Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

Se afișează postările cu eticheta judeţ. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta judeţ. Afișați toate postările

duminică, decembrie 03, 2023

duminică, octombrie 29, 2023

Forest bathing: Pădurea Runc

   Relaxare într-o superbă dimineaţă de octombrie...Momentul în care pădurea de fag capătă culori deosebite iar covorul de frunze te îmbie la drumeţii lungi în inima rezervaţiei...




Un traseu marcat: click aici.


sâmbătă, octombrie 28, 2023

vineri, iunie 02, 2023

Bacăul, un județ cu speranțe tinerești....

 Aici ne este speranța, cât încă nu pleacă și ea prin alte zări....


Sursa: hotnews.ro

Bacăul universitar

 Locul trei din coadă, după Gorj și Hunedoara, în funcție de numărul de locuri bugetate în învățământul superior de stat. Să sperăm că la calitate stăm ceva mai bine...

Sursă: date statistice raportate de universități către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior în platforma ANS, la data de 1 octombrie 2022, via Pe.cifre

marți, mai 30, 2023

Omuciderile din spațiul rural: analiză geografică

O foarte interesantă analiză spațială a unui fenomen cutremurător. Prezentarea poate fi descărcată de pe platforma Researchgate.


 Sursa: Vicențiu Robert GaborOctavian Groza - Geografia omuciderilor în spațiul rural românesc (2011-2022)Conferința internațională „Provocări și strategii în ordinea și siguranța publică”, ediția a IX-a, Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, București, 24-25 mai 2023

luni, mai 29, 2023

Harta investițiilor străine din fiecare județ. Cum stă Bacăul?

        Discrepanțe economice în teritoriu, luând în analiză totalul investițiilor străine din fiecare județ. Alături de cifra de afaceri totală, numărul de angajați, cea mai mare firmă dupa cifra de afaceri, pe hartă este menționat și cel mai mare exportator din fiecare unitate administrativă.

Sursa: Statistici vizuale

duminică, mai 21, 2023

Pe firul apei: Raiul păpădiilor

Frumuseţile judeţului Bacău, mergând #pefirulapei...





sâmbătă, aprilie 29, 2023

Despre regionalizare, cu punctul pe i...

    Două adevăruri incomode pentru unii, precizate de prof. univ. dr. Ionel Muntele* într-o foarte interesantă dezbatere on-line pe tema regionalizării din România. Citez din memorie: România este un stat prea mare pentru a putea fi guvernat dintr-un singur loc şi Regionalizarea reprezintă pentru politicieni un moft, o jucărie pe care o scot din când în când la înaintare...

Foto: printscreen din prezentarea d-lui prof. George Ţurcănaşu

Înregistrarea dezbaterii poate fi vizionată pe Youtube - click aici: Cum să NU faci regionalizarea.

* Ionel Muntele este poate cel mai important specialist român în Geografie regională, având competenţe în analiza crono-spațială, multi-scalară a populaţiei, activităţilor economice şi aşezărilor umane; dinamica și perspectivele proceselor de evoluție teritorialității."


marți, martie 28, 2023

Autostrada A7 turează motoarele...

Prima autorizație de construire pe lotul 1 (din cele 3 necesare) din sectorul Focșani-Bacău (autostrada A7)! Ieri (27.03.2023) s-a eliberat autorizația pentru lotul 1 din Autostrada Focșani-Bacău (lotul Focșani-Pufești) 

Caracteristicile lotului 1:

1) lungime - 35,6 km,

2) valoarea lucrărilor autorizate - 2,6 miliarde de lei,

3) suprafața terenului - 6.100.500 m.p. 

Coordonatele autostrăzii Focșani-Bacău:

1) 3 tronsoane în lungime totală de 95,9 kilometri, 

2) contract semnat în decembrie 2022,

2) durata de execuție este de 30 de luni,

3) valoarea contractelor (finanțare parțială din PNRR) este de 6,5 miliarde de lei,

4) 91 de poduri și pasaje de construit.

