Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
sâmbătă, iunie 3
luni, mai 22
joi, mai 11
Relativitatea timpului, supremaţia spaţiului: Bacău, 1960
Citim în revista Flacăra, numărul din iulie-septembrie 1960 (Anul 9, nr. 26-38), că timpul şi spaţiul se comportă bizar pe ruta Bucureşti - Bacău - Bacău. Săracii de ei, ce se mai alintau...Astăzi nu mai avem legături aeriene directe cu iubita noastră capitală, iar cu puţin efort străbatem oraşul în două ore...Vorba lui Magellan: Ca orice băcăuan, voi ajunge şi eu la strâmtoare....
duminică, mai 7
Orașe scumpe, orașe ieftine
Nu este o cercetare aprofundată, dar ierarhia reflectă câteva realități clare. Detalii in articolul publicat de HotNews.ro.
marți, martie 28
Autostrada A7 turează motoarele...
Prima autorizație de construire pe lotul 1 (din cele 3 necesare) din sectorul Focșani-Bacău (autostrada A7)! Ieri (27.03.2023) s-a eliberat autorizația pentru lotul 1 din Autostrada Focșani-Bacău (lotul Focșani-Pufești)
Caracteristicile lotului 1:
1) lungime - 35,6 km,
2) valoarea lucrărilor autorizate - 2,6 miliarde de lei,3) suprafața terenului - 6.100.500 m.p.
Coordonatele autostrăzii Focșani-Bacău:
1) 3 tronsoane în lungime totală de 95,9 kilometri,
2) contract semnat în decembrie 2022,
2) durata de execuție este de 30 de luni,
3) valoarea contractelor (finanțare parțială din PNRR) este de 6,5 miliarde de lei,
4) 91 de poduri și pasaje de construit.
Urmează eliberarea Ordinului de Începere a Lucrărilor pe lotul 1 și eliberarea Autorizațiilor de Construire pe loturile 2 și 3.
marți, martie 21
Cum văd tinerii Ziua Parcului Cancicov?
Micul chestionar de mai jos (aplicat în ultimele trei săptămâni) nu are pretenţia de a fi respectat toate canoanele sociologice privitoare la elaborarea unui eşantion reprezentativ la nivel urban. Am
favorizat grupele tinere de vârstă (a se vedea diagrama) pentru că ele sunt
speranţa, dinamismul şi inventivitatea de care Bacăul are atâta nevoie. Rezultatele la cele două întrebări le
puteţi urmări mai jos, ordonate după numărul de răspunsuri, dintr-un total de 215 aplicări în format on-line. Îmi exprim speranţa că în anii ce vor veni, la următoarele aniversări, să
avem parte de cât mai multe activităţi plăcute, gândite pentru toate vârstele,
pentru toţi băcăuanii, indiferent de variabilele geodeomografice şi administrativ-politice
luate în considerare...
1. De Ziua Parcului Cancicov (22 martie),
ce activități v-ar plăcea să fie organizate? (maxim 5 opțiuni)
Proiecție
film - 153 răspunsuri
Amenajarea
unui sector cu hamace și perne (dacă vremea permite) - 123
Secvențe
muzicale oferite de artiști/pasionați ai muzicii - 98
Participarea
la diverse ateliere (face-painting,
origami, arboricultură etc) - 91
Amenajarea
unor expoziții (pictură, foto, caricatură etc)
- 82
Desene
pe asfalt – 74
Organizarea
unui mic târg/stand de produse tradiționale (ex: ceramică, suveniruri etc) - 73
Mici
spectacole de teatru/teatru de păpuși -
67
Organizarea
de mici întreceri/activități sportive -
65
Amenajarea
unui mic sector pentru lectură, dotat cu reviste și cărți - 57
Concurs
de trotinete/biciclete/mașinuțe/role etc
- 49
Alte
activități nespecificate în chestionar -
19
Participarea
la un simpozion cu tema "Parcul Cancicov" (într-un spațiu închis) - 12
Participarea
la acțiuni oficiale (discursuri, depuneri de jerbe/coroane etc) - 7
2. Care este aspectul de
cea mai mare importanță pentru dumneavoastră în această zi deosebită din
istoria parcului și a evoluției orașului, dacă v-ați decide să veniți în parc? (o singură opțiune)
Posibilitatea de a petrece în mod plăcut câteva ore în
aer liber, asistând/participând la diverse activități - 111 răspunsuri
Socializarea cu prietenii
- 73
Starea infrastructurii
parcului (alei, bănci, mese, toalete etc) - 55
Curățenia din parc
- 53
Starea vegetației, gospodărirea spațiilor verzi din parc - 48
Horeca (terase, restaurante) - 21
starea locurilor de joacă din parc - 17
Plimbatul animalului de companie – 15
Activități sportive - 13
Alte aspecte nespecificate în chestionar - 3
sâmbătă, martie 18
Propunere: studiu de oportunitate în vederea extinderii sistemului de transport public local de călători în ZMBC
Primăria Municipiului Bacău a comandat un studiu de oportunitate privind dezvoltarea reţelei de transport public în Bacău şi zona metropolitană. Dezbaterea publică va avea loc luni, 20 martie (Teatrul Bacovia, ora 17,00). Documentul poate fi descărcat online, în format pdf, de aici.
