISOARA               9,08       100.0%

19           COMPLEXUL EDUCATIONAL LAUDE-REUT     BUCUREŞTI       9,07      100.0%

20           COLEGIUL NATIONAL "VASILE ALECSANDRI" GALATI          9,06       98.6%

21           COLEGIUL NATIONAL MILITAR "MIHAI VITEAZUL" ALBA IULIA      9,02    100.0%

22           COLEGIUL NATIONAL "UNIREA" FOCSANI                           9,01       98.6%

23           COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE SINCAI" CLUJ-NAPOCA      8,99       100.0%

24           COLEGIUL NATIONAL "B. P. HASDEU" BUZAU        8,99       100.0%

25           COLEGIUL NATIONAL "GH. MUNTEANU MURGOCI"    Brăila  8,97     98.9%

26           COLEGIUL NATIONAL "GHEORGHE VRĂNCEANU" BACAU      8,94      99.5%

27           COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL", PLOIESTI           8,94       97.5%

28           COLEGIUL NATIONAL "ION C. BRATIANU" PITESTI             8,93       99.4%

29           COLEGIUL NATIONAL "MIHAI EMINESCU" BOTOSANI        8,93       99.6%

30           COLEGIUL NATIONAL "SPIRU HARET"     BUCUREŞTI         8,93       98.4%

Sursa datelor: bacplus.ro

marți, iulie 4

Cu Adrian Cioroianu...după 20 de ani

    Cu bucuria revederii după 20 de ani...și cu o remarcă dintr-un articol publicat în "Dilema Veche" (2022): "Dar geografia nu vorbeşte doar despre trecut – ci mai ales despre viitor." 😀

Foto: Aurel Geangu


miercuri, iunie 28

Via Transilvanica...prin Bacău

 Oameni care inspiră, oameni care urnesc orizonturi și conturează noi cărări...O seară deosebită, cu o bucurie personală suplimentară la întâlnirea cu un artist fotograf: Voicu Bojan.



duminică, iunie 11

Final de an şcolar...

 Se întâmpla în anul 1973, într-o ipostază surpinsă de prof. Valeriu Bogdăneţ...


Sursa: Tribuna şcolii, 23 iulie 1973 (colorizare digitală)


sâmbătă, iunie 10

Furt de cataloage la "Ferdinand"

 Dau de o ştire interesantă. Culmea, este tot 10 iunie, dar 1907 :) Răsuflu uşurat 😃


Sursa: Universul, 10 iunie 1907

miercuri, iunie 7

vineri, iunie 2

Bacăul universitar

 Locul trei din coadă, după Gorj și Hunedoara, în funcție de numărul de locuri bugetate în învățământul superior de stat. Să sperăm că la calitate stăm ceva mai bine...

Sursă: date statistice raportate de universități către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior în platforma ANS, la data de 1 octombrie 2022, via Pe.cifre

vineri, mai 19

Pe urmele domnitorului Gheorghe Ştefan, la Mănăstirea Caşin

 "Mănăstirea Cașin este una dintre cele mai frumoase așezăminte ortodoxe ale județului, fiind situată în comuna cu nume omonim, ce datează din secolul al XVII-lea. Construcția acesteia s-a petrecut în anul 1655, în timpul domniei voievodului Gheorghe Ștefan. Asemănarea planului bisericii cu Mănăstirea Golia din Iași vine de la faptul că aici au lucrat aceiași meșteri, la o distanță de doi ani după terminarea bisericii ieșene. Iar prezența zidului de piatră din jurul ei îți lasă impresia că e o cetate fortificată în stil gotic. Din nefericire a fost grav afectată de cutremurul din 1805, rămânând cu multe pagube. Pe parcursul a trei decenii s-au desfășurat lucrări de reabilitare, fiind susținute mai întâi de starețul Ierotei, apoi de egumenul Isaia din Constantinopol. Se presupune că mormântul voievodului-ctitor se află aici, iar locul e încărcat de istorie și de frumusețe naturală." (sursa: planiada.ro)


Foto: L.Ş, 17 mai 2023

sâmbătă, martie 18

Cărturești Bacău: așteptarea a luat sfârșit...

