Zona Metropolitană Bacău: reconfigurări spaţiale şi demografice

        După o lungă perioadă romantică, în care problematica zonelor metropolitane  a fost conturată diafan în legislaţie (a se vedea Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi), permiţând o multitudine de asocieri  bizare de UAT-uri pe plan local (a se vedea şi cazul Bacăului), a trebuit să vină pandemia pentru a avea o lege a zonelor metropolitane, impusă de necesitatea restricţionării circulaţiei persoanelor (Legea  nr. 246 din 20 iulie 2022). O lege care trebuia să devină funcţională de două decenii încearcă acum să refacă timpul pierdut, deşi una dintre principalele probleme (delimitarea acestor zone) a fost făcută mecanic, fără să se ţină cont de intensitatea relaţiilor multiple, existente între oraş şi teritoriul său periurban.

Sub forma impusă de lege, cele 25 de unităţi administrativ-teritoriale componente ale ZMBC însumează  o suprafaţă de  1084,71 km, reprezentând 16,3% din suprafaţa judeţului Bacău. Distanţele între localităţile aflate la extremităţi depăşesc 30 km: 39 pe axa vest-est, între Scorţeni şi Buhoci, 41 km pe axa nord-sud (Climeşti – Faraoani), 54 km între Ţârdenii Mari (comuna Blăgeşti) şi Gioseni (NV – SE) şi 62 km între Brad (comuna Negri) şi Poiana (comuna Livezi), pe traseul NE-SV. Faţă de reşedinţa de judeţ, majoritatea localităţilor se incadrează în izocrona de 30 de minute, cu excepţia extremităţilor de nord şi de vest ale zonei metropolitane.

Populaţia rezidentă la ultimul recensământ este de 242597 persoane, ceea ce reprezintă peste 40% din populaţia întregului judeţ. Cea mai mare densitate caracterizează municipiul Bacău (3150,8 loc/kmp) şi prima coroană de UAT-uri (145,1 loc/kmp). 

    Faţă de recensământul anterior (2011) se remarcă o uşoară creştere numerică a populaţiei zonei metropolitane. Doar zonele metropolitane Iaşi şi Braşov au mai reuşit această performanţă demografică (v. figura de mai jos), un atu care (cel puţin pentru ZMBC) are şanse reduse să se menţină pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care comunele limitrofe reşedinţei de judeţ  (care au avut cel mai mare câştig demografic) nu vor reuşi să facă paşi reali pe drumul modernizării edilitare.

Sursa: Pe cifre

Din punct de vedere economic,  prima centură  concentrează cea mai mare parte a firmelor (61%), a cifrei de afaceri (68%) şi a numărului de angajaţi (67%). Se remarcă comunele  Hemeiuş (705 mil lei cifră de afaceri), Letea Veche (401,8 mil. lei), Nicolae Bălcescu (235 mil. lei) şi Mărgineni (221 mil. lei), conform datelor publicate de topfirme.com pentru luna decembrie 2022.

    La nivel de localitate, dinamica 2011-2021 prezintă discrepanţe notabile, după cum pot fi observate în graficele de mai jos.

Pe aceeaşi temă: Zona metropolitană Bacău, Fata Morgana din centrul Moldovei

Vederi aeriene: Sărata Băi

 

Meniu ...pe firul apei

     Concluzie bătută în cuie: de evitat restaurantele care îți oferă meniu pe zeci de pagini, de la mici și pizza la coq au vin și creveți în sos de migdale, eventual într-o zonă montană unde produsele autohtone sunt cu totul altele. Mai bine șase feluri principale, dar gătite "in spiritul locului". Un bun exemplu: Hanul Anselmo din Oituzul de Covasna. Încercați o supă gulaș, ravioli cu hribi în sos de unt (gust sublim!) și/sau găluște cu prune (rețeta locului). Se asezonează cu verdele naturii, răcoarea muntelui, o  servire ireproșabilă, prețuri oneste și interacțiuni sociale care te pot face să renunți fără regrete la o masă din centrul urbei, cu fițe de cinci stele și prețuri de șapte...

RPL 2021: Care sunt cele mai mari sate din județ?

Pentru că INS ne-a făcut surpriza publicării rezultatelor definitive ale RPL 2021 la nivel de localitate (deocamdată doar pentru câteva caracteristici demografice), prezintă interes să analizăm un pic și mediul rural, prin evidențierea celor mai populate sate din județul Bacău. Bonus: dinamica populației între recensământul din anul 2021 și cel din 2002. Interesante rezultate!