joi, martie 16
Pe firul timpului: sfinţirea Bisericii "Sfântul Gheorghe" din fosta comună Domniţa Maria
După cinci ani de la punerea pietrei de temelie (15 august 1934), pe 12 noiembrie 1939 avea să fie oficiată slujba de sfinţire a Bisericii “Sfântul Gheorghe”, una dintre cele mai frumoase obiective de cult păstrate în municipiu. Momentul este prezentat în presa naţională printr-un articol generos publicat la pagina 8 a ziarului Universul din 17 noiembrie 1939:
Sfinţirea bisericii din com. Domniţa Maria (Bacău)
Bacău, 13 Noembrie
Duminică
12 Noemb. crt. s’a făcut cu mare solemnitate sfinţirea monumentalei biserici cu
hramul „Sf. Gheorghe“ din comuna suburbană Domniţa Maria, cea mai mare şi mai
frumoasă biserică din judeţul nostru şi unica — prin felul ei — din întreaga
eparhie.
Slujba
sfinţirii a fost oficiată de P. S. S. episcopul Lucian al Romanului, înconjurat
de un impunător sobor de consilieri referenţi de la Sf. Episcopie, în frunte cu
păr. econ. Gh. Vlad, directorul seminarului teolog „Sf. Gheorghe“ din Roman;
păr. econ. I. Dănilă, păr. econ. Bucevschi, păr. Gh. Chiriac, arhidiacon Ştefan
Prutéanu ş. a.
La
slujba sfinţirii au participat şi membrii clerului bacăuan, în frunte cu păr.
protoereu Th. Zotta, preot Gh. Berilă, pr. V. Pascalini, pr. D. Videaou,
protosinghelul Calist Berea, prof. diacon D. Iordache, prof. Th. Fecioru, prof.
C. Sturzu ş. a.
Au
participat deasemenea şi reprezentanţii autorităţilor în frunte cu: d. colonei
I. Minescu, prefectul judeţului; prof. Leonida Dimitrescu, primarul oraşului Bacău;
Const. Nădejde, secretar g-ral al F.R.N.; col. I. Dăscalescu, comandantul
gărzilor naţionale; căpitan Horvat, primarul com. Domniţa Maria ş.a. Mai erau
prezenţi: d-na şi d. C. Vasilescu, pictor din Bucureşti, autorul frumoaselor
podoabe picturale a bisericii, d-na şi d. inginer Dan Costinescu, directorul
general al fabricei de hârtie Letea; d. avocat Const. Zlotescu, preşedintele
Asociaţiei culturale Sf. Nicolae; d-na Ecat. Florescu, din partea societ.
„Crucea Roşie“; col. C. Brumă, direct, cămin, cult „V. Alecsandri“; d-na Maria
Fulgeanu, direct, şc. norm. fete; preot Gh. Bujor, ing. Hodivoignu, pr. C. Moiceanu,
C. Ursu, sub-administr. financ.; I. Dăscălescu, ajutor de primar al com.
Domniţa Maria; prof. Ana Monaru, prof. cat. Venescu, locot. Lefter, I.
Secăreanu, Nicolae Vlahuţă, secretar g-ral al primăriiei Bacău; I. Paloşanu,
director prefectura Bacău; I. Focşan, V. Covor, C. Stăncineanu, învăţător
Secăreanu ş. a.
Actul
sfinţirii s’a făcut şi în prezenţa unui foarte mare număr de credincioşi, cu o
ceremonie din cele mai impunătoare. Răspunsurile au fost date de corul
primăriei oraşului Bacău, condus de maestrul Aurel Constantinescu. P.S.S.
episcopul Lucian al Romanului a ţinut o frumoasă predică, binecuvântând opera
creştinească ce s’a realizat prin stăruinţa şi munca depusă de preotul Gh.
Berilă, parohul bisericii.
