Bacăul în profil longitudinal

      O imagine aeriană făcută deasupra pădurii Buhoci (DJ 252, în cel mai inalt punct de pe şosea, la 368 m alt.), cu impact pentru cei care iubesc geografia plaiurilor moldave: Colinele Tutovei, Culoarul Siretului, Subcarpaţii Moldovei şi peisajul urban băcăuan desfăşurat pe mai bine de 10 km pe direcţia N -S.

Confluenţa Bistriţa - Siret: tărâmul unde natura îşi rescrie constant propria hartă

             La 9 km sud-est de centrul municipiului Bacău, într-o luncă largă și adesea tăcută, Bistrița se întâlnește cu Siretul, marele colector al apelor Moldovei. Tărâm fertil de studiu pentru geomorfologia fluvială, unde relieful local este permanent modelat de procese active de acumulare, acest ultim sector rămâne puțin cunoscut băcăuanilor. Cu excepția pescarilor aventuroși care ajung pe digul de protecție în căutarea firului întins, zona rămâne în continuare ocolită: bălțile, grindurile, canalele, meandrele, malurile schimbătoare și mai ales accesul incomod pot reprezenta pentru mulți citadini comozi inconveniente care să anuleze aerul biodiversității libertine.

În vremuri ploioase, Siretul domină; în perioadele line, Bistrița se strecoară cu discreție. În acest echilibru dinamic, natura își rescrie constant harta. Din acest punct de vedere, devine foarte interesant de analizat evoluția modului în care Bistrița se unește cu Siretul printr-un singură albie sau se despletește în două sau chiar mai multe brațe, după cum ne arată reprezentările cartografice mai vechi (foto). Cu siguranță, lucrările hidroenergetice din anii '60-'80 de pe cursul Bistriței și apariția Lacului Galbeni pe Siret (1983), au modificat toți parametrii sistemului hidrologic din care a fost desprins canalul de fugă al ultimei hidrocentrale din salva de treisprezece obiective incluse sistemului energetic naţiomal. Efectele asupra raportului uscat-apă din ultimul kilometru de curs au fost însă prea puțin studiate...

Pentru perioada actuală, fotografiile făcute acum câteva zile cu drona și imaginile satelitare actualizate la nivel de februarie 2025 (sursa: Google Earth) ne conturează clar cele două brațe care mărginesc o mică "deltă" (termen pentru placul tabloidelor 😁) care ar merita o atenție sporită, în condițiile în care scăderea debitului de pe cursul vechi al râului este o realitate a ultimelor decenii...

Confluenţa Bistriţa - Siret, imagini din dronă, iunie 2025. Se observă cele două braţe care se despletesc la cca 700 m de podul construit pe autostrada A7, canalul de fugă şi (în fundal) Lacul Galbeni amenajat pe Siret.

Crop hartă topografică 1954

Crop hartă topografică 1960

Crop hartă topografică 1982 - o singură albie...

Imagine satelitara NASA 2004

Imagine satelitară. Goofle Earth, februarie 2025

Dincolo de curiozitatea geografică, confluența rămâne peren o metaforă profundă a întâlnirii dintre diferențe: două ape care vin din lumi diferite, purtând cu ele povești de munte sau de șes, se unesc fără conflict. Ele nu devin una prin uniformizare, ci prin amestec. Într-o lume obsedată de granițe, râurile ne arată cu totul altceva: că întâlnirea nu înseamnă pierdere, ci îmbogățire. Că două destine pot curge împreună, păstrându-și fiecare izvorul, dar construind o nouă direcție...

Privind firul apelor, putem învăța "in situ" că întâlnirea nu e o oprire, ci o continuare. Ca în viață: fiecare dintre noi e un râu care, la un moment dat, se întâlnește cu altul. Ceea ce contează nu e doar de unde venim, ci cum curgem împreună mai departe...

Trecător prin judeţ (35): Mănăstirea Cotumba din comuna Agăş

 Indiferent de vreme, #pefirulapei găsești liniștea și echilibrul de care este atâta nevoie... Astăzi: Munții Ciucului și Mănăstirea Cotumba.

Detalii: Cotumba, mănăstirea din braţele Cerului

Trecător prin judeţ: comuna Agăş

Harta mănăstirilor şi schiturilor din judeţul Bacău

Via Bacovia: traseul capelelor - invitaţie la drumeţie

    Drumeție de duminică, pe o vreme însorită și nu foarte rece. Dealul Osebiți (Gherț; 451 m alt. max.) și capela Gherț, pe Traseul  6 Capele oferă citadinilor o superbă priveliște asupra Culoarului Siretului, cu profilul urban al Bacăului desfășurat pe mai bine de 10 km. O frumoasă inițiativă Via Bacovia, apreciată de tot mai mulți citadini care își doresc câteva ore agreabile în natură.

