Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
sâmbătă, iunie 3
Tăcute oaze urbane...
Aproape de km zero. O întâlnire care m-a făcut să-mi propun odată și-odată un mic eseu despre farmecul unor străduțe din orașul mai puțin vizibil. Tăcute oaze efemere care mai rezistă timpului, palimpseste abia vizibile, destine care se sting încetul cu încetul. Frânturi din memoria urbei, precum o pagină din Eliade...Oameni, locuri, istorii nescrise. Le mai vedem, astăzi, în tăvălugul vanitătilor noastre? Trăim într-o lume care se schimbă din ce în ce mai rapid, de multe ori fără acordul, fără participarea şi chiar fără informarea noastră. A privi mai atent la oraşul în care locuim – pentru a încerca să-l descoperim şi să ne punem amprenta asupra felului în care se dezvoltă - devine aproape o datorie a fiecăruia dintre noi. (Miruna Tîrcă)
luni, mai 29
Mai mult verde, mai puțin cortizol
luni, mai 22
marți, mai 16
sâmbătă, aprilie 29
Despre regionalizare, cu punctul pe i...
Două adevăruri incomode pentru unii, precizate de prof. univ. dr. Ionel Muntele* într-o foarte interesantă dezbatere on-line pe tema regionalizării din România. Citez din memorie: România este un stat prea mare pentru a putea fi guvernat dintr-un singur loc şi Regionalizarea reprezintă pentru politicieni un moft, o jucărie pe care o scot din când în când la înaintare...
marți, martie 21
Cum văd tinerii Ziua Parcului Cancicov?
Micul chestionar de mai jos (aplicat în ultimele trei săptămâni) nu are pretenţia de a fi respectat toate canoanele sociologice privitoare la elaborarea unui eşantion reprezentativ la nivel urban. Am
favorizat grupele tinere de vârstă (a se vedea diagrama) pentru că ele sunt
speranţa, dinamismul şi inventivitatea de care Bacăul are atâta nevoie. Rezultatele la cele două întrebări le
puteţi urmări mai jos, ordonate după numărul de răspunsuri, dintr-un total de 215 aplicări în format on-line. Îmi exprim speranţa că în anii ce vor veni, la următoarele aniversări, să
avem parte de cât mai multe activităţi plăcute, gândite pentru toate vârstele,
pentru toţi băcăuanii, indiferent de variabilele geodeomografice şi administrativ-politice
luate în considerare...
1. De Ziua Parcului Cancicov (22 martie),
ce activități v-ar plăcea să fie organizate? (maxim 5 opțiuni)
Proiecție
film - 153 răspunsuri
Amenajarea
unui sector cu hamace și perne (dacă vremea permite) - 123
Secvențe
muzicale oferite de artiști/pasionați ai muzicii - 98
Participarea
la diverse ateliere (face-painting,
origami, arboricultură etc) - 91
Amenajarea
unor expoziții (pictură, foto, caricatură etc)
- 82
Desene
pe asfalt – 74
Organizarea
unui mic târg/stand de produse tradiționale (ex: ceramică, suveniruri etc) - 73
Mici
spectacole de teatru/teatru de păpuși -
67
Organizarea
de mici întreceri/activități sportive -
65
Amenajarea
unui mic sector pentru lectură, dotat cu reviste și cărți - 57
Concurs
de trotinete/biciclete/mașinuțe/role etc
- 49
Alte
activități nespecificate în chestionar -
19
Participarea
la un simpozion cu tema "Parcul Cancicov" (într-un spațiu închis) - 12
Participarea
la acțiuni oficiale (discursuri, depuneri de jerbe/coroane etc) - 7
2. Care este aspectul de
cea mai mare importanță pentru dumneavoastră în această zi deosebită din
istoria parcului și a evoluției orașului, dacă v-ați decide să veniți în parc? (o singură opțiune)
Posibilitatea de a petrece în mod plăcut câteva ore în
aer liber, asistând/participând la diverse activități - 111 răspunsuri
Socializarea cu prietenii
- 73
Starea infrastructurii
parcului (alei, bănci, mese, toalete etc) - 55
Curățenia din parc
- 53
Starea vegetației, gospodărirea spațiilor verzi din parc - 48
Horeca (terase, restaurante) - 21
starea locurilor de joacă din parc - 17
Plimbatul animalului de companie – 15
Activități sportive - 13
Alte aspecte nespecificate în chestionar - 3
sâmbătă, martie 18
Propunere: studiu de oportunitate în vederea extinderii sistemului de transport public local de călători în ZMBC
Primăria Municipiului Bacău a comandat un studiu de oportunitate privind dezvoltarea reţelei de transport public în Bacău şi zona metropolitană. Dezbaterea publică va avea loc luni, 20 martie (Teatrul Bacovia, ora 17,00). Documentul poate fi descărcat online, în format pdf, de aici.