Pr.
paroh Gh. Berilă a arătat împrejurările în cari s’a zidit sfântul locaş şi
munca depusă pentru realizarea ei. După terminarea sf. slujbe, s’a servit o
masă la şcoala normală de fete. Aici P. S. Sa episcopul Lucian a fost
întâmpinat de elevele străjere ale şcoalei, în frunte cu d-na directoare Maria
Fulgeanu, d-na prof. Florica Mihăilescu, dirijoarea corului şi d-ra prof. Elena
Mălinescu, comandanta legiunii străjereşti.
P.S.S.
episcopul Lucian, a vizitat localul şi clasele, rămânând foarte satisfăcut de
cele constatate. La masă s’a închinat pentru M. S. Regele şi pentru propăşirea ţării.
Sursa:
ziarul Universul, 17 noiembrie 1939
duminică, martie 12
sâmbătă, martie 11
Primarii Bacăului: Mihai Văgăunescu
„Ca trăsnit mă pomenesc căzut în genunchi de fulgerătura unui glonte tras asupra-mi de la 4-5 pași, apoi cad pe spate cu arma încleștată în mâini și roșie de sângele ce vărsasem cu ascuțișul ei; un val fierbinte de căldură-mi trece prin tot corpul, în vreme ce simțeam că șiroaie de sudoare îmi brăzdează fața, iar prin sân un val de sânge se scurgea către cingătoare.“ Evacuat de urgenţă, a avut totuşi zile, chiar dacă i s-a amputat braţul stâng, devenind infirm pe viaţă - sursa: Însemnări zilnice de front. O mică secvenţă din viaţa unei personalităţi a Bacăului, cu o biografie ieşită din comun, din păcate prea puţin cunoscută chiar şi pe plan local. În calitate de primar al oraşului, a contribuit din plin la modernizarea urbei în perioada 1932-1934 şi i-a condus destinele în anii grei de război (1941-1943). O trecere în revistă a realizărilor de la începutul primului mandat ne-o oferă ziarul Dimineaţa din 7 noiembrie 1933, în articolul Activitate edilitară la Bacău. Înfăptuirile realizate sub primariatul d-lui M. Văgăunescu, recent descoperit de subsemnatul în presa vremii:
BACĂU. —
Deşi de la venirea în fruntea primăriei municipiului a d-lui deputat M.
Văgăunescu, nu a trecut decât o singură campanie de lucru, totuşi programul
edilitar pe care l-a enunţat la venirea sa în fruntea municipiului a fost în
bună măsură pus în practică, astfel că astăzi a făcut un pas înainte spre modernizarea
sa.
LUCRĂRI DE PAVAJE
Printre
lucrările edilitare mai importante vom releva în primul rând lucrările de
pavaje a străzilor din cuprinsul municipiului, care au necesitat sume mari de
bani, dar care au fost totuşi procurate printr’o administrare chibzuită, fără a
fi nevoie de vreun împrumut. Astfel, s’au pavat străzile Buna Vestire, în
suprafaţă de 1310 m.p. al cărei cost a fost de 713.933 lei; Mareşal Presan în
suprafaţă de 5312 m. p., costul fiind de 2.870.242 lei; Ionitză Sturdza, în
suprafaţă de 8041,50 m.p., lucrare în valoare de 4.446.950, Basarabiei 540 m.p.
în valoare de 294.414 lei; piaţa calea Oituz 1534 m.p. în valoare de 843.302
lei; piaţa Catedralei Sf. Neculae în supr. de 1424 m.p. 854.023 lei; şi str.
Cristoveanu în supr. de 1251 m.p. 692.080 lei. În total s’au executat în
interval de 6 luni pavaje în valoare de 10 milioane 720.009 lei.
Pe lângă
lucrările de pavaje de mai sus s’au reparat vechile pavaje pe străzile Mihai
Viteazul şi Regele Ferdinand, s’a executat pavajul pe strada Buna Vestire, s’au
refăcut trotuarele din piaţa Sf. Neculai, toate aceste lucrări costând 34.889
lei.
TROTOARELE
Până la
venirea d-lui M. Văgăunescu în fruntea primăriei, periferiile oraşului erau
complect neglijate. Aproape nimic nu s’a făcut pentru regiunile din marginea oraşului,
printre care menţionăm în prin acele părţi pe timp de ploaie era imposibilă. Faţă
de această situaţiune, d-sa a dispus efectuarea unei serii întregi de lucrări
în regiunile periferice ale oraşului, printre care menţionăm în special
lucrările de trotuare. Astfel, s’au executat trotuare pe străzile Banul
Mărăcine, Iarmaroc, Cremenei, Bradului, C. Negri. Marconi. Aurel Vlaicu,
Hotinului, Artileriei, H. Beivscu, D. Cantemir, Trec. Borzeşti, Avram Iancu.