Urmează eliberarea Ordinului de Începere a Lucrărilor pe lotul 1 și eliberarea Autorizațiilor de Construire pe loturile 2 și 3.

Sursa: Adrian Covăsnianu


 


vineri, februarie 24, 2023

Parcul auto băcăuan

    Conform ultimelor date publicate de Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări,  în judeţul Bacău erau înmatriculate la începutul anului trecut 237858 vehicule, din care 189577 autoturisme (v. tabel).

După cum se poate observa, majoritatea autoturismelor au o vechime mai mare de 15 ani.  Raportat la numărul de locuitori, judeţul Bacău se situează pe locul 9 din coadă (329,4 autoturisme/1000 locuitori). În valori absolute stăm mai bine (locul 13), fiind depăşiţi de judeţe cu o populaţie mai numeroasă şi/sau cu un nivel mai ridicat de dezvoltare (Cluj, Timiş, Constanţa, Prahova, Argeş,  Braşov, Dolj, Bihor, Suceava, Iaşi, Ilfov, Mureş).

De curiozitate, o simulare rapidă a „amprentei la sol” a parcului auto băcăuan ne oferă o suprafaţă ocupată de autovehiculele înmatriculate în judeţ de cca 100-110 ha, punându-le una lângă alta, ca într-un joc de puzzle, fără a însuma şi autovehiculele înmatriculate în afara României şi, evident, fără a lua în calcul motorizatele aflate în tranzit, din alte judeţe (poligonul marcat cu galben pe harta de mai jos). Dacă le-am lua şi pe acestea în calcul, probabil că amprenta la sol s-ar dubla.


Dacă am aduna toate autovehiculele înmatriculate judeţ şi le-am aşeza frumos unul lângă altul, ar ocupa, teoretic, întreaga suprafaţă cuprinsă între calea ferată - Str. Oituz - Parcul Catedralei - Strada 9 Mai - Secţia 1 Poliţie :)


marți, februarie 21, 2023

Harta la zi a proiectelor de autostrazi din Romania

 Să le vedem și în realitate.... 

Sursa: 130km.ro

Detalii despre stadiul acestor proiecte în acest moment - click aici.



duminică, februarie 19, 2023

Drumurile judeţene ale Bacăului

     De multe ori ne lovim la ştiri sau în diverse comunicate oficiale de situaţii în care se face referire la indicativul  unor drumuri judeţene, fără a se aminti însă şi traseul acestora (origine, destinaţie). Desigur, există Google Maps sau alte aplicaţii dedicate, dar nici în cazul acestora nu putem identifica întotdeauna prea facil extremităţile acestor importante artere rutiere. Iată de ce nu este lipsit de interes să avem  la îndemână o listă sintetică, extrasă din Hotărârea Nr.344 din 30.03.2011 pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice şi a drumurilor de utilitate privată deschise circulaţiei publice. În total, la data publicării actului normativ (28 aprilie 2011), judeţul Bacău beneficia de o reţea de drumuri judeţene care însuma 969,39 km, după cum urmează:

Harta rutieră a judeţului Bacău (categoria “Oldies but goodies”)

1.DJ 115 - Oneşti (DN 11) - Caşin - Lupeşti - Pârvuleşti - Mănăstirea Caşin - Scutaru (limita judeţului Vrancea),  26,496 km          

 2. DJ 116 - DN 11 (Bârsăneşti) Brăteşti - Târgu Ocna (DN 12A) - Pârâul Boghii - Pârgăreşti - Satu Nou - Nicoreşti - Bahna - Marginea - Oituz (DN 11)26,024 km. Se suprapune pe: DN 12A-km 14+760-15+260 (l = 0,500 km)