    Într-o lume în schimbare rapidă, cartea (element vetust, nu-i așa? 😁) are nevoie de spații remodelate pentru a ajunge la inima cititorilor....Iar Bacăul avea nevoie! Avalanșa de persoane, coada enormă de la intrare, bucuria copiilor de a răsfoi un titlu (o, raftul cu Manga 😀) demonstrează că mai avem șanse de însănătoșire... 




duminică, februarie 26

Despre metabolismul mental de tip fast-food...

 Gata-gânditul acestui secol:

     "Astăzi, gîndirea – fie și derapantă – e înlocuită cu gata-gînditul, cu un metabolism mental de tip fast-food. De-aia sînt imediat pe înțelesul oricui. Nu trebuie să faci vreun efort de gîndire ca să le înțelegi, ele ți se livrează ca produse deja înțelese, deja rumegate, tu trebuie să spui doar da sau nu, trebuie doar să aderi sau nu. La adeziunea public manifestată, vine imediat răsplata. Dacă s-a stabilit că e bine să fii ecologist indiferent ce-o însemna asta, te faci ecologist și ești celebru în două zile, nu ai ce gîndi despre asta. Admiți, ești bine plasat; nu admiți, ești rău plasat și gata. Atenție, a nu se înțelege că prefer ideologiile elaborate celor „de larg consum“. Nu-mi plac nici unele. Nu-mi plac ideologiile, indiferent de culoarea lor." - un superb interviu luat scriitorului Andrei Pleşu în articolul Acum nu mai e vorba de o ruptură de generație, e vorba de o mutaţie,  publicat în revista Dilema Veche. (click aici pentru a citi tot interviul).

sâmbătă, februarie 25

Când se deschide Cărturești Bacău?

  • Curios din fire, am întrebat Cărtureștii când vor deschide librăria din Arena Mall Bacău. Departamentul Relații Clienți mi-a răspuns că inaugurarea va fi la începutul lunii aprilie. Intrăm astfel și noi în rețeaua apreciatului lanț de librării, care a ajuns să aibă în țară 40 de unități. Anul acesta, pe lângă Bacău, se preconizează completarea hărții cu librării în orașele Alba Iulia, Galaţi, Târgu-Mureş şi Bistriţa, beneficiind de un buget de investiții de peste 1 milion de euro.


UPDATE: deschiderea va avea loc sâmbătă, 18 martie. Detalii AICI.


joi, februarie 23

Bacăul în “Istoria românilor prin călători” (Nicolae Iorga)

       Câteva semne de carte din monumentala lucrare Istoria românilor prin călători (peste 1000 de pagini), publicată  de Nicolae Iorga în anul 1928:

    Bacăul e un nume unguresc, şi asemenea numiri unguresti se mai întîlnesc prin împrejurimi în judet, în legătură cu ungurii de odinioară, mai vechi decît însăşi  descălecarea.

*

    În ce priveşte Bacăul, numele este, fără îndoială, de origine ungurească, în legătură cu exploatarea pe sama coroanei Ungariei a minelor de sare de la Ocna, care par să fi fost întrebuinţate, de pe vremea romanilor, necontenit, si chiar în timpul stăpînirii barbarilor, cari, şi ei, aveau nevoie, fireşte, de sare. O colonie străină în Bacău pe vremea pentru care avem izvoare nu se întîlneste însă. Dar acolo era reşedinţa nominală a episcopului catolic, care avea în atîrnarea lui un număr de sate, de origine, cum vom vedea, foarte veche.

