Neastâmpăr, pasiune nețărmurită, dragoste necondiționată pentru palimpsestele Bacăului. Mihai Ceucă, omul providențial care ne descifrează cu farmec și acribie tainele orașului pierdut, dar nu și uitat...
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
sâmbătă, mai 18, 2024
Începuturi: Aleea Parcului în anii `60
Deceniul VII al secolului trecut. O imagine deosebită prinde viață prin colorizare digitală. O întreagă lume de poveste și de povestit: Aleea Parcului și Parcul Libertății...
vineri, martie 22, 2024
Şapte primăveri în parc
Au fost şase
primăveri în care am avut tot atâtea motive de bucurie pentru a ne sărbători
parcul. Am plecat de la o idee şi am strâns alături oameni deosebiţi şi momente
de suflet. Au fost şase primăveri în care, prin eforturi proprii, am creat o
stare: starea de parc. În martie 2022, la patru ani de la prima încercare, am
reuşit să oficializăm ziua de 22 martie. „Un
22 martie cu bucurie și speranța că Bacăul nostru identitar va deveni mai bogat.
Povestea parcului este o filă importantă a prefacerilor urbanistice din ultimul
secol. Inima verde a orașului merită recunoaștere, atenție, repere. Un gest
simbolic pentru neuitare, pentru spiritul locului, dar și pentru speranța unui
oraș mai verde”, aveam să declar, cam euforic şi naiv, într-un interviu din
presa locală.
A venit şi cea de
a şaptea sărbătoare. Am crezut de cuviinţă ca aceasta să fie mai aparte: un
moment de reflecţie, un feed-back dar şi un moment al lucidităţii. Această zi
nu este sărbătoarea unor zănatici (doi, trei, câţi or mai fi), ci a unei
întregi comunităţi. Într-un oraş vivant, o scânteie este preluată de
administratorii cetăţii, este cultivată şi promovată durabil. În oraşul meu,
acest lucru este peste putinţă: tu centrezi, tu dai cu capul, vorba chibiţului.
Un asemenea moment nu este un hatâr făcut unor nebuni fără de linişte, nu este
subiect pentru jocuri politice sau pentru creşterea vizibilităţii unor fotolii.
S-a înţeles ce înseamnă 22 martie pentru băcăuani, pentru oraş? Asta am vrut şi noi să vedem, urmărind, într-un
format tip silenzio stampa, gradul de
implicare sau măcar de reamintire a unui reper din istoria urbanistică a
oraşului. A existat vreun interes din partea actorilor comunităţii, acei actori plătiţi pentru a
zidi şi nu a şterge cu indiferenţă?
Avem vreun feed-back din partea vremelnicelor personaje care se bat cu pumnul în piept, aruncând din jobenul
demagogiei şi ipocriziei esenţe tari, precum dezvoltare, modernizare,
durabilitate, ataşament, proiecte, viitor, moştenire, patrimoniu, viitor? La final de zi am putea trage o linie, dar nu prea avem ce contabiliza…Trist, foarte trist.
Mi-am spus că astăzi
nu voi mai traversa parcul la pas. O fac din ce în ce mai rar, de altfel.
Oricât aş căuta renaşterea primăverii în micile detalii ale naturii vegetale,
natura umană te izbeşte dureros prin ceea ce a lăsat în urmă, an de an. Dar nu
poţi să nu vizitezi un om bolnav, să nu-i aduci măcar o vorbă de alin în
clipele lui grele. Aşa că nu am rezistat: chemarea a fost prea puternică.
Pentru că din aceste fire nevăzute ale ataşamentului pentru o idee, pentru un
loc, pentru oraşul natal, eu, tu, altul, putem ţese şi duce împreună mai departe povestea
parcului, aşa cum a fost ea gândită de înaintaşi. Nu poţi să vezi zâne dacă nu eşti zănatic, spunea nemuritorul Nichita
Stănescu. Iar inima verde a Bacăului a avut, sunt convins, ursitoare care să o
păzească de rele şi să-i alunge toate aritmiile, indiferent de vreme şi de
vremuri...