3. DJ 116A - Slănic-Moldova - Poiana Sărată (DN 11), 15,017 km 

4.   DJ 116B - Comăneşti (DN 12A) - Lunca Asău - Asău - Straja (DN 12A),  5,878 km

5.   DJ 116C - Târgu Ocna (DN12 B) -Măgura - Mănăstirea Măgura,  2,580 km

6.  DJ 116D - Dofteana (DN 12A) - Hăghiac, 3,139 km

7.  DJ 117 - Livezi (DN 11) - Prăjoaia - Berzunţi - Buda - Cernu - Poduri - Moineşti - Zemeş - Bolătău - limita judeţului Neamţ (Bolătău), 60,394 km. Traversează DN 2G- km 32+413

8.  DJ 117A - Leontineşti (DN 2G) -Solonţ - Stăneşti - Lăgireşti (DN 2G), 13,355 km          

9.  DJ 118 - Sănduleni (DN 11) - Prisaca - Enăcheşti - Boşoteni - Floreşti (DN 2G), 10,8 km      10.   DJ 118A - Enăcheşti (DJ 118) -Bereşti - Tazlău - Româneşti -Tescani - Floreşti (DN 2G) 9,864 km

11.  DJ 118B - Enăcheşti (DJ 118) –Strugari - Răchitişu - Pădureni (DJ 119B),  18,117 km        12. DJ 119 - Bacău (DN 11) -Sărata - Valea Seaca - Buchila - Faraoani - Somuşca - Ciucani - Capăta - Dumbrava - Temelia - Gura Văii - Oneşti - Borzeşti (DN 11A),   51,726 km

13.  DJ 119A - Urecheşti (DN 11A) - Conţeşti-Sascut-Sat-Sascut-Bereşti -limita judeţului Vrancea (Cornii de Jos), 21,407 km. Se suprapune pe: DN2 -km 12+050-12+414 (l = 0,364 km)

14.  DJ 119B - Sărata (DJ 119) - Luizi-Călugara - Dealu Mare - Sohodol - Crihan - Mărgineni - Hemeiuş (DN 15)m 24,068 km. Se suprapune pe: DN 11 - km 7+230 - km 8+020 (l = 0,790 km) DN 2G-km 16+837-16+997 (l = 0,160 km)

15.   DJ 119C - Cornăţel (DN 11A)-Lunca Dochiei-limita judeţului Vrancea, 4,392km

16.  DJ 119D - DN2-Valea Seacă-Cucova-Orbeni-Drăguşani-Parava (DJ206B), 14,63 km

17.   DJ 119E - Ştefan cel Mare (DN 11A)-Bogdana,  4,200  km

18.   DJ 119F - Caiuţi (DN 11A)-Popeni-Blidari-Pralea,  13,935 km             

19.   DJ 119G-Bâlca (DN 11A)-Coţofăneşti, 3,463km

20.   DJ 119H - DN 2-Faraoani,  2,459 km

21. DJ 123 - limita judeţului Harghita-Sălătruc-Dărmăneşti (DN 12A)21,103 km

22.   DJ 123G - DJ 123-Dărmăneşti- Tabăra de copii,  3,246 km

23.  DJ 156A - Ardeoani (DN 2G)-Tărâţa-Pârjol-Ludaşi-Balcani-Frumoasa-limita judeţului Neamţ, 21,460 km

24.  DJ 156B - Buhuşi (DN 15)-Blăgeşti-Poiana Negustorului-Băsăşti (DJ 156A), 17,025 km

25.  DJ 156G-Lespezi (DN15)-Buda-Blăgeşti (DJ 156B),  7,533 km

26.  DJ 156H - Buhuşi (DN 15)-Runc, 8,509 km

27.  DJ 158 - Buhuşi (DN 15)-limita judeţului Neamţ,  5,233  km

28.  DJ 159 - Racova (DN 15) - limita judeţului Neamţ (intrare-km 6+400) - limita judeţului Neamţ (ieşire-km 13+300)-Cârligi -Corneşti-Boanţa-limita judeţului Neamţ (intrare-km 23+500)-limita judeţului Neamţ (ieşire-km 7+400)-Damieneşti-Călugăreni-Pădureni (limita judeţului Neamţ km 36+400) 23,400 km . Traversează DN 2- km 18+200