vineri, martie 17
O invitaţie
Fiecare primăvară
înseamnă speranţă, renaştere, noi şi noi aşteptări de mai bine. Pentru 22
martie, de Ziua Parcului „Cancicov”, primăvara a fost plină de surprize
meteorologice în ultimii 5 ani (v. tabelul), uneori frumoase, alteori mai capricioase. Mai puţin important,
atâta timp cât o mână de oameni, uneori mai mulţi, alteori mai puţini, au dorit
să se alăture unei stări de spirit aparte: starea de parc. Cum va fi anul acesta,
miercuri? Prognozele sunt îmbucurătoare,
cel puţin din punct de vedere termic. Din celălalt punct de vedere, starea şi-o
creează fiecare, în funcţie de orizonturi şi de propriile aşteptări. Nu trebuie
să aşteptăm un impuls anume, parcul ne primeşte pe fiecare, cu orice formă de
manifestare care să celebreze un reper urbanistic şi identitar, o moştenire şi
o speranţă de mai bine pentru inima verde a oraşului. Italo Calvino, în „Oraşele
invizibile” spunea acum 50 de ani că „oraşele, ca şi visele, sunt făcute din
dorinţe şi din frici, chiar dacă firul discursului lor este secret, regulile
lor sunt absurde, iar perspectivele lor sunt înşelătoare.” Chiar şi aşa,
trebuie să ducem mai departe povestea parcului. Fiecare cum crede şi cum simte,
într-o lume tot mai polifonică şi mai zgomotoasă.
joi, martie 16
Pe firul timpului: sfinţirea Bisericii "Sfântul Gheorghe" din fosta comună Domniţa Maria
După cinci ani de la punerea pietrei de temelie (15 august 1934), pe 12 noiembrie 1939 avea să fie oficiată slujba de sfinţire a Bisericii “Sfântul Gheorghe”, una dintre cele mai frumoase obiective de cult păstrate în municipiu. Momentul este prezentat în presa naţională printr-un articol generos publicat la pagina 8 a ziarului Universul din 17 noiembrie 1939:
Sfinţirea bisericii din com. Domniţa Maria (Bacău)
Bacău, 13 Noembrie
Duminică
12 Noemb. crt. s’a făcut cu mare solemnitate sfinţirea monumentalei biserici cu
hramul „Sf. Gheorghe“ din comuna suburbană Domniţa Maria, cea mai mare şi mai
frumoasă biserică din judeţul nostru şi unica — prin felul ei — din întreaga
eparhie.
Slujba
sfinţirii a fost oficiată de P. S. S. episcopul Lucian al Romanului, înconjurat
de un impunător sobor de consilieri referenţi de la Sf. Episcopie, în frunte cu
păr. econ. Gh. Vlad, directorul seminarului teolog „Sf. Gheorghe“ din Roman;
păr. econ. I. Dănilă, păr. econ. Bucevschi, păr. Gh. Chiriac, arhidiacon Ştefan
Prutéanu ş. a.
La
slujba sfinţirii au participat şi membrii clerului bacăuan, în frunte cu păr.
protoereu Th. Zotta, preot Gh. Berilă, pr. V. Pascalini, pr. D. Videaou,
protosinghelul Calist Berea, prof. diacon D. Iordache, prof. Th. Fecioru, prof.
C. Sturzu ş. a.
Au
participat deasemenea şi reprezentanţii autorităţilor în frunte cu: d. colonei
I. Minescu, prefectul judeţului; prof. Leonida Dimitrescu, primarul oraşului Bacău;
Const. Nădejde, secretar g-ral al F.R.N.; col. I. Dăscalescu, comandantul
gărzilor naţionale; căpitan Horvat, primarul com. Domniţa Maria ş.a. Mai erau
prezenţi: d-na şi d. C. Vasilescu, pictor din Bucureşti, autorul frumoaselor
podoabe picturale a bisericii, d-na şi d. inginer Dan Costinescu, directorul
general al fabricei de hârtie Letea; d. avocat Const. Zlotescu, preşedintele
Asociaţiei culturale Sf. Nicolae; d-na Ecat. Florescu, din partea societ.