La Mulţi Ani!
sâmbătă, martie 16, 2024
Modernizare cu drujba în Parcul Cancicov...
Paradoxul modernizării, varianta Bacău: să vorbeşti despre modernizare într-un oraş în care deficitul de spaţiu verde este cronic.. Detalii aici.
sâmbătă, martie 09, 2024
Harta magnoliilor din Bacău: o invitaţie pentru primăveri inflorescente
Simbol
al frumuseții și nobleții florale, magnolia este o specie aparte, cu o valoare
decorativă deosebită. Perioada de înflorire, desfășurată de la începutul
primăverii până la finalul verii (în funcție de specie și specificul climatic),
aduce în orice oraș o pată de culoare plină de șarm și optimism. Anul trecut am
putut vedea în București o adevărată emulație creată în jurul unor explozii
florale care au generat mici pelerinaje, grație unei iniţiative minunate,
aparținând Dianei Robu. M-am decis să nu mai pierd o nouă primăvară și să
preiau ideea pentru orașul nostru. Printr-un proiect colaborativ, putem
contura împreună harta magnoliilor băcăuane și putem țese poveștile din spatele
lor, bucurându-ne de spectacolul anual al dinamicii înfloririi. Într-o lume
tot mai grăbită, farmecul acestor inflorescenţe ne poate jalona traseele prin
primăverile orașului, oferindu-ne clipe de răgaz și bucurie.
Vă
invit așadar la o mică vânătoare urbană, prin completarea hărții cu noi adrese
și surprinderea fotografică a momentului de grație, primăvară de primăvară. Grupul dedicat de pe Facebook vă stă la dispoziție, preambul virtual al micilor frumuseți
vegetale trecătoare, dar importante pentru spiritul unui oraş care îşi doreşte
să fie cunoscut şi altfel decât prin clasicele clişee bacoviene...
HARTA poate fi vizualizată dând click AICI. Începutul este promiţător 💚
Pe aceeaşi temă: Raiul magnoliilor băcăuane, Magnolia, un simbol al frumuseţii..., Nu are nevoie de reclamă: magnolia lui Bacovia, Frumuseţea unei magnolii "necunoscute"
miercuri, februarie 28, 2024
Verdele răcoritor: aliatul orașelor împotriva temperaturilor tot mai ridicate
Un recent studiu exhaustiv, coordonat de un colectiv al Institutului pentru Sustenabilitate al Universității Surrey (Marea Britanie), evidențiază importanța diferitelor categorii ale infrastructurii verzi și albastre în reducerea temperaturilor din orașe.
Infografic: Efectele potențiale de răcire ale infrastructurii verzi-albastre în cele zece categorii selectate în studiul Urban heat mitigation by green and blue infrastructure: drivers, effectiveness, and future needs (sursă: Prashant Kumar).
joi, februarie 22, 2024
Heterotopii urbanistice
Spunea Michel Foucault: Consider că viitorul noi îl facem. Viitorul este felul în care noi reacţionăm la ceea ce se petrece, este modul în care noi transformăm în adevăr o mişcare, o îndoială. Dacă vrem să fim stăpâni peste viitorul nostru, trebuie să ne punem în mod fundamental problema zilei de azi.
joi, februarie 15, 2024
Rămăşiţe...sportive
Rămăşiţe dintr-o fostă bază sportivă de excepţie pentru anii ’70 – ’80 şi zonă verde proiectată organic în prelungirea Parcului Libertăţii. Atunci făceam opturi cu bicicleta prin Orăşelul Copiilor, aplaudam fantasticele meciuri ale unei mari campioane naţionale şi europene, Ştiinţa Bacău, jucam tenis sau aşteptam pe stadion nume celebre de la Steaua şi Dinamo. Acum mai trec pe acolo doar pentru vreun curs festiv, rarisime evenimente culturale sau dacă mi se face poftă de ceva brănzeturi aduse lunar de o familie de năsăudeni la un târg cu profil ambiguu, dar intitulat pompos: EXPO. Perspectiva bird's-eye încearcă să atenueze cu detaşare compoziţia dizarmonică, dar fără mare succes. Timpul cerne, urbea se schimbă. Anticii aveau dreptate: Tempora mutantur, nos et mutamur in illis...Timpul se schimbă și noi ne schimbăm odată cu el.