29. DJ 206A-Podu Turcului (DN 11A)-Căuia (DJ241A)-Dealu Morii-Găiceana (DJ 252), 19 km. Se suprapune: DJ 241A-km 11+100-14+790 (l = 3,690 km)

30.  DJ 206B - Răcăciuni (DN 2)-Parava-Rădoaia-Dumbrava (DJ 119), 12,1 km    

31. DJ 207D - limita judeţului Neamţ-Dămieneşti-Drăgeşti-Brad-Mâgla-Ursoaia-Prăjeşti-Traian (DN 2F), 22,254 km          

32.DJ 207F - Holt (DN 2F)-Săuceşti-Schineni-Siretu-Şerbeşti (DN 2)-Bereşti- Bistriţa-Pădureni-Ilieşti-Gura Văii-Racova (DJ 159) 30,887 km Se suprapune: DN 2-km 16+653-19+638 (l = 2,985 km)

33.   DJ 207G - Bacău (DN 2)-Bacău (DN 2), 10,786 km          

34.  DJ 207P - Bacău (DN 2)-Săuceşti,  2,752 km

35.   DJ 241 - limita judeţului Vrancea-Podu Turcului-Glăvăneşti-Răzeşu-Chicerea-Motoşeni-Burdusaci-Răchitoasa-Buda-Dănăila-Zapodia-Coloneşti-Călini-Spria-Izvoru Berheciului (241),  58,368 km.  Traversează DN 11A - km 26+660

36.  DJ 241A - limita judeţului Vrancea-Dealu Morii (DJ 206A)-Tăvădăreşti-(DJ 243B) Vultureni-Onceştii Vechi-Dealu Perjului-Onceşti-Satu Nou-Tarniţa-Antoheşti-Izvoru Berheciului-Glodişoarele-Secuieni (DN 2F)-Zăpodia - Fundeni-Berbinceni-Văleni-Neguşeni-Roşiori-Poieni-Pădureni-DJ 159   75,993 km. Se suprapune: DN 2F - km 78+144-80+319 (l = 2,175 km)

37 DJ 241B - Onceşti (DJ 241A)-Pădureni-Frunteşti-Filipeni-Bălaia-Mărăşti-Glodişoarele (DJ 241A),  20,223 km          

38 DJ 241C - Roşiori (DJ 241A) - Misihăneşti - limita judeţului Neamţ (intrare km 6+938) - limita judeţului Neamţ (ieşire km 9+450)-Mâlosu-Valea Caselor-Lipova-Valea Hogei-Satu Nou - limita judeţului Vaslui,  21,598 km          

39.  DJ 241D - Plopana (DN 2F)-Valea Caselor (DJ 241C), 4,763 km

40.  DJ 241E - Neguşeni (DJ 241A)-Poiana-Negri-Mâgla (DJ 207D), 9,236 km

41.DJ 241F - Lehancea (DN 11A)-Răcuşana-Giurgioana - limita jud. Vrancea, 5,64  km

42. DJ 243B - limita judeţului Vaslui-Praja-Chicerea (DJ 241)-Motoşeni-Gura Crăieşti-Beneşti-Baloteşti-Vultureni (DJ 241A)-Medeleni-Poieni-Parincea (DJ 252), 52,818 km. Se suprapune: DJ 241 - km 33+568-33+939 (l = 0,371 km) DJ 241A-km 55+207-56+161 (l = 0,954 km)

43. DJ 252 - limita judeţului Vrancea-Prădaiş-Perchiu-Huruieşti-Găiceana-Năneşti- Parincea-Bibireşti-Buhoci-DN 2F (Dospineşti), 67,486 km   

44. DJ 252A-Mileştii de Sus (DJ 252) Mileştii de Jos-Văleni-Horgeşti-Recea-Răcătău-Răzeşi-Răcătău de Jos (DJ 252B), 14,856 km           

45.  DJ 252B - Buhoci (DJ 252) - Buhocel-Coteni-Furnicari-Tamaşi-Chetriş- Gioseni-Bazga-Răcătău de Jos-Pânceşti-Petreşti (DJ 252)38,962 km          