„Crucea Roşie“; col. C. Brumă, direct, cămin, cult „V. Alecsandri“; d-na Maria
Fulgeanu, direct, şc. norm. fete; preot Gh. Bujor, ing. Hodivoignu, pr. C. Moiceanu,
C. Ursu, sub-administr. financ.; I. Dăscălescu, ajutor de primar al com.
Domniţa Maria; prof. Ana Monaru, prof. cat. Venescu, locot. Lefter, I.
Secăreanu, Nicolae Vlahuţă, secretar g-ral al primăriiei Bacău; I. Paloşanu,
director prefectura Bacău; I. Focşan, V. Covor, C. Stăncineanu, învăţător
Secăreanu ş. a.
Actul
sfinţirii s’a făcut şi în prezenţa unui foarte mare număr de credincioşi, cu o
ceremonie din cele mai impunătoare. Răspunsurile au fost date de corul
primăriei oraşului Bacău, condus de maestrul Aurel Constantinescu. P.S.S.
episcopul Lucian al Romanului a ţinut o frumoasă predică, binecuvântând opera
creştinească ce s’a realizat prin stăruinţa şi munca depusă de preotul Gh.
Berilă, parohul bisericii.
Pr.
paroh Gh. Berilă a arătat împrejurările în cari s’a zidit sfântul locaş şi
munca depusă pentru realizarea ei. După terminarea sf. slujbe, s’a servit o
masă la şcoala normală de fete. Aici P. S. Sa episcopul Lucian a fost
întâmpinat de elevele străjere ale şcoalei, în frunte cu d-na directoare Maria
Fulgeanu, d-na prof. Florica Mihăilescu, dirijoarea corului şi d-ra prof. Elena
Mălinescu, comandanta legiunii străjereşti.
P.S.S.
episcopul Lucian, a vizitat localul şi clasele, rămânând foarte satisfăcut de
cele constatate. La masă s’a închinat pentru M. S. Regele şi pentru propăşirea ţării.
Sursa:
ziarul Universul, 17 noiembrie 1939
Spre neuitare: o filă din istoria parcului central al Bacăului
Rare şi aproape ilizibile sunt mărturiile despre Bacăul de altădată, adevărate palimpseste îngropate în noianul informaţiilor naţionale. Totuşi, precum exploratorii vremurilor trecute, mai găsim urme care deschid noi orizonturi pentru cunoaşterea patrimoniului verde băcăuan...
ŞEDINŢA CONSILIULUI
PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU
(…)
UN NOU PARC COMUNAL
D. primar C. ZLOTESCU
cere şi consiliul aprobă ca pe terenul liber dintre spitalul comunal şi
stadionul sportiv să se creeze un parc comunal, pe care ministerul de domenii va
planta, prin inginerii silvici, un număr de 80.000 de arbori. Şedinţa
consiliului comunal a luat sfârşit la ora 9 seara.
Ziarul Dimineaţa, 16 iulie 1935
***Iată şi o imagine a edilului care şi-a pus semnătura pentru înfiinţarea parcului central al Bacăului:
luni, martie 13
Hotelul Moldova... altfel
"A fost adaptată construcția existentă la funcțiunile necesare unui hotel contemporan, subsolul devenind accesibil publicului direct din exterior, acesta acomodând spațiile de relaxare și spa. Spațiilor verzi le-a fost, de asemenea acordată o atenție deosebită. Am creat grădini verzi la nivelul subsolului pentru a completa cu success zonele de spa și piscină. S-a urmărit accentuarea verticalității volumetriei și crearea unui pol urban functional, dar și a unui reper vizual în același timp"- Fabrica de arhitectură
sâmbătă, martie 11
Primarii Bacăului: Mihai Văgăunescu
„Ca trăsnit mă pomenesc căzut în genunchi de fulgerătura unui glonte tras asupra-mi de la 4-5 pași, apoi cad pe spate cu arma încleștată în mâini și roșie de sângele ce vărsasem cu ascuțișul ei; un val fierbinte de căldură-mi trece prin tot corpul, în vreme ce simțeam că șiroaie de sudoare îmi brăzdează fața, iar prin sân un val de sânge se scurgea către cingătoare.“ Evacuat de urgenţă, a avut totuşi zile, chiar dacă i s-a amputat braţul stâng, devenind infirm pe viaţă - sursa: Însemnări zilnice de front. O mică secvenţă din viaţa unei personalităţi a Bacăului, cu o biografie ieşită din comun, din păcate prea puţin cunoscută chiar şi pe plan local. În calitate de primar al oraşului, a contribuit din plin la modernizarea urbei în perioada 1932-1934 şi i-a condus destinele în anii grei de război (1941-1943). O trecere în revistă a realizărilor de la începutul primului mandat ne-o oferă ziarul Dimineaţa din 7 noiembrie 1933, în articolul Activitate edilitară la Bacău. Înfăptuirile realizate sub primariatul d-lui M. Văgăunescu, recent descoperit de subsemnatul în presa vremii:
BACĂU. —
Deşi de la venirea în fruntea primăriei municipiului a d-lui deputat M.