*

    Querini, episcopul numit la sfîrşitul veacului al XVI-lea: el arată că a găsit în Moldova, pe la 1590, în Bacău şi împrejurimi – aproape era un sat foarte important catolic, Trebeşul – se aflau 4000 de case, şi din populaţia  aceasta 216 familii, cu 1692 oameni, aparţineau religiei romane. În oraş, chiar era biserica Sfintei Marii şi a  Sfîntului Nicolae, de lemn. Domnia, în general, era foarte tolerantă faţă de toate confesiunile, şi, cînd era vorba să se ridice o biserică străină, ea dădea din vistierie: astfel s-a dat şi pentru acoperirea bisericii Sf. Marii din Bacău 500 de scuzi de aur, sumă foarte importantă.

 *

    Cînd Bandini pleacă din Iaşi ca să se ducă la Bacău (…) aici găseşte casa parohială pustie, din biserică numai un turn dărîmat, odăjdiile putrede, altarul profanat, munţi de gunoaie în grajd. În casa unde prelatul a fost poftit, bătea vîntul de toate părţile; de jur împrejur, nici un gard; o biată moară era singurul venit pe care-l mai avea episcopia. În ce priveşte pe orăşeni, Bandini constată aceeaşi aplecare ospitalieră pe care toţi călătorii o observă la români în general; locuitorii ies înaintea episcopului străin cu miere, ouă, pîne, ovăz pentru cai. [anul 1649]

*

(…) La Bacău, ne găsim într-o regiune unde catolicismul avuse odinioară o foarte mare importanţă, dar din ea rămăsese mai mult tradiţia despre doamna Margareta,  - de care se vorbea şi  la Baia şi la Cîmpulungul muntean -, care ar fi fost marea ocrotitoare odinioară a legii apusene. Se mai păstra o casă episcopală lîngă o mănăstire în ruină, unde fuseseră franciscani; episcopi poloni, ca Adam Goski, veniseră în ultimul timp pe acolo, dar pentru moment catolicii erau într-o părăsire desăvârşită. Ultimul episcop care fusese, Gavril Fredro, plecase şi cu scandal, iar preotul lăsat în urmă nu îngrijea de nimic, ţinînd împărtăşenia într-o odaie unde umblau cînii; averea se împrăştiase. Erau, în schimb, trei biserici româneşti, dintre care două de piatră, una dintre dînsele a lui Alexandru, fiul lui Ştefan cel Mare, acel „Sandrin” care a murit ca ostatec la Constantinopol. Aici s-au găsit, acum cîtva timp, şi morminte vechi cu ţesături foarte interesante în fir de aur. Bandini adauge că lîngă oraş, era şi o mănăstire unde stăteau domnii. Şi ca organizaţia oraşului este o notă interesantă, căci se spune că, locuitorii fiind în parte catolici, în parte ortodocşi, unguri şi  români, se alegeau şoltuzii pe rînd dintr-un neam şi din celait.

 *

    Călătorul, umblînd prin Moldova, cunoaşte Tîrgul Frumos (cu 4–5000 de locuitori), Strunga, unde nu mai sînt hoţii, Romanul (8 000 de locuitori), podit cu lemn, cu un han bunişor şi cu o remarcabilă biserică a episcopiei, Cetatea Neamţ,ului, încă în picioare, Bacăul (12 000 de locuitori), cu un Cazino Noble şi un bal mascat, Răcăciunii, Agiudul, Focşanii (25 000 de locuitori), cu agentul consular Calcagno, cu un ofiţer francez, care a fost în Spania, Rusia, la Waterloo, la Genova în 1821, la rebelul Mina şi la Fabvier, apoi contra ruşiilor în 1828.   – cf. călătorului englez J.H. Skeene, care publică anonim Frontierlands of the Christian and the Turk, comprising Travels in the regions of the lower Danube in 1850 and 1851 (Londra, 1853).

 *

Un englez, W. Beatty-Kingston, autorul mai multor lucrări de politică, a venit din nou la 1874 în Principate pentru a cerceta, ca şi francezul Desjardins, situaţia evreilor aici. În carte se află şi descrierea (…) Bacăului, cu pavaj foarte bun şi frumoasă înfăţişare.


marți, februarie 21

La moartea poetului George Bacovia...