Casele Naţionale, Fundătura Conache, Mircea şi Traian, toate în suprafaţă. de
5551 m.p, care au costat lei 134.069.
Dacă timpul se va menţine favorabil se
vor mai executa trotuare pe străzile Zimbrului, Poştei, Crişan şi Gloriei în
suprafaţă de 1886 m.p., lucrări în valoare de 55.880 lei. In piaţa Sf. Neculai,
se execută trotuare în valoare de 116.400 lei. Deasemenea, hala a fost în
întregime asfaltată pe o suprafaţă de 1180 m.p. şi a costat 370.000 lei. Reparaţiunile
de trotuare ce s’au executat în cursul acestui an au costat 13.486 lei.
Au fost
prunduite străzile Ştefan cel Mare, Regina Maria cum şi alte străzi cu 2179 m.c.
prundiş, care au costat 108.568 Iei. Deasemenea, cu prundul scos din străzile
pavate, au fost prunduite numeroase alte străzi.
ALTE LUCRĂRI EDILITARE
În cursul
acestui an s’a mai executat podul de lemn de pe str. Lunca Bistriţei în lungime
de 49 m.l. în valoare de 75.726 lei; podul din parcul Bistriţei, în lungime de
21 m.l, în valoare de 44.769 lei şi s’au făcut reparaţiuni celorlalte poduri de
pe canalul uzinei, în valoare de 3.500 lei. Deasemenea, pentru ca şcolile să
poată funcţiona in mod normal s'au făcut reparaţiuni tuturor şcolilor primare,
în valoare de 110.407 lei.
Localul
primăriei a fost reparat, precum şi clădirea tipografiei comunale şi s’a vopsit
gardul primăriei, efectuându-se lucrări în valoare de 60.589 lei. S’a mai
terminat pavilionul de contagioşi dela spitalul comunal şi s’au cumpărat cele
necesare pentru infiinţarea unei farmacii la spitalul comunal, lucrări care au
costat 204.955 iei.
Pe lângă
cele arătate mai sus, sub primariatul d-lui M. Văgăunescu s’au mai executat
alte lucrări edilitare, mai mărunte. Astfel, s’au făcut diguri de piatră la
pârăul Bărnat; instalaţii de apă in piaţa centrală; s’a construit biserica dela
Şerbăneşti, s’a construit hala din cartierul C. F.R., s’au făcut numeroase
împrejmuiri şi înfrumuseţări în grădinile oraşului, portaluri de intrare la
hala centrală, cum şi gardul şi portalul de la cimitirul eroilor.
Mai trebue
de relevat sporirea capacităţii de producţie a energiei electrice prin
cumpărarea unui nou motor electric, care este în curs de instalare, precum şi
proiectul construirii noului abator, pentru care se întocmeşte acum planul şi
devizele.
La un buget
de 33 milioane, realizarea unor lucrări edilitare în valoare de 14.421.000 lei,
numai în intervalul de şase luni ale anului în curs, — fără a se aplica toate
impunerile prevăzute de legea finanţelor locale, cum ar fi de pildă taxa
ad-valorem, instituită pe mărfurile ce intră sau esă din oraş, — învederează
grija pe care actualul primar o manifestă pentru binele oraşului şi pentru
progresul lui.
vineri, martie 10
miercuri, martie 8
vineri, martie 3
Târâș-grăpiș, spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei socialiste 😁
“Cum e şi firesc, sfatul popular al oraşului Bacău, are prevăzute în plan numeroase construcţii. Unele lucrări au fost începute şi construcţiile merg înainte, altele ca, de pildă, teatrul de vară din parcul Libertăţii, amenajări edilitare, cvartalul de locuinţe, şcoala din cartierul Gherăeşti etc., nu au fost nici măcar proiectate deşi fondurile pentru construcţia lor au fost alocate la vreme. În afară de acestea mai există însă şi alte construcţii neîncepute. Refacerea străzilor 9 Mai, 23 August şi alte lucrări nu au fost începute pentru că nu s-au prevăzut fonduri. La acestea există în schimb documentaţiile respective.
Din aceste două aspecte puse faţă în faţă, reiese că comitetul executiv orăşenesc şi-a creat singur încurcături. În loc să asigure documentaţii pentru lucrările care au deja fondurile prevăzute, a făcut exact pe dos. Aşa că unde sînt fonduri nu sînt documentaţii, iar unde sînt documentaţii nu sînt fonduri. O judicioasă planificare ar putea pune capăt acestei anomalii.”