Văgăunescu, nu a trecut decât o singură campanie de lucru, totuşi programul
edilitar pe care l-a enunţat la venirea sa în fruntea municipiului a fost în
bună măsură pus în practică, astfel că astăzi a făcut un pas înainte spre modernizarea
sa.
LUCRĂRI DE PAVAJE
Printre
lucrările edilitare mai importante vom releva în primul rând lucrările de
pavaje a străzilor din cuprinsul municipiului, care au necesitat sume mari de
bani, dar care au fost totuşi procurate printr’o administrare chibzuită, fără a
fi nevoie de vreun împrumut. Astfel, s’au pavat străzile Buna Vestire, în
suprafaţă de 1310 m.p. al cărei cost a fost de 713.933 lei; Mareşal Presan în
suprafaţă de 5312 m. p., costul fiind de 2.870.242 lei; Ionitză Sturdza, în
suprafaţă de 8041,50 m.p., lucrare în valoare de 4.446.950, Basarabiei 540 m.p.
în valoare de 294.414 lei; piaţa calea Oituz 1534 m.p. în valoare de 843.302
lei; piaţa Catedralei Sf. Neculae în supr. de 1424 m.p. 854.023 lei; şi str.
Cristoveanu în supr. de 1251 m.p. 692.080 lei. În total s’au executat în
interval de 6 luni pavaje în valoare de 10 milioane 720.009 lei.
Pe lângă
lucrările de pavaje de mai sus s’au reparat vechile pavaje pe străzile Mihai
Viteazul şi Regele Ferdinand, s’a executat pavajul pe strada Buna Vestire, s’au
refăcut trotuarele din piaţa Sf. Neculai, toate aceste lucrări costând 34.889
lei.
TROTOARELE
Până la
venirea d-lui M. Văgăunescu în fruntea primăriei, periferiile oraşului erau
complect neglijate. Aproape nimic nu s’a făcut pentru regiunile din marginea oraşului,
printre care menţionăm în prin acele părţi pe timp de ploaie era imposibilă. Faţă
de această situaţiune, d-sa a dispus efectuarea unei serii întregi de lucrări
în regiunile periferice ale oraşului, printre care menţionăm în special
lucrările de trotuare. Astfel, s’au executat trotuare pe străzile Banul
Mărăcine, Iarmaroc, Cremenei, Bradului, C. Negri. Marconi. Aurel Vlaicu,
Hotinului, Artileriei, H. Beivscu, D. Cantemir, Trec. Borzeşti, Avram Iancu.
Casele Naţionale, Fundătura Conache, Mircea şi Traian, toate în suprafaţă. de
5551 m.p, care au costat lei 134.069.
Dacă timpul se va menţine favorabil se
vor mai executa trotuare pe străzile Zimbrului, Poştei, Crişan şi Gloriei în
suprafaţă de 1886 m.p., lucrări în valoare de 55.880 lei. In piaţa Sf. Neculai,
se execută trotuare în valoare de 116.400 lei. Deasemenea, hala a fost în
întregime asfaltată pe o suprafaţă de 1180 m.p. şi a costat 370.000 lei. Reparaţiunile
de trotuare ce s’au executat în cursul acestui an au costat 13.486 lei.
Au fost
prunduite străzile Ştefan cel Mare, Regina Maria cum şi alte străzi cu 2179 m.c.
prundiş, care au costat 108.568 Iei. Deasemenea, cu prundul scos din străzile
pavate, au fost prunduite numeroase alte străzi.
ALTE LUCRĂRI EDILITARE
În cursul
acestui an s’a mai executat podul de lemn de pe str. Lunca Bistriţei în lungime
de 49 m.l. în valoare de 75.726 lei; podul din parcul Bistriţei, în lungime de
21 m.l, în valoare de 44.769 lei şi s’au făcut reparaţiuni celorlalte poduri de
pe canalul uzinei, în valoare de 3.500 lei. Deasemenea, pentru ca şcolile să
poată funcţiona in mod normal s'au făcut reparaţiuni tuturor şcolilor primare,
în valoare de 110.407 lei.