     Într-o ploioasă zi primăvăratică de miercuri, simbolismul românesc se înălţa deasupra tuturor… În suavele parfume/Poezie, sau destin –Ori pe unde-ai fi în lume, –/Vino, vin!/Îngerii deasupra noastră/Vor cânta un imn divin –/Ah, ce clară noapte-albastră, –/Poezie, sau destin.

„Vineri după-amiază, scriitori, cititori şi prieteni au condus pe ultimul său drum pe poetul George Bacovia, reprezentant de frunte al literaturii române, decedat în dimineaţa zilei de 22 mai.

Joi după-amiază şi vineri dimineaţa, prin faţa catafalcului cu corpul neînsufleţit al poetului, depus la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ din Capitală, s-au perindat numeroşi oameni de artă şi cultură, studenţi, cunoscuţi, mulţi dintre cei care au apreciat opera dispărutului.

În jurul catafalcului au făcut de gardă reprezentanţi ai vieţii noastre culturale, scriitori tineri şi vîrstnici. Din ultima gardă au făcut parte: Ion Pas, adjunct al ministrului litvă-ţămîntului şi Culturii, Pavel Ţugui, Eugen Jebeieanu, membru corespondent al Academiei R. P. Romîne, Aurel Mihale şi Ferenc Szemler, secretari ai Uniunii Scriitorilor, scriitorii Mihail Novicov, Scarlat Callmachi şi Dumitru Corbea.

La ora 16, la Casa Scriitorilor „Mihail Sadoveanu“ a avut loc adunarea de doliu. A luat cuvîntul prof. univ Ion Vitner, care a spus printre altele: „Într-o lume dominată de beţia indiferentă, orgiacă, a căutătorilor de aur, poezia lui Bacovia a irupt cu tragismul ei sfîşietor. Veninul existenţei cotidiene a unui intelectual din mulţime şi a unui artist demn, pătruns de onestitate, Bacovia l-a distilat în vers. El a repurtat o victorie personală împotriva efectului nimicitor, toxic, al existenţei în lumea capitalistă.

Bacovia a visat viitorul iluminat de puterea muncii şi a muncitorilor. Dorinţa sa a fost ca în perspectiva acestui viitor, devenit prezent, „să mai surîd numai o clipă". În felul acesta poetul durerii a închis ochii împăcat cu sine însuşi şi cu lumea pe care a dorit-o".

În cuvîntul său, criticul literar Mihail Petroveanu a spus: „Născută din suferinţă, ale cărei rădăcini trebuie căutate în societatea agonică a epocii sale şi în propriul său trup, arta lui G. Bacovia este una din cele mai vii şi mai autentice. Sarcasmul lui, în fond revendicativ, are amărăciunea unei fiinţe simple căreia i s-a răpit dreptul natural de a trăi. Bacovia a presimţit socialismul cum presimte firul de iarbă ce moare firul ce va învia“.

Vorbind despre poetul dispărut, poetul Ion Brad a spus: „În lirica lui modernă, cu rezonanţe stranii şi tulburătoare, am ascultat strigătele unei conştiinţe torturate de inumanitatea unei lumi agonice, lume de care visurile noastre azi nu se mai lovesc. Destule generaţii de poeţi, de la Eminescu la Bacovia, au plătit prea scump cu tinereţea, cu sănătatea, cu visurile lor sfîşiate păcatele lumii după care nu ne vine să plîngem. Pentru umanitatea adîncă a sufletului lui Bacovia, pentru podoabele pe care le-a adăugat poeziei romîneşti, să fie tinereţea, cîntecele şi lacrimile noastre cea mai curată cunună la căpătîiul marelui poet".