Sursa: Cînd e una, nu e alta – ziarul România liberă, 31 mai 1958
Utilizarea terenului în Zona urbană funcţională Bacău (proiect Copernicus)
O hartă sugestivă a modului de utilizare a terenului pentru Zona urbană funcţională* Bacău (ZUF sau FUA în limba engleză - functional urban area), parte a programului Copernicus – Land Monitoring Service, materializat în proiectul Copernicus Urban Atlas. Produsul cartografic a fost obţinut din prelucrarea unui set de imagini optice la rezoluție spațială ridicată (VHR – Very High Resolution) efectuate de misiunea Sentinel-2.
*Zona urbană funcțională: o zonă urbană funcțională constă dintr-un oraș și
zona sa de provenienţă a navetiştilor. Zonele urbane funcționale constau,
așadar, dintr-un oraș dens locuit și o zonă de mobilitate zilnică mai puţin
populată, a cărei piață a muncii este puternic integrată cu localitatea urbană
(OECD, 2012). Prof. George Ţurcănaşu (Facultatea de Geografie, UAIC) detaliază şi clarifică conceptul: „Simplificând,
ZUF e un termen ce vizează arealul de recrutare a forţei de muncă navetiste pe
vectorul îndreptat spre oraşul central. Pentru a înlesni comparaţia între
diferitele structuri urbane europene, programul de finanţare ESPON recomandă ca
limita exterioară a ZUF să fie dată de valoarea de minim 15% navetişti din
populaţia ocupată. Nu se impune nici o restricţie din perspectiva morfologică.
În configurarea la nivel naţional a acestor tipuri de structuri, unele state
practică şi criterii morfologice, astfel încât ZUF ale diverselor state
europene nu sunt pe deplin comparabile.”
luni, februarie 27
Oraşul de 15...secunde
Nu nu este o greşeală în titlu, cu referire la conceptul la modă despre oraşul de 15 minute. Aici vorbim de cele 15 secunde preţioase, pierdute de orăşeanul de la bloc, după ce închide uşa apartamentului, în drum spre presantele treburi zilnice. Desigur, ghena de gunoi se află la câţiva kilometri distanţă, pericolele pândesc la tot pasul, un râu învolburat stă în calea efortului citadin şi timpul este, nu-i aşa, atât de preţios...
vineri, februarie 24
Parcul auto băcăuan
Conform ultimelor date publicate de Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări, în judeţul Bacău erau înmatriculate la începutul anului trecut 237858 vehicule, din care 189577 autoturisme (v. tabel).
După cum se poate
observa, majoritatea autoturismelor au o vechime mai mare de 15 ani. Raportat la numărul de locuitori, judeţul
Bacău se situează pe locul 9 din coadă (329,4
autoturisme/1000 locuitori). În valori absolute stăm mai bine
(locul 13), fiind depăşiţi de judeţe
cu o populaţie mai numeroasă şi/sau
cu un nivel mai ridicat de dezvoltare (Cluj, Timiş, Constanţa,
Prahova, Argeş, Braşov, Dolj, Bihor,
Suceava, Iaşi, Ilfov, Mureş).
De curiozitate, o simulare rapidă a „amprentei la sol” a parcului auto
băcăuan ne oferă o suprafaţă ocupată de autovehiculele înmatriculate în judeţ
de cca 100-110 ha, punându-le una lângă alta, ca într-un joc de puzzle, fără a
însuma şi autovehiculele înmatriculate în afara României şi, evident, fără a
lua în calcul motorizatele aflate în tranzit, din alte judeţe (poligonul marcat cu galben pe harta de mai jos). Dacă le-am lua
şi pe acestea în calcul, probabil că amprenta la sol s-ar dubla.