Detalii: aici.

Zona Metropolitană Bacău: reconfigurări spaţiale şi demografice

        După o lungă perioadă romantică, în care problematica zonelor metropolitane  a fost conturată diafan în legislaţie (a se vedea Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi), permiţând o multitudine de asocieri  bizare de UAT-uri pe plan local (a se vedea şi cazul Bacăului), a trebuit să vină pandemia pentru a avea o lege a zonelor metropolitane, impusă de necesitatea restricţionării circulaţiei persoanelor (Legea  nr. 246 din 20 iulie 2022). O lege care trebuia să devină funcţională de două decenii încearcă acum să refacă timpul pierdut, deşi una dintre principalele probleme (delimitarea acestor zone) a fost făcută mecanic, fără să se ţină cont de intensitatea relaţiilor multiple, existente între oraş şi teritoriul său periurban.

Sub forma impusă de lege, cele 25 de unităţi administrativ-teritoriale componente ale ZMBC însumează  o suprafaţă de  1084,71 km, reprezentând 16,3% din suprafaţa judeţului Bacău. Distanţele între localităţile aflate la extremităţi depăşesc 30 km: 39 pe axa vest-est, între Scorţeni şi Buhoci, 41 km pe axa nord-sud (Climeşti – Faraoani), 54 km între Ţârdenii Mari (comuna Blăgeşti) şi Gioseni (NV – SE) şi 62 km între Brad (comuna Negri) şi Poiana (comuna Livezi), pe traseul NE-SV. Faţă de reşedinţa de judeţ, majoritatea localităţilor se incadrează în izocrona de 30 de minute, cu excepţia extremităţilor de nord şi de vest ale zonei metropolitane.

Populaţia rezidentă la ultimul recensământ este de 242597 persoane, ceea ce reprezintă peste 40% din populaţia întregului judeţ. Cea mai mare densitate caracterizează municipiul Bacău (3150,8 loc/kmp) şi prima coroană de UAT-uri (145,1 loc/kmp). 

    Faţă de recensământul anterior (2011) se remarcă o uşoară creştere numerică a populaţiei zonei metropolitane. Doar zonele metropolitane Iaşi şi Braşov au mai reuşit această performanţă demografică (v. figura de mai jos), un atu care (cel puţin pentru ZMBC) are şanse reduse să se menţină pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care comunele limitrofe reşedinţei de judeţ  (care au avut cel mai mare câştig demografic) nu vor reuşi să facă paşi reali pe drumul modernizării edilitare.

Sursa: Pe cifre

Din punct de vedere economic,  prima centură  concentrează cea mai mare parte a firmelor (61%), a cifrei de afaceri (68%) şi a numărului de angajaţi (67%). Se remarcă comunele  Hemeiuş (705 mil lei cifră de afaceri), Letea Veche (401,8 mil. lei), Nicolae Bălcescu (235 mil. lei) şi Mărgineni (221 mil. lei), conform datelor publicate de topfirme.com pentru luna decembrie 2022.

    La nivel de localitate, dinamica 2011-2021 prezintă discrepanţe notabile, după cum pot fi observate în graficele de mai jos.

Pe aceeaşi temă: Zona metropolitană Bacău, Fata Morgana din centrul Moldovei

La plăcinte, înainte...

  Festivalul Plăcintelor de la Hârja (comuna Oituz), o foarte faină manifestare care are deja tradiție, aplomb și mult suflet pus de oamenii locului. Felicitări!

Vederi aeriene: Sărata Băi

 

Glasul primăverii

 

    Glasul primăverii nu se aude cu claritate în oraș, cu tot farmecul magnoliilor plantate pe ici, pe colo. Primăvara îți pătrunde în suflet pe un deal înverzit, cu miros de pământ reavăn și cu o  primă buburuză care încearcă să-și ia zborul de lângă piciorul tău. Fiorul renașterii verzi te cuprinde ascultând liniștea mormintelor străjuite de câțiva pomi bătrâni,  înfloriți ca prin farmec. Mica biserică de lemn, bijuterie a artei populare, pare a se integra atemporal într-o geografie mitică blagiană care nu ține cont de zbaterile trecătoare de pe șoseaua din apropiere. Sub acoperișul din draniță, la umbra binefăcătoare dintr-o zi neobișnuit de caldă, primăvara te cuprinde rapid  în mrejele ei, împărțind în supradoze moleșeală și scurtcircuit de petale luate de vânt și duse la marginea pădurii de glasul gureșelor păsărele din Vovidenia Luncanilor...

Primăvară. Ultima zi de martie, parfum de aprilie.

Vezi şi: Biserica de lemn de la Luncani

DN2/E85 în topul celor mai aglomerate drumuri

 Recensământul general de circulaţie rutieră din anul 2022 și gestionarea datelor de trafic la nivel CESTRIN.