De la Casa Scriitorilor, cortegiul funebru s-a îndreptat apoi către cimitirul Bellu unde a avut loc înhumarea. La mormînt a luat cuvîntul poetul Miron Radu Paraschivescu. „Noi, cei prezenţi aici ca să-i aducem un ultim omagiu — a spus vorbitorul — ştim că nu poetul Bacovia a murit, ci omul care a fost. Dar pentru noi, care înţelegem prin arta revoluţionară arta care transformă sufletul şi plămădeşte caracterul unui om nou, pentru noi, un poet este una cu omul dintr-însul. Într-o lume a exploatării şi tiraniei, Bacovia a visat primăvara tovărăşiei şi a libertăţii. Versul lui de protest a avut lirismul încărcat de vitriol, un vitriol arzînd cu o înaripată flacără lirică. Protestul social al lui Bacovia a stat în primul rînd în refuz: refuzul faţă de lumea celor puţini şi îmbuibaţi în paguba şi spre suferinţa milioanelor de muncitori vlăguiţi şi înfometaţi. A murit pe această vreme de primăvară ploioasă ce pare un omagiu al naturii care îl plînge cu ploile ei odată cu lacrimile noastre", 

Sursa: Funeraliile lui George Bacovia, ziarul  Scînteia, 25 mai 1957

Foto: Pinterest

vineri, februarie 17

Ştiri din Bacău. Din Bacăul interbelic, monşer...

 Bacău 10. Politice. - În localitate se ţin de către liberali dese consfătuiri. Se aşteaptă sosirea d-lui Mircea Costinescu, fost prefect de Bacău, să aducă de la Bucureşti dispoziţii de Ia centru.

Consiliile comunale din judeţ dizolvate ilegal de către fostul guvern averescan se instalează treptat, întrucât fuseseră legal constituite şi au obţinut voturile reglementare.

Incendiu.- Ieri pe la ora 5 a izbucnit un violent incendiu în str. Lecca No 177 la locuinţa D-lui lancu Moise Feraru. Focul a provenit de la atelierul de fierărie. Panica celor de primprejur a fost cu atât mai mare cu cât bătea un vânt puternic. Graţie pompierilor de sub comanda d. Căpit. Tutunaru, focul a fost localizat după o muncă de 3 ore. Pagubele se evaluează la cca 25.000 lei.

Serbare.- În seara zilei de 8 Iunie a avut loc în grădina publică o serbare dată de societatea sportivă „Neptun“. Reuşita satisfăcătoare.

Expoziţie.- Serviciul zootechnic şi sanitar veterinar a organizat cu aprobarea Ministerului Agriculturei şi Domeniilor pentru ziua de 29 iunie a.c. o expoziţie în oborul de vite din Bacău din specia ovinelor, bovinelor şi cavalinelor. În acest scop d. Stavăr-medicul primar veterinar al judeţului nostru, depune o deosebită muncă.

Epizootii - În comuna Letea Veche s’a declarat un caz de antrax. În com. Scorţeni şi Grigoreni au fost stinse mai multe asemenea cazuri. Printre ovine din com. Cleja şi Fântânele s’a declarat variola.

Sursa: ziarul Opinia, 11 iunie 1927

Bacău, vedere generală (carte poştală circulată în anul 1922; colecţia LŞ)



Vitalitatea culturală a oraşelor? Doar pentru unele...

         Locul 36 din 46. Cam aşa arăta ierarhia urbană după indicele vitalității culturale, măsurat în 2016, conform studiului "Vitalitatea Culturală a Orașelor din România", ediția 2016, publicat în Caietele Culturadata, volumul 1/2017, Editura Prouniversitaria (disponibil online pe culturadata.ro).

Acest clasament fost realizat în baza mediei indicilor de vitalitate culturală manifestată în perioada 2010-2016: indicele infrastructurii dedicate activităților culturale, indicele participării culturale, indicele cheltuielilor pentru activități culturale, indicele privitor la resursele umane implicate în activități culturale, indicele privitor la dezvoltarea industriilor creative.