Dacă am aduna toate autovehiculele înmatriculate judeţ şi le-am aşeza frumos unul lângă altul, ar ocupa, teoretic, întreaga suprafaţă cuprinsă între calea ferată - Str. Oituz - Parcul Catedralei - Strada 9 Mai - Secţia 1 Poliţie :)
marți, februarie 21
Harta la zi a proiectelor de autostrazi din Romania
Să le vedem și în realitate....
duminică, februarie 19
Drumurile judeţene ale Bacăului
De multe ori ne lovim la ştiri sau în diverse comunicate oficiale de situaţii în care se face referire la indicativul unor drumuri judeţene, fără a se aminti însă şi traseul acestora (origine, destinaţie). Desigur, există Google Maps sau alte aplicaţii dedicate, dar nici în cazul acestora nu putem identifica întotdeauna prea facil extremităţile acestor importante artere rutiere. Iată de ce nu este lipsit de interes să avem la îndemână o listă sintetică, extrasă din Hotărârea Nr.344 din 30.03.2011 pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice. În total, la data publicării actului normativ (28 aprilie 2011), judeţul Bacău beneficia de o reţea de drumuri judeţene care însuma 969,39 km, după cum urmează:
Harta rutieră a judeţului Bacău (categoria “Oldies but goodies”)
1.DJ 115 - Oneşti (DN 11) - Caşin - Lupeşti - Pârvuleşti - Mănăstirea Caşin - Scutaru (limita judeţului Vrancea), 26,496 km
2. DJ 116 - DN 11 (Bârsăneşti) Brăteşti - Târgu Ocna (DN 12A) - Pârâul Boghii - Pârgăreşti - Satu Nou - Nicoreşti - Bahna - Marginea - Oituz (DN 11), 26,024 km. Se suprapune pe: DN 12A-km 14+760-15+260 (l = 0,500 km)
3. DJ 116A - Slănic-Moldova - Poiana Sărată (DN 11), 15,017 km
4. DJ 116B - Comăneşti (DN 12A) - Lunca Asău - Asău - Straja (DN 12A), 5,878 km
5. DJ 116C - Târgu Ocna (DN12 B) -Măgura - Mănăstirea Măgura, 2,580 km
6. DJ 116D - Dofteana (DN 12A) - Hăghiac, 3,139 km
7. DJ 117 - Livezi (DN 11) - Prăjoaia - Berzunţi - Buda - Cernu - Poduri - Moineşti - Zemeş - Bolătău - limita judeţului Neamţ (Bolătău), 60,394 km. Traversează DN 2G- km 32+413
8. DJ 117A - Leontineşti (DN 2G) -Solonţ - Stăneşti - Lăgireşti (DN 2G), 13,355 km
9. DJ 118 - Sănduleni (DN 11) - Prisaca - Enăcheşti - Boşoteni - Floreşti (DN 2G), 10,8 km 10. DJ 118A - Enăcheşti (DJ 118) -Bereşti - Tazlău - Româneşti -Tescani - Floreşti (DN 2G) 9,864 km
11. DJ 118B - Enăcheşti (DJ 118) –Strugari - Răchitişu - Pădureni (DJ 119B), 18,117 km 12. DJ 119 - Bacău (DN 11) -Sărata - Valea Seaca - Buchila - Faraoani - Somuşca - Ciucani - Capăta - Dumbrava - Temelia - Gura Văii - Oneşti - Borzeşti (DN 11A), 51,726 km
13. DJ 119A - Urecheşti (DN 11A) - Conţeşti-Sascut-Sat-Sascut-Bereşti -limita judeţului Vrancea (Cornii de Jos), 21,407 km. Se suprapune pe: DN2 -km 12+050-12+414 (l = 0,364 km)
14. DJ 119B - Sărata (DJ 119) - Luizi-Călugara - Dealu Mare - Sohodol - Crihan - Mărgineni - Hemeiuş (DN 15)m 24,068 km. Se suprapune pe: DN 11 - km 7+230 - km 8+020 (l = 0,790 km) DN 2G-km 16+837-16+997 (l = 0,160 km)
15. DJ 119C - Cornăţel (DN 11A)-Lunca Dochiei-limita judeţului Vrancea, 4,392km
16. DJ 119D - DN2-Valea Seacă-Cucova-Orbeni-Drăguşani-Parava (DJ206B), 14,63 km
17. DJ 119E - Ştefan cel Mare (DN 11A)-Bogdana, 4,200 km
18. DJ 119F - Caiuţi (DN 11A)-Popeni-Blidari-Pralea, 13,935 km
19. DJ 119G-Bâlca (DN 11A)-Coţofăneşti, 3,463km
20. DJ 119H - DN 2-Faraoani, 2,459 km
21. DJ 123 - limita judeţului Harghita-Sălătruc-Dărmăneşti (DN 12A), 21,103 km
22. DJ 123G - DJ 123-Dărmăneşti- Tabăra de copii, 3,246 km
23. DJ 156A - Ardeoani (DN 2G)-Tărâţa-Pârjol-Ludaşi-Balcani-Frumoasa-limita judeţului Neamţ, 21,460 km