"CESTRIN a creat această hartă pentru a servi interesul public, ilustrând gestionarea datelor de trafic la nivel național în România pentru anul 2022. Pe hartă sunt marcate diferite sectoare de drumuri, cu intensități medii zilnice anuale ale traficului. Valorile sunt colorate diferit pentru a indica volumul de vehicule: de la sub 5000 până la peste 25000 de vehicule pe zi.

Valorile indicate pe hartă reprezintă nivelul de intensitate medie zilnică anuală pentru întregul sector de drum și sunt determinate ca medie ponderată în funcție de lungimea subsectoarelor componente ale acestuia.

Colectarea datelor de trafic rutier intră în atribuțiile CESTRIN, aceasta fiind singura entitate subordonată C.N.A.I.R. S.A. care are în atribuții prelucrarea și furnizarea datelor de trafic. Printre principalele metode de obținere a datelor referitoare la traficul rutier se numără:

- Recensământul general de circulație rutieră;

- Anchetele de circulație Origine – Destinație;

- Înregistrările automate de circulație."

Sursa: CESTRIN

Vizualizare hartă in aplicaţia web-GIS: https://cestrin.maps.arcgis.com/apps/webappviewer/index.html?id=a951c7ba57074b869e6c55d379e41210

Parfumul Slănicului de altădată...

     Farmecul clipei imortalizate în perla turismului balnear din acea perioadă de început de secol XX, Slănic-Moldova. Inconfundabilul parfum al unei epoci trecute, dar (încă) nu și uitată…

Sursa: colecţia Alexandru  Colacel. Recolorizare digitală.

50 de ani electrificaţi pe ruta Adjud-Ghimeş

 

Sursa: Steagul roşu, 5 febr 1974

Criminalitatea din localităţile băcăuane

     O statistică a IPJ Bacău, pentru anul 2023, arată că în judeţul nostru şapte UAT au un grad ridicat de criminalitate. Sunt luate în calcul infracţiunile judiciare, infracţiunile economico-financiare  şi infracţiunile de altă natură.

Salariile și PIB-ul județelor: discrepanţe şi corelaţii spaţiale

 România discrepanțelor economice relevate de doi indicatori: PIB/loc şi câştigurile salariale la nivel judeţean.

Sursa:cursdeguvernare.ro

Traficul de pasageri pe aeroporturile din România (2023) Cum stă Aeroportul "George Enescu" din Bacău?

     Anul 2023 a adus un trafic record pe aeroporturile din România: 24,5 milioane de pasageri, cu 17%  mai mult faţă de anul 2022 şi peste nivelul de referinţă 2019, înainte de pandemie (23,234 milioane pasageri). Aeroportul băcăuan a înregistrat o scădere semnificativă (pusă pe seama absenţei operatorului Blue Air), reuşind să însumeze doar 249.802 pasageri şi să ocupe un nedorit loc 9 în ierarhie:

Ierarhia aeroporturilor din România după traficul de pasageri în anul 2023 

(sursa: Asociaţia Aeroporturilor din România)

    În graficul de mai jos am comparat traficul înregistrat de aeroportul băcăuan în ultimii ani. 

Traficul de pasageri al aeroportului "George Enescu" din Bacău (2017-2023)

    Ne îndepărtăm tot mai mult de ritmul de creştere al deceniilor trecute, atunci când Bacăul ocupa un loc fruntaş la nivel naţional şi conducea detaşat în Moldova (click aici)... Va aduce 2024 mult aşteptata revenire?

Ad astra per aspera... (2010)

Pe aceeaşi temă: Traficul aeroporturilor 2022 vs 2021, Despre aeroporturile noastre, cu degetul pe rană...

Județele, autostrăzile și dezvoltarea

 Anul depășirii a 1000 km de drumuri rapide...

Evoluţia traficului de pasageri pe aeroporturile din România

Evoluţii, involuţii...

Sursa: Fb/Pecifre

Forest bathing: Pădurea Runc

   Relaxare într-o superbă dimineaţă de octombrie...Momentul în care pădurea de fag capătă culori deosebite iar covorul de frunze te îmbie la drumeţii lungi în inima rezervaţiei...

Un traseu marcat: click aici.

Frumuseţi ghimeşene în cromatici de octombrie

 

Bacăul, un județ cu speranțe tinerești....

 Aici ne este speranța, cât încă nu pleacă și ea prin alte zări....

Sursa: hotnews.ro

Bacăul universitar

 Locul trei din coadă, după Gorj și Hunedoara, în funcție de numărul de locuri bugetate în învățământul superior de stat. Să sperăm că la calitate stăm ceva mai bine...

Sursă: date statistice raportate de universități către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior în platforma ANS, la data de 1 octombrie 2022, via Pe.cifre