Note:

1.Populaţia rezidentă cuprinde totalitatea persoanelor (cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie) care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni.

2. Valea Seacă – satul reședință al comunei omonime.

Pe acceași temă: Repartiția geografică a celor mai mari sate din județul Bacău.

Pe urmele domnitorului Gheorghe Ştefan, la Mănăstirea Caşin

 "Mănăstirea Cașin este una dintre cele mai frumoase așezăminte ortodoxe ale județului, fiind situată în comuna cu nume omonim, ce datează din secolul al XVII-lea. Construcția acesteia s-a petrecut în anul 1655, în timpul domniei voievodului Gheorghe Ștefan. Asemănarea planului bisericii cu Mănăstirea Golia din Iași vine de la faptul că aici au lucrat aceiași meșteri, la o distanță de doi ani după terminarea bisericii ieșene. Iar prezența zidului de piatră din jurul ei îți lasă impresia că e o cetate fortificată în stil gotic. Din nefericire a fost grav afectată de cutremurul din 1805, rămânând cu multe pagube. Pe parcursul a trei decenii s-au desfășurat lucrări de reabilitare, fiind susținute mai întâi de starețul Ierotei, apoi de egumenul Isaia din Constantinopol. Se presupune că mormântul voievodului-ctitor se află aici, iar locul e încărcat de istorie și de frumusețe naturală." (sursa: planiada.ro)

Foto: L.Ş, 17 mai 2023

Veşnicia s-a născut la sat...

 ...şi tot acolo este posibil să se stingă...

Un mic studiu de caz:

Încondeieri de Ghimeş

Bijuterii pascale. Detalii aici.

Oraşul ofertelor...culturale

Stejarul din Bijghir: end of story

Nu vă uitaţi prin ghiduri şi albume turistice...

Realitatea este alta...

Memoria unui loc: Tescani

Un frumos articol despre Tescani şi amintirea marelui Enescu - click aici.

Trecător prin judeţ (27): Biserica din Borzeşti

  Localitate componentă a municipiului Oneşti, situată la 5 km de centrul oraşului. Prezumtivul loc al naşterii (1436) domnitorului Ştefan cel Mare (Grigore Tocilescu - „Istoria românilor”). Complexul Muzeal Borzeşti, situat pe DN11A (Adjud-Oneşti) la 4 km de Oneşti, într-un cadru natural de excepţie, patronat de ctitoria voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt. Complexul cuprinde biserica monument istoric din secolul XV şi Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă (inaugurat în octombrie 1994). De existenţa bisericii este legată legenda stejarului din Borzeşti, stejar aflat (conform legendei) sub masa altarului. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” a fost construită în anii 1493-1494 de Ştefan cel Mare şi fiul său Alexandru, îmbinând într-un mod unic stilurile gotic, bizantin şi moldovenesc. Este considerată monument istoric de valoare naţională excepţională (Legea nr. 5/6 martie 2000) Plan simplu de corabie (dimensiuni: 26,2 m lungime, 10,3 m lăţime), acoperişul fără turn sunt elemente ce au dat construcţiei rezistenţă şi robusteţe, definind stilul moldovenesc. Catapeteasma este din zid. Construcţia are două bolţi construite pe sistemul de arcuri si pandative obişnuite în stilul bisericilor lui Ştefan cel Mare. Ferestrele de la pronaos au împrumutat stilul gotic. Registrul de la absida altarului este decorat în interior cu firide oarbe. Se mai păstrează câteva icoane de la sfârşitul sec.XVI. Faţadele decorate cu ceramică smălţuită în alternanţă cu piatră brută şi ceramică. Biserica păstrează o frescă originală din secolul XV, care o încadrează în rândul celor mai valoroase monumente de arta picturală bisericească medievală. În cimitirul bisericii se află mormântul Mariei Bogdan Alecsandri, fiica poetului Vasile Alescandri (conacul familiei Bogdan există şi azi în apropierea bisericii sub denumirea de Restaurantul Stejaru). Restaurată în anii 1904-1905, 1924, 1994, 2003. Crucea de piatră, ridicată in 1777 de Stan Rada. Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă conţine obiecte de cult din secolele XVII, XVIII şi XIX, aparţinând mai multor biserici din judeţul Bacău. Se disting dintre exponate cărţile de căpătai ale ortodoxiei, în acelasi timp monumente de limba românească precum: Cazania lui Varlaam din 1643, Cartea românească de învăţătură, Iaşi, 1643, Noul testament de la Bălgrad, Alba Iulia,1648, Biblia de la Bucureşti, 1688, Biblia de la Blaj din 1795, Apostol, Bucureşti, 1688, tipăriturile lui Antim Ivireanu, colecţia de icoane (peste 770 lucrări din secolele XVII – XVIII), obiecte din metal din secolul XIX (cădelniţe, sfeşnice, potire, candele), veşminte. Frescă (1994) de mari dimensiuni. În faţa muzeului se află bustul lui Ştefan cel Mare.