luni, februarie 12, 2024
Pădurea Șerbănești: locul în care natura te face să uiți rapid de oraș
Cel mai fain loc de pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău în care natura mai pulsează pe alte ritmuri decât cele citadine. O adevărată comoară care trebuie conservată și ocrotită pentru generațiile care urmează.
joi, februarie 08, 2024
DN2/E85 în topul celor mai aglomerate drumuri
Recensământul general de circulaţie rutieră din anul 2022 și gestionarea datelor de trafic la nivel CESTRIN.
"CESTRIN a
creat această hartă pentru a servi interesul public, ilustrând gestionarea
datelor de trafic la nivel național în România pentru anul 2022. Pe hartă sunt
marcate diferite sectoare de drumuri, cu intensități medii zilnice anuale ale
traficului. Valorile sunt colorate diferit pentru a indica volumul de vehicule:
de la sub 5000 până la peste 25000 de vehicule pe zi.
Valorile
indicate pe hartă reprezintă nivelul de intensitate medie zilnică anuală pentru
întregul sector de drum și sunt determinate ca medie ponderată în funcție de
lungimea subsectoarelor componente ale acestuia.
Colectarea
datelor de trafic rutier intră în atribuțiile CESTRIN, aceasta fiind singura
entitate subordonată C.N.A.I.R. S.A. care are în atribuții prelucrarea și
furnizarea datelor de trafic. Printre principalele metode de obținere a datelor
referitoare la traficul rutier se numără:
-
Recensământul general de circulație rutieră;
- Anchetele
de circulație Origine – Destinație;
-
Înregistrările automate de circulație."
Sursa:
CESTRIN
Vizualizare
hartă in aplicaţia web-GIS: https://cestrin.maps.arcgis.com/apps/webappviewer/index.html?id=a951c7ba57074b869e6c55d379e41210
sâmbătă, ianuarie 27, 2024
Dinamici demografice şi spaţiale în oraşul Bacău
La recensământul populaţiei din
1992, Bacăul avea să atingă apogeul demografic: 205.029 locuitori. Ultimul recensământ (2021) avea să bifeze doar 136.087 rezidenţi, cu o treime mai
puţin.
În anul 1993, intravilanul oraşului
Bacău însuma 1883 ha dintr-un total
de 4318,7 ha, cât reprezintă suprafaţa
teritoriului administrativ. În trei decenii, intravilanul a ajuns să ocupe
aproape 90% din suprafaţa municipiului
(3880 ha).
La sfârşitul anului 1991 existau 63.169 locuinţe. La finalul lui 2022,
Bacăul aduna o zestre de 73126 locuinţe.
Ar fi interesat de analizat dinamica numărului total de clădiri. Nu am date la
îndemână, rămâne pe altădată.
Despre densitatea populaţiei şi faptul
că am rămas în topul celor mai densificate oraşe am mai scris. Nu am informaţii
oficiale despre parcul de autovehicule înmatriculate pe raza oraşului. Chiar şi
fără aceste statistici, ne este foarte clar că evoluţia motorizării a fost una
aproape exponenţială. Implicit, problema mobilităţii băcăuanilor şi dezvoltarea
unei infrastructuri moderne devine o prioritate pentru viitorul apropiat într-un oraş foarte densificat, cu o tramă stradală subdimensionată şi ineficientă pentru "muşuroiul" care se prefigurează tot mai mult.