46.  DJ 252C - limita judeţului Vrancea (DJ 252) - Giurgeni-Drăgeşti-Gherdana-Corbasca-Scărişoara-Marvila-Dieneţ-DJ 52B (Pânceşti), 27,774 km          

47. DJ 252D - Nicolae Bălcescu (DN2)-Galbeni-Chetriş (DJ 252B), 6,3    km48. DJ 252E - Răcăciuni (DN 2)-Răstoaca-Dieneţ (DJ 252B), 5,011 km   

 49. DJ 252F - Parincea (DJ 243B)-Ungureni-Gârla Anei-Viforeni-Bărtăşeşti- Brad-Bălaia-Izvoru Berheciului (DJ 241A),  26,656 km   

vineri, februarie 17, 2023

Calitatea vieţii...

 Că tot vorbeam despre sistemul african din interiorul României europene...


Sursa: Eurobarometer, 2021

joi, februarie 16, 2023

Complexul Muzeal „Paul Țarălungă” din Prăjeşti: tur virtual

 O excelentă iniţiativă în cadrul unui proiect de suflet, "Muzee de la sat"  - Conservăm digital patrimoniul cultural material și îl transmitem următoarelor generații: Complexul Muzeal "Paul Ţarălungă" din Prăjeşti.

Complexul Muzeal „Paul Țarălungă”, format dintr-un muzeu și o grădină botanică, poartă numele fostului învățător din sat. Paul Țarălungă (1921-2012) s-a născut în Prăjești și a început să adune piese începând cu 1945. În 1970 a reușit deschiderea muzeului, în care ținea și lecții cu elevii săi. Sunt expuse obiecte din domeniile: botanică, zoologie, arheologie, paleontologie, etnografie, geologie și chiar și o sală dedicată numismaticii. În muzeu poate fi văzut un embrion uman, conservat în formol, în diverse stadii de evoluție. Multe dintre lucruri au fost găsite în împrejurimi, cum e și pisica sălbatică împăiată, găsită în Prăjești în 1970. Grădina botanică este unică, dacă ne referim la amplasarea rurală, și a avut în perioada de glorie aproximativ 2000 de specii de plante și arbori. (text: Muzee de la sat. Foto: Şerban Lucian, 2018). Pentru o vizită virtuală la acest interesant obiectiv de pe harta turistică a judeţului daţi click AICI.


      La doar 18 km de Bacău, pasiunea de o viaţă a unui om al locului este lăsată moştenire generaţiilor de azi şi de mâine. Nu ezitaţi să treceţi pragul unuia dintre puţinele muzee (nu uitaţi de grădina botanică!) din ruralul românesc care au reuşit să învingă vremurile...

Reducerea disparităţilor? Creşterea coeziunii sociale? Ha, ha, ha...

 Un excelent articol - sinteză despre "vrăjelile" Bucureştiului în ceea ce priveşte reducerea diferenţelor economice dintre regiunile României:

     "[...] un fond de 30 miliarde de euro s-a transformat într-o imensă sursă de generare a disparităţilor regionale şi nu numai, exact împotriva politicilor europene. El a fost grefat peste mecanismul existent, a intrat în matricea de putere centrală croită pe o distribuire preferenţială/ arbitrară a veniturilor în societate, cum a fost inventarea unor privilegii (pensiile speciale de care UE face caz), dar care are şi o importantă dimensiune regională. Actualmente, mecanismul e atât de perfecţionat în lipsa de transparenţă la distribuirea banilor, încât puţini moldoveni înţeleg cum şi cât sunt de discriminaţi în privinţa resurselor, iar cei mai mulţi chiar se autoculpabilizează pentru condiţia lor. Ca negri de pe plantaţii care ajung să creadă că nu pot să citească fiindcă nu au creier de alb. Că le lipseşte, într-un fel, „gena” performanţei, competenţei şi inteligenţei. Că trebuie să fii superman ca să fii declarat „eligibil”, în timp ce prin Bucureşti spitalele iau finanţare cu copy-paste după alte proiecte. "  - un editorial Ziarul de Iaşi semnat de Mihai Chiper, sub titlul Sistemul african din interiorul României europene (click pe link pentru articolul complet).



sâmbătă, ianuarie 28, 2023

Deceniul amoniacului...

