Evident, pentru Bacăul nostru.
DEFERLĂRI
Despre şi pentru Bacău. Totul la obiect.
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
luni, iulie 07, 2025
miercuri, iulie 02, 2025
Confluenţa Bistriţa - Siret: tărâmul unde natura îşi rescrie constant propria hartă
La 9 km sud-est de centrul municipiului Bacău, într-o luncă largă și adesea tăcută, Bistrița se întâlnește cu Siretul, marele colector al apelor Moldovei. Tărâm fertil de studiu pentru geomorfologia fluvială, unde relieful local este permanent modelat de procese active de acumulare, acest ultim sector rămâne puțin cunoscut băcăuanilor. Cu excepția pescarilor aventuroși care ajung pe digul de protecție în căutarea firului întins, zona rămâne în continuare ocolită: bălțile, grindurile, canalele, meandrele, malurile schimbătoare și mai ales accesul incomod pot reprezenta pentru mulți citadini comozi inconveniente care să anuleze aerul biodiversității libertine.
În
vremuri ploioase, Siretul domină; în perioadele line, Bistrița se strecoară cu
discreție. În acest echilibru dinamic, natura își rescrie constant harta. Din
acest punct de vedere, devine foarte interesant de analizat evoluția modului în
care Bistrița se unește cu Siretul printr-un singură albie sau se despletește
în două sau chiar mai multe brațe, după cum ne arată reprezentările
cartografice mai vechi (foto). Cu siguranță, lucrările hidroenergetice din anii '60-'80 de pe cursul Bistriței și apariția Lacului
Galbeni pe Siret (1983), au modificat toți parametrii sistemului hidrologic din
care a fost desprins canalul de fugă al ultimei hidrocentrale din salva de treisprezece obiective incluse sistemului energetic naţiomal.
Efectele asupra raportului uscat-apă din ultimul kilometru de curs au fost însă
prea puțin studiate...
Pentru
perioada actuală, fotografiile făcute acum câteva zile cu drona și imaginile
satelitare actualizate la nivel de februarie 2025 (sursa: Google Earth) ne
conturează clar cele două brațe care mărginesc o mică "deltă" (termen
pentru placul tabloidelor 😁) care ar merita o
atenție sporită, în condițiile în care scăderea debitului de pe cursul vechi al
râului este o realitate a ultimelor decenii...
Dincolo
de curiozitatea geografică, confluența rămâne peren o metaforă profundă a întâlnirii
dintre diferențe: două ape care vin din lumi diferite, purtând cu ele povești
de munte sau de șes, se unesc fără conflict. Ele nu devin una prin
uniformizare, ci prin amestec. Într-o lume obsedată de granițe, râurile ne
arată cu totul altceva: că întâlnirea nu înseamnă pierdere, ci îmbogățire. Că două
destine pot curge împreună, păstrându-și fiecare izvorul, dar construind o nouă
direcție...
Privind
firul apelor, putem învăța "in situ" că întâlnirea nu e o oprire, ci o continuare. Ca în
viață: fiecare dintre noi e un râu care, la un moment dat, se întâlnește cu
altul. Ceea ce contează nu e doar de unde venim, ci cum curgem împreună mai
departe...
duminică, iunie 01, 2025
Mai 2025: sinteza meteo a unei luni ieşite din tipare...
Ultima lună de primăvară calendaristică va râmâne cu
siguranţă în istoria meteorologiei, dar şi în conştiinţa publică (fie doar şi
pentru faptul că mai sunt destule centrale termice de apartament care
funcţionează pe modulul iarnă) prin două caracteristici ieşite din comun:
-o lună rece, chiar foarte rece, dacă ne gândim că în
ultimii ani Florarul părea mai degrabă o antecameră a verii. Cu o medie de 13,5 C, mai 2005 se încadrează în topul
celor mai friguroase luni din ultimele opt decenii (!), după lunile mai din 1992 (12,3 C), 1991 (12,7 C), 1953 (13,2
C) şi 1943 (13,4 C), la egalitate cu luna mai 1960.
- pluviometric, cred că putem vorbi de un adevărat record al ultimelor decenii: 185,8 l/mp, de trei ori mai mult decât media lunară multianuală. Cu siguranţă, în funcţie de diferiţi factori locali, această valoare a fost depăşită semnificativ în proximitatea oraşului – exemplific cu situaţia înregistrată de mine în comuna Letea Veche ( 230,4 l – v.foto).
Doar lunile mai 2005 (172,8 l/mp) şi 2019 (151 l/mp) s-ar mai putea compara din acest punct de vedere. Pentru a avea o imagine şi mai clară asupra acestui record, să menţionăm că în ultimii 25 de ani, această cantitate lunară de precipitaţii nu a mai fost depăşită decât în trei cazuri: octombrie 2016 (200,4 l/mp), iunie 2013 (194,2 l/mp) şi iunie 2010 (193,2 l/mp)! Precipitaţiile au căzut în 18 zile, cea mai ploioasă zi (24 mai) însumând la staţia meteo oficială 38,3 l/mp, zi care a dat startul celei mai ploioase perioade din lună, cu efecte alarmante asupra debitelor din hidrografia municipiului (Trebeş, Bârnat). Una peste alta, o lună de primăvară enervant de capricioasă, dar din fericire fără alte hazarduri meteo care i-ar fi dus la exasperare pe iubitorii optimului termic şi de însorire pre-estivală...
marți, mai 13, 2025
Pe sub castanii copilăriei...
luni, martie 31, 2025
Hanami
Pentru o nouă zi mohorâtă, într-o fereastră dintre ploi, ieși din casă în căutarea stropilor de ploaie și de bună dispoziție. Îți revin în minte cuvintele prof. Vlad Eftenie și pașii devin mai ușori. Primăvara este prin ea însăși un moment de grație...