Localul
primăriei a fost reparat, precum şi clădirea tipografiei comunale şi s’a vopsit
gardul primăriei, efectuându-se lucrări în valoare de 60.589 lei. S’a mai
terminat pavilionul de contagioşi dela spitalul comunal şi s’au cumpărat cele
necesare pentru infiinţarea unei farmacii la spitalul comunal, lucrări care au
costat 204.955 iei.
Pe lângă
cele arătate mai sus, sub primariatul d-lui M. Văgăunescu s’au mai executat
alte lucrări edilitare, mai mărunte. Astfel, s’au făcut diguri de piatră la
pârăul Bărnat; instalaţii de apă in piaţa centrală; s’a construit biserica dela
Şerbăneşti, s’a construit hala din cartierul C. F.R., s’au făcut numeroase
împrejmuiri şi înfrumuseţări în grădinile oraşului, portaluri de intrare la
hala centrală, cum şi gardul şi portalul de la cimitirul eroilor.
Mai trebue
de relevat sporirea capacităţii de producţie a energiei electrice prin
cumpărarea unui nou motor electric, care este în curs de instalare, precum şi
proiectul construirii noului abator, pentru care se întocmeşte acum planul şi
devizele.
La un buget
de 33 milioane, realizarea unor lucrări edilitare în valoare de 14.421.000 lei,
numai în intervalul de şase luni ale anului în curs, — fără a se aplica toate
impunerile prevăzute de legea finanţelor locale, cum ar fi de pildă taxa
ad-valorem, instituită pe mărfurile ce intră sau esă din oraş, — învederează
grija pe care actualul primar o manifestă pentru binele oraşului şi pentru
progresul lui.
vineri, martie 10
Starea vremii pentru 22 martie ...1935
Atunci, la momentul 0 al naşterii parcului central al Bacăului...
Sursa: ziarul Argus, 23 martie 1935
22 martie 1935. Prin târgul Bacăului primăvara își intra în drepturi. După o dimineață cam rece, Soarele avea să apară, prefigurând o zi frumoasă, cu un pic de vânt. Cojoacele și cizmele erau curățate și puse la păstrare. Un june aduce la primărie și înregistrează un memoriu semnat de peste 100 de cetățeni de frunte, prin care se solicita înfiinţarea unui parc pe terenul de pe lângă Spitalul „Pavel şi Ana Cristea”. Era momentul de început al nașterii - nu fără greutăți – al parcului nostru. Inima verde a Bacăului începea să bată...
Vezi şi: Ziua unei stări de spirit
O zi de vineri. Vineri, 22 martie 1935
Cum va fi vremea anul acesta, pe 22 martie? Cum vor fi vremurile?
PS: prin amabilitatea domnului Ilie Nicolae, avem confirmarea expertului: "Într-adevăr, cele consemnate în articolul prezentat sunt confirmate și în materialul de reanaliză (ERA). Astfel, în extindere o dorsală asociată anticiclonului Azoric concomitent cu prezența ariilor de joasă presiune active peste nordul Europei. Configurația barică prezentată a fost favorabilă unei circulații zonale, lucru definit prin direcția vestică a vântului. Mai mult, procesul de încălzire a vremii este sugerat și de faptul că sa menționat ceața matinală. Totuși, după câteva zile, presiunea urma să scadă, în ideea că se adâncea către sud un talveg, însă nu era ceva spectaculos în evoluția vremii."
joi, martie 9
Orașe pentru oameni
luni, martie 6
Uau: bazin de înot în parc!
Nu vă împacientați, vorbim de vara anului 1950 😏. Oricum, foarte interesat detaliul cu bazinul de înot din parc. Oare mai găsim vreun bunic care să ne povestească despre acele vremuri?
În marea
operă de înflorire a satelor şi oraşelor noastre şi de ridicare a lor din punct
de vedere economic, valorificarea resurselor locale de către Comitetele
Provizorii are o importanţă deosebită. Comitetele Provizorii, prin secţiile lor
de gospodărie şi industrie locală, au pornit cu hotărîre la îndeplinirea
acestei sarcini, rezultatele obţinute până in prezent fiind îmbucurătoare. Iată
un exemplu de felul cum Comitetul Provizoriu al oraşului Bacău se îngrijeşte de acest lucru. În parcul Libertăţii din acest
oraş a fost amenajat un loc special pentru copii, loc înzestrat cu un bazin de
înot, un pavilion de adăpost pentru copii şi mamele lor şi un solariu unde
copiii vor putea face plajă.