      "25 SEPTEMBRIE 1980: tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu inaugurează o nouă şi puternică unitate industrială — Combinatul chimic din Bacău"


Foto 2: Combinatul chimic din Bacău (carte poştală circulată în anii 80)

marți, ianuarie 24, 2023

Spitalul din Bacău – o anchetă din anul 1931

Probleme vechi, probleme noi, o singură prioritate: sănătatea.

Sursa: I. BIS - Spitalul „Pavel şi Ana Cristea” din Bacău. O instituţie sanitară model, dar care necesită ajutoare urgente, ziarul „Dimineaţa” 10 noiembrie 1931


Rolul covârşitor pe care spitalul „Pavel şi Ana Cristea” îl îndeplineşte în mişcarea sanitară din localitate îi dă dreptul, desigur, la multă solicitudine din partea organelor în drept. În urma războiului european, printr-un complex de împrejurări, oraşul şi judeţul Bacău au luat o dezvoltare apreciabilă, dezvoltare care ar fi cerut în mod logic ca şi instituţiunile de utilitate publică să ia o extindere similară. Spitalul „Pavel şi Ana Cristea”,din localitate care are menirea să deservească nu numai întreg oraşul, dar şi o mare parte din judeţ, trece astăzi prin momente grele, din cauza unor lipsuri, cari desigur cu puţină bunăvoinţă din partea celor în drept, ar putea fi înlăturate. Spitalul e compus dintr-o secţie de boli interne, sub conducerea d-lui dr. Radu Moisă, una de chirurgie, sub conducerea d-lui dr. Telemac Iamandi şi un serviciu de radiologie. În numărul de faţă ne vom rezuma să subliniem frumoasa activitate care se depune la secţiunea de medicină internă şi lipsurile ei. Secţiunea este condusă cu multă pricepere de dl. medic internist Radu Moisă. Secţiunea are două saloane mari, unul pentru bărbaţi şi unul pentru femei cum şi câteva camere de rezervă. La această secţiune se dau consultaţiuni de toate bolile interne, nervoase, nutriţie, venerice, infecţioase şi se fac numeroase tratamente sifilitice gratuite. În cursul anului 1930, au fost internaţi în această secţiune peste 1800 de bărbaţi, femei şi copii. Până în prezent s-au dat consultaţiuni medicale în cursul acestui an la 4125 de bolnavi şi au fost internaţi în spital peste 1200 de pacienţi. Spitalul este întreţinut de municipiu. Încasările spitalului sunt însă ceva mai mici decât subvenţia acordată de primărie. Fiecare bolnav internat plăteşte 50 de lei pe zi pentru întreţinere, iar cei mai săraci 25 lei; unii din ei sunt ţinuţi în mod cu totul gratuit.

LIPSURILE SPITALULUI

Lipsurile spitalului sunt multiple şi dacă ele n-au ajuns încă să ameninţe situaţiunea instituţiunii se datoreşte în cea mai mare parte abnegaţiunei depuse de dl dr. Radu Moisă. Faţă de numărul mare de bolnavi interni şi externi şi de varietatea maladiilor care se tratează, lipsa unui pavilion de consultaţii policlinic se resimte în primul rând. Ar fi necesar să se construiască în imediată apropiere de poarta spitalului o clădire corespunzătoare unde bolnavii să fie triaţi şi unde să se dea şi consultaţiunile bolilor interne între care şi obstetrica, nas gât şi urechi, venerice şi pentru tuberculoşi. Corpul principal al spitalului să fie destinat exclusiv bolnavilor interni.