"Pot spune că aflarea “frumosului” este o artă, în lumea haotică și toxică în care trăim. O preocupare absolut necesară pentru păstrarea unei sănătăți a spiritului. Am nevoie să văd frumos, pentru a–mi face bine, zilnic."
sâmbătă, martie 22, 2025
22 martie: parcul la 90 de ani
Evoluția și dezvoltarea urbanistică înseamnă fără niciun dubiu schimbare. De la vechea țarină a orașului. De la câteva principii solide de amenajare peisagistică. De la primele poteci trasate printre primii arbori plantați. De la gardul împrejmuitor. De la prima bancă, primul rond de narcise și primul stâlp de electricitate. De la coloana de lemn sculptat cu fior artistic. De la fântâna arteziană. De la un lăcușor cu nuferi și sălcii plângătoare. De la un stadion. De la un muzeu. De la tangajul intereselor multiple. De la uitare, ignorare, indiferență, ipocrizie. De la implicare, identitate, afectivitate, memorie, prețuire. De la o generație la alta. Ce ar trebui să rămână peste toate aceste schimbări trecute, prezente sau de perspectivă? O inimă verde a orașului, un spirit al locului pentru cei care au crescut cu parcul - (a)casă. Așa va fi și acum? (P)arc peste timp? Inelele arborilor, precum cronicarii, vor cerne schimbarea...
#stareadeparc
http://www.deferlari.ro/2018/03/patrimoniul-verde-parcul-cancicov-din.html?m=0
vineri, martie 07, 2025
Iscălituri prin Slănicul de acum un secol...
Iscăliturile şi Slănicul. O
notă caracteristică a staţiunilor noastre climaterice şi balneare e desigur
obiceiul iscăliturilor, scrijiliturilor şi săpăturilor pe arbori, pe poduri, pe
stînci, pe stîlpii chioșcurilor etc etc. Aseminea, iscălituri întîlneşti pe
stînci ameninţătoare, aproape inaccesibile, pe marginea unei prăpăstii
întunecate, într-un desiș de brazi pierdut în departarea munţilor, pe bolovanii
unui izvor tăinuit, pe scoarța. unui brad dintr'o vale spăimoasă despicată în
inima muntilor...
Deşi
acest obicei găseşte dezaprobarea multora, şi în special a scriitorilor cari
întîlnesc un fericit prilej să exhibeze tirade fulgerătoare asupra vanităţii şi
prostiei (zic ei!) omeneşti, şi să creieze momente psihologice tot așa de pretenţioase
şi tot atita de înalte ca şi vederile lor, totuşi de acord cu cea mai mare
parte dintre cetitori, vroim să vedem numai partea poetică ce caracterizază
această inclinaţiune spontană a omului..
Adeseori după ani îndelungaţi te reîntorci în locurile pe care le-ai vizitat în tinerețe. Cine ar putea tăgădui duioşia ce o simţi cind întîlnești numele unui prieten la care poate nu te mai gîndeai, care poate a părăsit lumea aceasta, uitat de mult? Cîte amintiri nu-ţi evocă acest mic semn ce a cetluit o clipă din viața aceasta etern curgătoare? Poate întîlnești şi numele tău printre altele prietenoase. Îţi revine în minte atunci, vremea aceea cu toate iluziile şi decepţiile ei, cu toate speranţele ei poate îndeplinite acuma, cu idealurile ei... Le revezi o clipă cu gîndul aşa cum erai, așa cum era pe atunci, ai învins legea asta fatală a clipelor care nu se mai întorc, a clipelor care-ţi rod inima şi sufletul cu nepasare crudă... Simţi plăcerea duioasă, senină şi înălțătoare a omului ce a întrezărit măreţia sublimă a nemurirei, cugeți, devii parcă bun şi mai îngăduitor pentru meschinăriile vieţii, mai generos, te regenerezi într'adevăr...
De aceea găsim că tiradele mîndre ale scriitorilor împotriva acestor simbole inocente, împotriva acestor cristalizări de clipe din viaţă nu numai că sunt nedrepte, dar mărturisesc o lipsă complectă de simţ şi de pătrundere sufletească.
Articol publicat la rubrica Fugitive în săptămânalul Curierul Slănicului, 30 iulie 1904
joi, martie 06, 2025
6 martie: dimineața iarnă, la amiază primăvară...
25,5 C amplitudine termică pentru Bacău! Explicaţia? O combinaţie rară: noaptea precedentă a fost calmă şi senină, umiditate foarte scazuta (10-15%), regim anticiclonal. Detalii aici.
sâmbătă, martie 01, 2025
Februarie 2025: de 12 ani nu a mai fost aşa de rece...
Anul trecut am avut parte de cel mai cald februarie, record incredibil prin cei 7,0 C medie lunară. După un ianuarie foare cald (3,3 C ca medie lunară), februarie 2025 ne-a adus aminte de iernile normalităţii de odinioară: o medie lunară negativă (-1,6 C) nemaintâlnită de şase ierni. Mai rece decât anul acesta a fost în ultimii ani doar februarie 2012 (v. grafic)... Cele nouă zile de iarnă (zile cu temperaturi maxime sub 0 C) ne-au cam făcut să ne fie dor de luna ianuarie...😏 Să vină primăvara cea frumoasă!