24. DJ 156B - Buhuşi (DN 15)-Blăgeşti-Poiana Negustorului-Băsăşti (DJ 156A), 17,025 km
25. DJ 156G-Lespezi (DN15)-Buda-Blăgeşti (DJ 156B), 7,533 km
26. DJ 156H - Buhuşi (DN 15)-Runc, 8,509 km
27. DJ 158 - Buhuşi (DN 15)-limita judeţului Neamţ, 5,233 km
28. DJ 159 - Racova (DN 15) - limita judeţului Neamţ (intrare-km 6+400) - limita judeţului Neamţ (ieşire-km 13+300)-Cârligi -Corneşti-Boanţa-limita judeţului Neamţ (intrare-km 23+500)-limita judeţului Neamţ (ieşire-km 7+400)-Damieneşti-Călugăreni-Pădureni (limita judeţului Neamţ km 36+400) 23,400 km . Traversează DN 2- km 18+200
29. DJ 206A-Podu Turcului (DN 11A)-Căuia (DJ241A)-Dealu Morii-Găiceana (DJ 252), 19 km. Se suprapune: DJ 241A-km 11+100-14+790 (l = 3,690 km)
30. DJ 206B - Răcăciuni (DN 2)-Parava-Rădoaia-Dumbrava (DJ 119), 12,1 km
31. DJ 207D - limita judeţului Neamţ-Dămieneşti-Drăgeşti-Brad-Mâgla-Ursoaia-Prăjeşti-Traian (DN 2F), 22,254 km
32.DJ 207F - Holt (DN 2F)-Săuceşti-Schineni-Siretu-Şerbeşti (DN 2)-Bereşti- Bistriţa-Pădureni-Ilieşti-Gura Văii-Racova (DJ 159) 30,887 km Se suprapune: DN 2-km 16+653-19+638 (l = 2,985 km)
33. DJ 207G - Bacău (DN 2)-Bacău (DN 2), 10,786 km
34. DJ 207P - Bacău (DN 2)-Săuceşti, 2,752 km
35. DJ 241 - limita judeţului Vrancea-Podu Turcului-Glăvăneşti-Răzeşu-Chicerea-Motoşeni-Burdusaci-Răchitoasa-Buda-Dănăila-Zapodia-Coloneşti-Călini-Spria-Izvoru Berheciului (241), 58,368 km. Traversează DN 11A - km 26+660
36. DJ 241A - limita judeţului Vrancea-Dealu Morii (DJ 206A)-Tăvădăreşti-(DJ 243B) Vultureni-Onceştii Vechi-Dealu Perjului-Onceşti-Satu Nou-Tarniţa-Antoheşti-Izvoru Berheciului-Glodişoarele-Secuieni (DN 2F)-Zăpodia - Fundeni-Berbinceni-Văleni-Neguşeni-Roşiori-Poieni-Pădureni-DJ 159 75,993 km. Se suprapune: DN 2F - km 78+144-80+319 (l = 2,175 km)
37 DJ 241B - Onceşti (DJ 241A)-Pădureni-Frunteşti-Filipeni-Bălaia-Mărăşti-Glodişoarele (DJ 241A), 20,223 km
38 DJ 241C - Roşiori (DJ 241A) - Misihăneşti - limita judeţului Neamţ (intrare km 6+938) - limita judeţului Neamţ (ieşire km 9+450)-Mâlosu-Valea Caselor-Lipova-Valea Hogei-Satu Nou - limita judeţului Vaslui, 21,598 km
39. DJ 241D - Plopana (DN 2F)-Valea Caselor (DJ 241C), 4,763 km
40. DJ 241E - Neguşeni (DJ 241A)-Poiana-Negri-Mâgla (DJ 207D), 9,236 km
41.DJ 241F - Lehancea (DN 11A)-Răcuşana-Giurgioana - limita jud. Vrancea, 5,64 km
42. DJ 243B - limita judeţului Vaslui-Praja-Chicerea (DJ 241)-Motoşeni-Gura Crăieşti-Beneşti-Baloteşti-Vultureni (DJ 241A)-Medeleni-Poieni-Parincea (DJ 252), 52,818 km. Se suprapune: DJ 241 - km 33+568-33+939 (l = 0,371 km) DJ 241A-km 55+207-56+161 (l = 0,954 km)
43. DJ 252 - limita judeţului Vrancea-Prădaiş-Perchiu-Huruieşti-Găiceana-Năneşti- Parincea-Bibireşti-Buhoci-DN 2F (Dospineşti), 67,486 km
44. DJ 252A-Mileştii de Sus (DJ 252) Mileştii de Jos-Văleni-Horgeşti-Recea-Răcătău-Răzeşi-Răcătău de Jos (DJ 252B), 14,856 km
45. DJ 252B - Buhoci (DJ 252) - Buhocel-Coteni-Furnicari-Tamaşi-Chetriş- Gioseni-Bazga-Răcătău de Jos-Pânceşti-Petreşti (DJ 252), 38,962 km
46. DJ 252C - limita judeţului Vrancea (DJ 252) - Giurgeni-Drăgeşti-Gherdana-Corbasca-Scărişoara-Marvila-Dieneţ-DJ 52B (Pânceşti), 27,774 km
47. DJ 252D - Nicolae Bălcescu (DN2)-Galbeni-Chetriş (DJ 252B), 6,3 km48. DJ 252E - Răcăciuni (DN 2)-Răstoaca-Dieneţ (DJ 252B), 5,011 km
49. DJ 252F - Parincea (DJ 243B)-Ungureni-Gârla Anei-Viforeni-Bărtăşeşti- Brad-Bălaia-Izvoru Berheciului (DJ 241A), 26,656 km
vineri, februarie 17
Ştiri din Bacău. Din Bacăul interbelic, monşer...