      Biserica din Borzesti este singura biserică care nu a fost ridicată de Ştefan cel Mare în urma unei victorii, rămânând până astăzi învăluită în legende...

     Programul de vizitare al Complexului Muzeal Borzesti este de luni până duminică între orele 9-16. Site oficial.

MATERIALE VIDEO: AICI şi AICI.

Memento Mori

O tabletă cum alta nu-i

   Cei care sunt curioşi să-i testeze sistemul de operare o pot face la muzeul comunei Bogdăneşti.

Satele mici de astăzi, fantomele rurale de mâine,,,

     Interesant efortul de a identifica şi centraliza satele fictive din România, în cadrul proiectului “Localităţi fantomă”, despre care toată presă a amintit astăzi sub generic de senzaţional. Nu este nimic inedit, nici măcar ieşit din comun. Fenomenul este mult mai dramatic, nenumărate sate aflându-se într-un stadiu latent al disoluţiei, având mai puţin de 100 de locuitori. Harta localităţilor fantomă din judeţ nu are doar 10 sate (foto dreapta - sursa: Hotnews) realitatea este cu totul alta: 

Detalii aici.

Harta mănăstirilor şi schiturilor

     Deşi nu le-am ocolit în peregrinările mele prin judeţ (unele dintre acestea fiind deja prezentate pe blog), recunosc că nu mi-am pus până acum întrebarea „Câte mănăstiri şi schituri ortodoxe sunt în judeţ?”. Răspunsul l-am găsit după ce am finalizat mica documentare de mai jos. Pentru credincioşii care au probleme cu orientarea în spaţiu (cel geografic, desigur), oferim şi un mic ajutor cartografic.

Mănăstiri

1. Mănăstirea “Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, Băimac (comuna Izvoru Berheciului)
2. Mănăstirea „Schimbarea la Faţă”, Sf. Sava – Berzunţi (comuna Berzunţi)
3. Mănăstirea „Sfânta Treime”,  Bogdana (comuna Ştefan cel Mare) – monument istoric (1660)
4. Mănăstirea „Sfintul Cuvios Antipa Athonitul”, Calapodeşti (comuna Dealu Morii)
5. Mănăstirea „Naşterea Domnului, Caraclău (comuna Bârsăneşti)
6. Mănăstirea „Sfântul M. Mc. Emilian de la Durostorum”, Ciolpani, Buhuşi
7. Mănăstirea „Pogorârea Duhului Sfânt”, Cotumba (comuna Agăş)
8. Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului”, Diaconeşti (comuna Agăş)
9. Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, Mâlosu (comuna Lipova)
10. Mănăstirea „Înălţarea Domnului”, Măgura Ocnei, Târgu Ocna
11. Mănăstirea „Sfântul Ierarh Nicolae” din câmp, Parincea (comuna Parincea) –monument istoric (1702)
12. Mănăstirea „Sfântul Nectarie de Eghina”, Plopana (comuna Plopana)
13. Mănăstirea „Buna Vestire”, Pogleţ (comuna Corbasca)
14. Mănăstirea “Adormirea Maicii Domnului”, Răchitoasa (comuna Răchitoasa) – monument istoric (1697)
15. Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, Runc (Buhuşi) – monument istoric (1457)
16. Mănăstirea „Sfântul Ştefan cel Mare”, Slănic-Moldova
17. Mănăstirea „Înălţarea Domnului”, Zemeş
18. Mănăstirea „Buna Vestire”, Tisa-Silvestri (comuna Odobeşti)
19. Mănăstirea „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, Vermeşti (Comămeşti)
20. Mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului”, Valea Budului (comuna Mărgineni)