LOCALUL SPITALULUI

Însăş construcţia spitalului prezintă defectuozităţi. Sălile sunt prea mari şi prezintă inconvenientul că nu numai că se încălzesc greu, dar aglomerează prea mulţi bolnavi în aceeaşi odaie. Ar fi de dorit ca să existe camere mai mici, cu câte 6—8 paturi, care ar prezenta avantajul că s-ar putea aranja bolnavii pe clase, aşa cum se utilizează în Ardeal şi centrele apusene. În tot judeţul Bacău, deşi este unul dintre cele mai mari judeţe din ţară şi procentul de tuberculoşi este în plină ascensiune, nu se găseşte un sanatoriu de tuberculoşi. La acest spital se tratează şi tuberculoşi. Cu puţină bunăvoinţă s-ar putea clădi în curtea spitalului clădire sau câteva pavilioane cu verandă, pentru tuberculoşi.

PAVILIONUL DE IZOLARE

Tot la acest spital se izolează toţi contagioşii din oraş şi o parte din judeţ. În cursul anului trecut s-a început construirea unui pavilion. În cele patru camere mici ale pavilionului trebue îngrămădiţi bărbaţi, femei şi copii. Din cauza insuficienţii camerelor stau îngrămădiţi la un Ioc bolnavii de erizipel, scarlatina, febră tifoidă, difterie, oreillon, cărbune, etc. Îşi poate închipui oricine că sacrificiul medicului nu poate înlocui lipsurile imperioase. Spitalul se ilustrează prin lipsa unui calorifer, a lemnelor, a unei canalizări defectuoase şi a insuficienţei apei.

PERSONALUL

Deci spitalul este cotat ca unul din cele mai mari din întreaga regiune şi deşi aici se tratează mii de bolnavi pe an, afară de medicul primar dl. dr. Radu Moisă, nu se mai găseşte un medic ajutor. S-ar cuveni ca să se numească un medic secundar, care să faciliteze munca titanică depusă de dl dr. Radu Moisă. Deasemeni, personalul inferior este insuficient. Se impune standardizarea personalului, pentru că unele spitale mici să nu aibă surplus de personal şi o secţiune de talia celei de la spitalul din Bacău să se rezume la un subchirurg şi la a doua infirmiere. Nu pot trece peste lipsa accentuată de medicamente.

SERVICIUL DE RADIOLOGIE

În cursul anului trecut a luat fiinţă şi un serviciu de radiologie, care deserveşte ambele secţiuni ale spitalului şi un număr considerabil de pacienţi particulari din oraşul şi judeţul Bacău şi din judeţele limitrofe. Serviciul este pus sub conducerea d-lui dr. Eliescu, fost şef de lucrări la facultatea de medicină din Cluj. Serviciul este dotat cu tot utilajul modern şi prin priceperea conducătorului rivalizează cu cele mai de seamă institute de radiologie din ţară.

SOCIETATEA MEDICO-FARMACEUTICĂ

În strânsă legătură cu activitatea depusă la spital de dl. dr. Radu Moisă, trebuie să relevăm activitatea societăţii medico-farmaceutice din localitate, al cărui preşedinte activ este tot dl dr. Radu Moisă. Societatea ţine şedinţe regulate, unde se discută cele mai interesante cazuri medicale, în cea mai mare parte furnizate de secţiunea d-lui dr. Radu Moisă.

I. BIS


Sursa foto: ing. Mihai Ceucă/Clădirile ce-au fost odată în Bacău...


vineri, ianuarie 13, 2023

Bacău - un oraş modern, înfloritor....