luni, ianuarie 22, 2024
Bacău - vedere aeriană
O imagine cu centrul Bacăului într-o zi friguroasă de ianuarie. Pasionaţii fizionomiilor urbane vor descoperi multe lucruri interesante.
sâmbătă, ianuarie 20, 2024
Bacăul anilor ’70
Bacăul apariţiei mele prin acest univers👀. Perioada în care dinamismul demografic şi dezvoltarea economică determină includerea urbei lui Bacovia în categoria oraşelor mari ale României (peste 100.000 locuitori).
luni, ianuarie 15, 2024
Dinamica spaţiilor verzi din municipiul Bacău
Notă: conform precizărilor metodologice elaborate de INS Bucureşti, valorile se referă la suprafaţa spaţiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi şi flori, păduri, cimitirele, terenurile bazelor si amenajarilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localitătilor. În cadrul spaţiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole, suprafaţa lacurilor etc.
marți, decembrie 26, 2023
Despre pârâul Negel şi strada Mioriţa
Câteva articole din presa vremii despre năbădăiosul Negel. Pentru documentare recomand cercetarea făcută de domnul inginer Mihai Ceucă şi publicată în articolul: Pârâul Negel, coşmarul băcăuanilor.
miercuri, decembrie 13, 2023
Sistematizarea cartierului Nord
Acum 40 de ani, proiectul de sistematizare a nordului oraşului avea în vedere peste 4000 de apartamente noi şi o tramă stradală modificată aproape în totalitate (v. foto). Între străzile Aprodu Purice şi Hatman Berescu, varianta avizată de către arhitecţi preconiza construirea unui mare bloc cu magazine la parter. Spre norocul nostru, proiectul nu a fost realizat în totalitate: ne putem bucura astfel de unul dintre cele mai îndrăgite spaţii verzi amenajate din oraş: Parcul Nord. Râmâne totuşi o întrebare: ce "lebădă neagră" a făcut ca organele de partid şi de stat să-şi schimbe opţiunea?
vineri, decembrie 08, 2023
joi, decembrie 07, 2023
Bacăul, municipiu
Un mic, dar important reper cronologic și urbanistic, prilej de bucurie citadină pentru cei care își iubesc cu adevărat orașul: pe 7 decembrie 1929 Bacăul a fost declarat municipiu (decretul a fost publicat în MO nr. 274, două zile mai târziu). La numai un an distanță, recensământul populației certifica și demografic dinamica ascendentă în ierarhia urbană moldovenească, orașul urcând pe poziția a treia, după Iași și Galați, cu 31138 locuitori (34281 locuitori luând în calcul limitele actuale ale teritoriului administrativ).
joi, noiembrie 16, 2023
miercuri, noiembrie 15, 2023
"Municipiul Bacău nu are apă suficientă. Cauzele lipsei. Ce măsuri se propun pentru îndestularea oraşului cu apă."
La recensamantul din 1930, Bacăul număra 31138 locuitori, dar problema apei era la fel de complicată ca şi astăzi. Un articol descoperit în ziarul Dimineaţa din septembrie 1934 ne oferă o imagine sintetică a necazului urbei de pe malurile Bistriţei:
Municipiul
Bacău nu are apă suficientă. Cauzele
lipsei. Ce măsuri se propun pentru
îndestularea oraşului cu apă.
Deşi aprope întreg
oraşul este împânzit cu conducte de apă potabilă, lipsa ei este resimţită în
cartierele periferice ale oraşului şi chiar pe străzile principale la imobilele
cu etaj, unde apa nu poate urca din cauza presiunii foarte scăzute. Lipsa apei
este resimţită in special în cartierele periferice unde mai dăinuiesc vechile
fântâni şi care constituie focare de infecţie din cauza neîngrijirii. La
cererile repetate ale locuitorilor din aceste cartiere de a li se întinde
conductele de apă, vechile administraţiuni comunale se opuneau, temându-se ca din
cauza extinderii conductelor, apa din rezervor să nu mai fie suficientă, el
fiind construit în anul 1909.