 Schituri

1. Schitul „Sf. Ierarh Nicolae”, Sihăstria Crucii, Cucuieţi (comuna Solonţ)
2. Schitul „Acoperământul Maicii Domnului” (Schitul „Doamna”), Bereşti – Tazlău
3. Schitul “Adormirea Maicii Domnului”, Oituz (comuna Oituz)
4. Schitul „Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare”, Poieni, Târgu Ocna
5. Schitul „Sfântul Andrei”, Podei, Comăneşti
6. Schitul „Sfântul Ilie”, Berzunţi (comuna Berzunţi)
7. Schitul „Sf. Împ. Olga şi Sf. Cuv. Daniil Sihastru, Izvoru Berheciului (comuna Izvoru Berheciului)
8. Schitul „Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana”, Iteşti (comuna Iteşti)
9. Schitul „Adormirea Maicii Domnului”, Măgura, Târgu Ocna

Informaţii interesante despre aceste obiective găsiţi la următoarele link-uri:

Pelerin prin mănăstirile din judeţul Bacău

Mănăstiri din Arhiepiscopia Romanului şi Bacăului

Mănăstiri din judeţul Bacău

Alaiul datinilor şi obiceiurilor de iarnă (foto & video)

Imagini de la ediţia cu numărul 49, care a avut loc astăzi în centrul Bacăului. 

GALERIA FOTO COMPLETĂ ESTE DISPONIBILĂ AICI.

MATERIAL VIDEO CU URŞII DIN CEATA DOFTEANA  - AICI.
Fotografii de la ediţiile anterioare - aici

Comune homocrome

    Există  numeroase exemple de specii de animale (reptile, peşti, insecte) care îşi adaptează culoarea la mediu, trăsătură cunoscută sub numele de homocromie. Prin Ordonanţa de Guvern nr. 55 ("ordonanţa traseismului"), care permitea schimbarea culorii politice fără pierderea mandatului, avem o nouă specie de unităţi administrativ-teritoriale, pe care le-am putea denumi homocrome. În judeţul Bacău au apărut nu mai puţin de 25 de astfel de situaţii, ceea ce reprezintă un sfert din numărul total al UAT-urilor. Iată noua configuraţie care introduce modificări biocenotice semnificative pe harta politică a judeţului rezultată în urma alegerilor locale din anul 2012.
Vezi şi: Noua hartă politică a judeţului Bacău după alegerile locale

Cum a votat judeţul Bacău? Harta electorală

     Biroul Electoral Județean a raportat o prezență la vot de 55,41%, cu un număr total de 338869 alegători. 302309 alegători au votat pe listele electorale permanente, în timp ce alte 28190 persoane şi-au exercitat dreptul pe listele suplimentare. 3.119 de persoane au votat utilizând urna mobilă. Din cele 93 de unităţi administrativ-teritoriale (8 oraşe şi 85 comune), Victor Ponta a ieşit câştigător în 74 de cazuri, Klaus Iohannis în 19 cazuri, existând şi o situaţie mai rar întâlnită (comuna Gioseni) unde cei doi candidaţi şi-au împărţit voturile în mod egal.

     Rezultate obţinute în cele 8 oraşe ale judeţului sunt următoarele:

Municipiul Bacău:Klaus Iohannis 58,44%, Victor Ponta 41,55% 

Municipiul Onesti: Iohannis - 44,46%, Ponta – 55,53%

Municipiul Moinesti; Iohannis – 44.40% , Ponta, 55,59%

Buhuşi: Iohannis – 42,06%, Ponta – 57,93%

Comăneşti: Iohannis – 42,53%, Ponta, 57,46%

Dărmăneşti: Johannis – 38,98%, Ponta – 61,01%

Slănic-Moldova: Johannis – 54,00%, Ponta – 45,99%

Târgu Ocna: Johannis – 50,50%, Ponta – 49,49%

     La nivelul întregului judeţ, Victor Ponta a obţinut 53,55% din voturi, iar contracandidatul său, Klaus Iohannis, a fost votat de 46,45% din alegători.

     După cum sunteţi deja obişnuiţi, deferlări.ro vă oferă în exclusivitate o analiză spaţială a rezultatelor înregistrate la nivel intrajudeţean. Iată care sunt noile geografii electorale ale judeţului după votul de ieri: