Harta termică a Parcului Cancicov

       Trei ani (2022-2024) şi nu mai puţin de 26304 înregistrări ale temperaturii aerului în două adăposturi meteo amplasate la C.N. “Gh. Vrănceanu” şi C.N. Pedagogic "Ştefan cel  Mare" – la limita cu Parcul Cancicov. Graficele de mai jos oferă o imagine sintetică, clară şi solidă a rolului major jucat de inima verde a oraşului Bacău în moderarea topoclimatului urban, prin comparaţie cu zona centrală, unde densitatea construcţiilor determină un efect clasic de “insulă termică urbană”.

  Aceste rezultate oferă argumente științifice solide pentru gestionarea durabilă a spaţiilor verzi urbane pe plan local. Cele mai importante aspecte care merită a fi menţionate:

1. beneficii cuantificabile şi constante: Parcul Cancicov oferă o răcire medie de 0.92°C pe tot parcursul anului, cu vârfuri de până la -1.43°C dimineața și -1.38°C în luna august.

Lunile  cu cel mai puternic efect: august: -1.38°C (maxim), septembrie: -1.18°C, iulie: -1.22°C. Lunile  cu efect redus sunt noiembrie (-0.58°C) şi  decembrie (-0.59°C);

Diferenţe termice sezoniere: vara: -1.24°C (efectul cel mai puternic), toamna: -0.96°C, primăvara: -0.83°C, iarna: -0.64°C (efectul cel mai slab);

Concluzie: spațiile verzi nu sunt un "lux" sau "decor", ci  o infrastructură urbană funcțională cu beneficii termice măsurabile.

 

2. Impact maxim în perioade critice: efectul de răcire este cel mai puternic vara (1,24 C), adică exact atunci când orașul suferă cel mai mult de căldură şi consumul de energie electrică pentru aer condiționat creşte exponenţial...

Concluzie: investițiile în spații verzi protejează sănătatea publică și reduc costurile energetice în momentele critice.

 

3. pattern-ul  termic în 24 de ore:

- răcire maximă: ora 09:00 (-1.43°C) și 10:00 (-1.37°C)

- răcire minimă:  intervalul orar 03:00-05:00 (-0.60°C)

- cel mai răcoros interval: 06:00-12:00 (-1.1°C în medie)

Concluzie: verdele protejează populația în orele de vârf termic prin reduce stresului termic în orele de activitate intensă.

 

4. Necesitatea conservării speciilor de arbori şi arbuşti existenţi, plantări consistente în următorii ani pentru a diminua rarefierea vizibilă din ultima perioadă.

Efectul de răcire este consistent pe cei trei ani analizaţi (2022-2024), sistemul vegetativ era (încă...) stabil. Pierderea vegetației mature înseamnă pierderea efectului de răcire acumulat în decenii, demonstrând încă o dată că parcurile urbane reprezintă în primul rând spaţiu verde şi secundar amenajări care micşorează şi fragmentează spaţiul verde. Un parc matur nu se recreează în doi-trei ani, deci efectul „park cool island”  este direct proporţional cu structura, compoziţia şi densitatea fondului arboricol. Gestionarea viitoare necesită plantări sistematice cu specii care amplifică răcirea (arbori cu frunziș dens) şi crearea de "coridoare verzi" conectate la parc prin înverzirea zonelor adiacente deficitare.

 

Concluzie generală: Parcul Cancicov nu este doar un spațiu verde cu funcţie de agrement - este un sistem natural de aer condiționat care funcționează gratuit 24/7, oferind oraşului o binemeritată răcorire. Gestionarea corectă a celui mai complex spaţiu verde din municipiu nu este o cheltuială, ci o investiție  pe termen mediu şi lung în sănătatea publică, eficiență energetică și reziliență climatică.

Notă: Datele au fost culese din reţeaua de observaţie instalată în cadrul proiectului UCLAR (https://geo.uaic.ro/uclar/) începând cu anul 2022 şi continuate în proiectul MOBCLIM (https://www.geo.uaic.ro/mobclim/), proiecte coordonate de conf. dr. Lucian Sfîcă de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. (geo.uaic.ro)

Pe aceeaşi temă:

 Pentru zile caniculare: Cum bate inima rece a Bacăului?

Cancicov Park Cool Island

 

Frații de la Colegiul "Gh. Vrănceanu"

    La intrarea elevilor în unitatea de învătământ, generații întregi de adolescenți sunt întâmpinați în tăcere de un cuplu cu totul deosebit: doi arbori din specii diferite, crescuți atât de apropiați încât, în timp, și-au sudat trunchiurile la bază. S-a format astfel un țesut de cicatrizare (calus) prin fenomenul de inosculație. Acest lucru se întâmplă natural la unele specii – tei, arțar, plop, salcie, chiar și la mesteceni sau stejari. Fuziunea lor, atât mecanică, cât și biologică, creează un cuplu estetic remarcabil și ne oferă un exemplu de reziliență urbană: natura se adaptează chiar și la plantări mai puțin reușite.