Bacău 10. Politice. - În localitate se ţin de către liberali dese consfătuiri. Se aşteaptă sosirea d-lui Mircea Costinescu, fost prefect de Bacău, să aducă de la Bucureşti dispoziţii de Ia centru.
Consiliile comunale
din judeţ dizolvate
ilegal de către fostul guvern averescan se instalează treptat, întrucât
fuseseră legal constituite şi au obţinut voturile reglementare.
Incendiu.- Ieri pe la ora 5 a izbucnit un violent
incendiu în str. Lecca No 177 la locuinţa D-lui lancu Moise Feraru. Focul a
provenit de la atelierul de fierărie. Panica celor de primprejur a fost cu atât
mai mare cu cât bătea un vânt puternic. Graţie pompierilor de sub comanda d. Căpit.
Tutunaru, focul a fost localizat după o muncă de 3 ore. Pagubele se evaluează
la cca 25.000 lei.
Serbare.- În seara zilei de 8 Iunie a avut loc în
grădina publică o serbare dată de societatea sportivă „Neptun“. Reuşita
satisfăcătoare.
Expoziţie.- Serviciul zootechnic şi sanitar veterinar
a organizat cu aprobarea Ministerului Agriculturei şi Domeniilor pentru ziua de
29 iunie a.c. o expoziţie în oborul de vite din Bacău din specia ovinelor,
bovinelor şi cavalinelor. În acest scop d. Stavăr-medicul primar veterinar al
judeţului nostru, depune o deosebită muncă.
Epizootii - În comuna Letea Veche s’a declarat un caz
de antrax. În com. Scorţeni şi Grigoreni au fost stinse mai multe asemenea
cazuri. Printre ovine din com. Cleja şi Fântânele s’a declarat variola.
Sursa: ziarul Opinia, 11 iunie 1927
joi, februarie 16
Reducerea disparităţilor? Creşterea coeziunii sociale? Ha, ha, ha...
Un excelent articol - sinteză despre "vrăjelile" Bucureştiului în ceea ce priveşte reducerea diferenţelor economice dintre regiunile României:
"[...]
un fond de 30 miliarde de euro s-a transformat într-o imensă sursă de generare
a disparităţilor regionale şi nu numai, exact împotriva politicilor europene.
El a fost grefat peste mecanismul existent, a intrat în matricea de putere
centrală croită pe o distribuire preferenţială/ arbitrară a veniturilor în
societate, cum a fost inventarea unor privilegii (pensiile speciale de care UE
face caz), dar care are şi o importantă dimensiune regională. Actualmente,
mecanismul e atât de perfecţionat în lipsa de transparenţă la distribuirea
banilor, încât puţini moldoveni înţeleg cum şi cât sunt de discriminaţi în
privinţa resurselor, iar cei mai mulţi chiar se autoculpabilizează pentru
condiţia lor. Ca negri de pe plantaţii care ajung să creadă că nu pot să citească
fiindcă nu au creier de alb. Că le lipseşte, într-un fel, „gena” performanţei,
competenţei şi inteligenţei. Că trebuie să fii superman ca să fii declarat
„eligibil”, în timp ce prin Bucureşti spitalele iau finanţare cu copy-paste
după alte proiecte. " - un
editorial Ziarul de Iaşi semnat de Mihai Chiper, sub titlul Sistemul african din interiorul României europene (click pe link pentru articolul complet).