Sunt însă
şi unele Comitete Provizorii care nu acordă destulă atenţie acţiunii de
valorificare a resurselor locale. Comitetul Provizoriu ai oraşului Buhuşi-Neamţ
bunăoară deşi are multe posibilităţi, nu face acest lucru. Există în oraş o
fabrică de cherestea pe care Comitetul Provizoriu ar putea s-o pună în
funcţiune; tot aici s-ar putea duce o susţinută acţiune de valorificare a
fructelor. In oraş se fac numeroase construcţii şi dacă Comitetul Provizoriu ar
fi înfiinţat o fabrică de cărămidă, desigur că problema materialelor necesare
acestor construcţii ar putea fi soluţionată în bună măsură. Lipsa de preocupare
a Comitetului Provizoriu este dăunătoare oraşului şi un exemplu în acest sens
este faptul că instalaţiile electrice şi de apă sunt prost întreţinute. Iată de
ce Comitetul Provizoriu trebuie să pornească de urgenţă la lichidarea
pasivităţii faţă de aceste probleme şi să introducă un spirit gospodăresc,
caracteristic unui organ local de tip nou.
Sursa: “Bogăţii
scoase la iveală”, în “România liberă”, 23 iunie 1950
duminică, martie 5
vineri, martie 3
Târâș-grăpiș, spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei socialiste 😁
“Cum e şi firesc, sfatul popular al oraşului Bacău, are prevăzute în plan numeroase construcţii. Unele lucrări au fost începute şi construcţiile merg înainte, altele ca, de pildă, teatrul de vară din parcul Libertăţii, amenajări edilitare, cvartalul de locuinţe, şcoala din cartierul Gherăeşti etc., nu au fost nici măcar proiectate deşi fondurile pentru construcţia lor au fost alocate la vreme. În afară de acestea mai există însă şi alte construcţii neîncepute. Refacerea străzilor 9 Mai, 23 August şi alte lucrări nu au fost începute pentru că nu s-au prevăzut fonduri. La acestea există în schimb documentaţiile respective.
Din aceste două aspecte puse faţă în faţă, reiese că comitetul executiv orăşenesc şi-a creat singur încurcături. În loc să asigure documentaţii pentru lucrările care au deja fondurile prevăzute, a făcut exact pe dos. Aşa că unde sînt fonduri nu sînt documentaţii, iar unde sînt documentaţii nu sînt fonduri. O judicioasă planificare ar putea pune capăt acestei anomalii.”
Sursa: Cînd e una, nu e alta – ziarul România liberă, 31 mai 1958
Utilizarea terenului în Zona urbană funcţională Bacău (proiect Copernicus)
O hartă sugestivă a modului de utilizare a terenului pentru Zona urbană funcţională* Bacău (ZUF sau FUA în limba engleză - functional urban area), parte a programului Copernicus – Land Monitoring Service, materializat în proiectul Copernicus Urban Atlas. Produsul cartografic a fost obţinut din prelucrarea unui set de imagini optice la rezoluție spațială ridicată (VHR – Very High Resolution) efectuate de misiunea Sentinel-2.
*Zona urbană funcțională: o zonă urbană funcțională constă dintr-un oraș și
zona sa de provenienţă a navetiştilor. Zonele urbane funcționale constau,
așadar, dintr-un oraș dens locuit și o zonă de mobilitate zilnică mai puţin
populată, a cărei piață a muncii este puternic integrată cu localitatea urbană
(OECD, 2012). Prof. George Ţurcănaşu (Facultatea de Geografie, UAIC) detaliază şi clarifică conceptul: „Simplificând,
ZUF e un termen ce vizează arealul de recrutare a forţei de muncă navetiste pe
vectorul îndreptat spre oraşul central. Pentru a înlesni comparaţia între
diferitele structuri urbane europene, programul de finanţare ESPON recomandă ca
limita exterioară a ZUF să fie dată de valoarea de minim 15% navetişti din
populaţia ocupată. Nu se impune nici o restricţie din perspectiva morfologică.
În configurarea la nivel naţional a acestor tipuri de structuri, unele state
practică şi criterii morfologice, astfel încât ZUF ale diverselor state
europene nu sunt pe deplin comparabile.”