Casa Alecsandri reabilitată cu AI

Văd că e moda restaurării fizionomice cu ajutorul AI, rezultând caricaturi simpatice. Eu am încercat ceva mai serios, propunând restaurarea Casei Alecsandri din Bacău. Iată două viziuni diferite:

 

Orașul în modul macro

Sunt zile în care nu poți scăpa de senzația că totul este gri, monoton și urât, că nu are rost să ieși din casă, mai ales pe o vreme rece și umedă. Asta se întâmplă pentru că privești „totul” cu o singură distanță focală preconcepută.

O soluție care ne poate scoate din impas este să aplicăm tehnica fotografică a „macro-ului emoțional” – reducerea câmpului vizual prin limitarea privirii la detalii de ordinul zecilor de centimetri: textura unei frunze uscate, modelul ruginiu al unui gard, primele semne vegetale ale primăverii sau picăturile de ploaie pe un geam.

Această „apropiere” (la propriu și la figurat) ne va reaminti că frumosul este fractal: există la orice scară, dacă alegi să te uiți. Este fascinant cum fotografia, deși pare o artă a „capturării” realității, este de fapt o artă a proiecției. Prof. Vlad Eftenie spune adesea că noi fotografiem ceea ce suntem, nu doar ceea ce vedem. În felul acesta, chiar și un simplu ghiocel apărut lângă resturi de moloz ne poate aminti că frumosul nu a dispărut și că ziua nu e deloc pierdută...

 Realitatea este „materia primă”, dar forma finală este modelată de proiecția conștiinței noastre pe traseele noastre citadine, aparent arhicunoscute și atât de anoste. Iar pentru această proiecție nu e nevoie să luăm cu noi vreun device, ci doar să ieșim din casă cu ochii plini de curiozitate. În definitiv, oricât am încerca, cele mai frumoase cadre ale momentului ne vor bucura sufletul fără să fim nevoiți să apăsăm pe vreun buton declanșator ...

Foto de astăzi, exasperat de lapovița dintre blocurile gri😁

Farmecul Slănicului

 Farmecul clipei imortalizate în perla turismului balnear din acea perioadă de început de secol XX, Slănic-Moldova. Inconfundabilul parfum al unei epoci trecute, dar (încă) nu și uitate...

Sursa: Alexandru  Colacel. Recolorizare digitală.

Cum a fost luna ianuarie din punct de vedere meteorologic?

 După o analiză intermediară (click aici), avem acum întregul tablou al lunii ianuarie. Cu o temperatura medie de -2,1 C,  Gerar 2026 se aşează confortabil pe locul 3 al celor mai reci luni ianuarie din ultimul deceniu (după anii 2017 şi 2019). Am avut parte de nouă zile de iarnă şi patru zile cu ger, temperaturile extreme variind între -12,8 C şi 7,6 C. Semnificativ este de amintit cel mai lung val de frig din ultimele ierni (v. grafic), perioadă care ne-a adus aminte un pic de iernile deceniilor trecute... 

    Media temperaturilor maxime zilnice (0,6 C) s-a apropiat de şablonul iernilor moldave, fără a adăuga însă şi un strat consistent de zăpadă (19, 8 l/mp, sub media climatologică).  Una peste alta, un ianuarie cu mai puţine anomalii pozitive cu care ne-am cam obişnuit în ultimii ani. Stratul cvasipermanent de nori plumburii, frigul şi percepţia unui început de an plin de "bucurii" financiare pentru mulţi dintre noi  a determinat senzaţia unei luni care părea că nu se mai termină. Bine ai venit, Făurar! Să-ţi fie trecerea lină spre primăvara cea aşteptată cu nerăbdare...

Demografii de avarie

 

Sursa: DJS Bacău - Infostat nr. 10/2025

Ianuarie 2026, bilanţ intermediar: mai frig decât 2017?

    Am avut parte în ultimii ani de ierni blânde, atipice pentru regiunea noastră. Ianuarie 2025 a fost un pseudogerar. Din acestă cauză, valul de frig care pare a nu se mai termina, ne exasperează. Avem deja o medie termică intermediară de -3,1 C, care ne aduce aminte de ianuarie 2017, ultima lună de iarnă cu adevărat serioasă (v. grafic).

    Ultima decadă a lunii ne va confirma specificul hibernal şi dacă vom bate noi recorduri zilnice sau lunare. Într-o zi de Blue Monday, nu ne rămâne decât să aşteptăm cu optimism  retragerea bestiei anticiclonale estice...

Ianuarie 2017, ultimul ianuarie cu adevărat rece

Recorduri termice băcăuane în luna ianuarie (2000-2025)