Actuala
administraţie comunală hotărâtă a extinde reţeaua de conducte de apă în toate
cartierele oraşului, a supus chestiunea unui inginer specialist. În acest scop,
la invitaţia făcută de d. Const. Zlotescu, primarul municipiului, a sosit în
localitate, d. inginer V. Ionescu din Bucureşti, care a examinat la faţa locului
problema alimentării cu apă potabilă a întregului oraş. Din raportul întocmit
de d-sa rezultă că pentru nevoile de astăzi ale oraşului, cantitatea de apă ce
trece prin rezervorul de apă şi se consumă în oraş, este cu mult mai mare ca aceia
necesară şi dacă în oraş se simte nevoia de apă, cauza este numai risipa
extraordinară ce se face de consumatori, în detrimentul municipiului. Această
mare risipă se traduce printr’o însemnată consumaţie de energie electrică şi o
uzură a maşinilor şi instalaţiunilor de pompare fără nici un rost.
Debitul conductei care aduce apa în rezervor,
de unde apa trece în reţeaua de distribuţie, poate debita 6600 mc în 24 de ore,
când ea este pompată de cele două pompe instalate la uzina hidro-electrică de
la Gherăeşti şl 4200 mc când apa este pompată în rezervor de o singură pompă. Cantitatea
necesară după normele obişnuite ar fi de 2500 mc în 24 de ore, iar debitul de care
dispune astăzi oraşul este cu mult mai mare decât acela necesar şi ar ajunge la
o populaţie de 42.000 locuitori, sau 66.000 locuitori, după cum apa este pompată
de o singură pompă sau de amândouă pompele uzinei hidro-electrice.
SE VOR INTRODUCE COMPTOARE
Pentru a remedia
situaţia actuală, adică pentru a împiedica risipa extraordinară ce se face
astăzi din care cauză suferă cartierele periferice care au conducte şi
imobilele cu etaj din centrul oraşului d. inginer V. Ionescu, în raportul pe
care l-a întocmit d-sa, propune înfiinţarea comptoarelor de apă la toţi
abonaţii, iar acei cari consumă apa fără a avea directă legătură cu conducta,
să fie obligaţi a plăti după alte norme, ce ar urma sa se stabilească printr’un
regulament, luându-se ca model Capitala sau alte oraşe, în mediu 2000 mc. de
apă în 24 de ore, cu actualul preţ de 4 lei mc se va realiza un venit brut de 2.920.000
lei, adică s’ar dubla venitul actual şi tot odată s’ar face o mare economie de
energie electrică şi s’ar evita prea marea uzură a maşinilor, ceia ce ar reduce
şi cheltuelile la jumătate.
Înfiinţarea
comptoarelor mal are şi avantajul verificărilor pierderilor de apă la
instalaţiunile particulare, iar abonaţii nu vor putea fi nemulţumiţi, pentru că
vor plăti numai apa consumată notată pe comptor şi cu un preţ destul de mic
faţă de alte oraşe.
Raportul întocmit
se mai ocupă de chestiunea canalului uzinei hidro-electrice de la Gherăeşti şi
de malul apei Bistriţei, care fiind mâncat de ape, ameninţă uzina.
Alimentarea
oraşului cu apă suficientă, fiind una din preocupările principale ale actualei
administraţii comunale, chestiunea va fi adusă in discuţiunea delegaţiei
consiliului, care avea să se pronunţe asupra propunerilor formulate de
inginerul specialist, prin raportul întocmit, privitor la măsurile ce trebuesc
luate.
Foto: fostul rezervor de apă al oraşului, amintit în articol (sursa: Grigore
Grigorovici, 1933). Rezervorul de apă (construit din beton armat, cu o
capacitate de 800 mc şi o înălţime de 20 m) face parte astăzi din complexul Observatorului
Astronomic "Victor Anestin".