 La finalul articolului veţi găsi şi anul la care se face referire...😏

Bacău - un oraş modern, înfloritor

În anii construcţiei socialiste, dar mai ales în perioada care a trecut de la Congresul al IX-lea al partidului, Bacăul a cunoscut, asemenea tuturor localităţilor patriei, o puternică dezvoltare industrială şi urbanistică, devenind o aşezare modernă, înfloritoare. În mai puţin de două decenii, aici au fost construite două mari platforme industriale, în care se înalţă unităţi puternice, ale căror produse sunt cunoscute şi solicitate nu numai de economia naţională, ci şi la export, în numeroase ţări ale lumii. Între acestea se numără întreprinderea de maşini-unelte, întreprinderea metalurgică, Combinatul de îngrăşăminte chimice, întreprinderea de panouri electrice pneumatice, Combinatul de prelucrare a lemnului. În acelaşi timp, s-au dezvoltat şi modernizat combinatul de celuloză şi hirtie „Letea“, întreprinderea de pielărie şi încălţăminte „Partizanul“, Întreprinderea de postav „Proletarul“, întreprinderea mecanică şi altele. Acest ritm impetuos de dezvoltare economică a făcut ca municipiul Bacău să realizeze în prezent o producţie industrială anuală în valoare de circa 14 miliarde lei. Oamenii muncii de aici s-au angajat ca în cinstea celei de-a 40-a aniversări a actului istoric de la 23 August 1944 şi a celui de-al XIII-lea Congres al partidului să realizeze o producţie suplimentară în valoare de 500 milioane lei.

În imediata apropiere a cetăţilor industriale se înalţă noile şi modernele cartiere de locuinţe. Pe cimpul dinspre Sărata, ca şi peste pasajul de cale ferată, unde pînă nu de mult hălăduiau bălăriile, s-au construit cartiere noi, adevărate „oraşe“ în oraş: Republicii, Cornişa Bistriţei, Carpaţi, Milcov, Aviatori şi altele, în care trăieşte, în condiţiile unui confort modern, peste 80 la sută din populaţia oraşului. Alături de cele circa 45 000 de apartamente, s-au construit numeroase edificii social-culturale, magazine comerciale, unităţi turistice şi prestatoare de servicii pentru populaţie. Oraşul s-a îmbogăţit cu lucrări de artă monumentală, au fost amenajate parcuri şi grădini, complexe sportive şi de agrement. Dacă la data construirii lor — ne spune tovarăşul Vasile Albu, primarul municipiului — vechiul palat administrativ sau fostul cinematograf „Mărăşti“, acum Teatrul dramatic „Bacovia“, erau considerate construcţii monumentale, astăzi ele se pierd între noile edificii realizate de proiectanţii şi constructorii noştri: Casa de cultură, complexul hotelier „Moldova“, complexele comerciale „Select“ şi „Romarta“, Institutul de învăţămînt superior, spitalul judeţean, sala sporturilor. Şi continuăm să construim în ritm intens. Pînă la sfirşitul actualului cincinal mai avem de înălţat şi pus în funcţiune noi capacităţi de producţie, obiective social-culturale şi circa 8 000 de apartamente.

Într-adevăr, Bacăul continuă să fie un vast şantier. Se construieşte atît în centru, cît şi în noile ansambluri de locuinţe Bistriţa-Lac, Mioriţei, Bacovia, Ştefan cel Mare. Este de subliniat faptul că, în ultimii zece ani, populaţia oraşului s-a dublat. Modernizarea centrului, ca şi a întregului oraş este însoţită, cum e şi firesc, de un amplu program de lucrări edilitar-gospodăreşti. Bacăul, care cu ani în urmă nu avea nici o stradă asfaltată, dispune acum de o reţea de peste 120 kilometri de străzi modernizate. În prezent, pe întreg cuprinsul oraşului se execută ample lucrări de extindere a reţelelor de canalizare şi alimentare cu apă, se amenajează noi spaţii de joacă pentru copii, de recreare şi agrement. Sunt preocupări la înfăptuirea cărora, pe lîngă fondurile alocate de stat, îşi aduc contribuţia toţi cetăţenii. Acest aport se concretizează prin executarea unor lucrări edilitar-gospodăreşti în acest an, prin muncă voluntar-patriotică, în valoare de peste 200 milioane lei. Este şi aceasta o dovadă a dorinţei fiecărui băcăuan de a-şi vedea oraşul în care trăieşte şi munceşte tot mai frumos, mai înfloritor.

Gheorghe BALTA corespondentul „Scînteii"

Sursa: Scînteia, 15 martie 1984