Sursa: studiul "Vitalitatea Culturală a Orașelor din România"

    După şase ani şi o pandemie, tare aş vrea să compar situaţia prezentă...Oricum, în linii mari, ea poate fi intuită cu ochiul liber....

joi, februarie 16

Complexul Muzeal „Paul Țarălungă” din Prăjeşti: tur virtual

 O excelentă iniţiativă în cadrul unui proiect de suflet, "Muzee de la sat"  - Conservăm digital patrimoniul cultural material și îl transmitem următoarelor generații: Complexul Muzeal "Paul Ţarălungă" din Prăjeşti.

Complexul Muzeal „Paul Țarălungă”, format dintr-un muzeu și o grădină botanică, poartă numele fostului învățător din sat. Paul Țarălungă (1921-2012) s-a născut în Prăjești și a început să adune piese începând cu 1945. În 1970 a reușit deschiderea muzeului, în care ținea și lecții cu elevii săi. Sunt expuse obiecte din domeniile: botanică, zoologie, arheologie, paleontologie, etnografie, geologie și chiar și o sală dedicată numismaticii. În muzeu poate fi văzut un embrion uman, conservat în formol, în diverse stadii de evoluție. Multe dintre lucruri au fost găsite în împrejurimi, cum e și pisica sălbatică împăiată, găsită în Prăjești în 1970. Grădina botanică este unică, dacă ne referim la amplasarea rurală, și a avut în perioada de glorie aproximativ 2000 de specii de plante și arbori. (text: Muzee de la sat. Foto: Şerban Lucian, 2018). Pentru o vizită virtuală la acest interesant obiectiv de pe harta turistică a judeţului daţi click AICI.


      La doar 18 km de Bacău, pasiunea de o viaţă a unui om al locului este lăsată moştenire generaţiilor de azi şi de mâine. Nu ezitaţi să treceţi pragul unuia dintre puţinele muzee (nu uitaţi de grădina botanică!) din ruralul românesc care au reuşit să învingă vremurile...

miercuri, februarie 8

"Licurici" prin vremuri: teatrul de păpuşi din Bacău

 “Teatrul de păpuşi din oraşul Bacău desfăşoară o vie activitate. El a prezentat în faţa micilor spectatori mai multe piese, printre care: „Căsuţa din ulcior“, „Mălina şi cei trei ursuleţi", etc. Spectacolele date de acest teatru se bucură de un deosebit succes atât în oraşul Bacău, cât şi în oraşele Roman, Buhuşi şi Piatra-Neamţ. Reprezentaţiile date într-o serie de comune ca Răcăciuni, Mărgineni, Călugăra şi altele au prilejuit o mare bucurie copiilor ţăranilor muncitori.” - Scînteia, 20 septembrie 1952

 

Musical de Bacău , indiferent de vârstă...(sursa: "Teatrul" nr. 2/1977)

“Teatrul de păpuşi „Licurici“ din Bacău a prezentat duminică premiera piesei muzicale „Iilor Voinicul“, de Radu Mircea Rătescu şi Călin Gruia. Aranjamentele muzicale aparţin compozitorului N. Chirculescu, laureat al Premiului de Stat. La premieră și în zilele care au urmat, spectacolele au fost urmărite de peste 1.000 de copii din orașul Bacău”. - Scînteia, 23 mai 1954

Licuriciul bucura mii de pici... (sursa foto: colecţia ing. Mihai Ceucă)

Teatrul de animaţie din Bacău la 25 de ani. Adunată şi exprimată în cifre, poezia muncii colectivului de păpuşari din Bacău sună astfel: 82 de premiere (dintre care 50 româneşti), 5.953 de spectacole, 1.369.549 de spectatori (419.365 — la sediu, 950.184 — în deplasare), 32 de turnee prin ţară şi şase în străinătate.  „Laudă vouă, oameni şi păpuşi!“  - revista Teatrul, nr. 2/1977.

Păpuşarii nu mai sunt...