Veşti bune: spaţiile verzi din municipiul Bacău au crescut cu peste...1 mp

O analiză comparativă a situaţiei spaţiilor verzi inventariate la nivelul municipiului Bacău, pe baza rapoartelor anuale privind starea mediului din judeţ (rapoarte elaborate de APM Bacău şi publicate aici):

Bază de date A INS Bucureşti, disponibilă on-line prin serviciul INS - Tempo, ne oferă următoarea dinamică a spaţiilor verzi:

Dincolo de situaţia scriptică, de inadvertenţe şi cosmetizări legislative, rămâne de mare actualitate întrebarea: Care este situaţia REALĂ?

Căutaţi case de vacanţă şi cabane? Haideţi în reţeaua Rentakub!

     A trecut doar ceva mai mult de un an de când semnalam în peisajul turistic băcăuan a unei investiţii remarcabile, de un farmec aparte: satul de vacanţă LaKuburi din Slănic-Moldova (click aici). De atunci, sute de turişti au călcat pragul acestui pitoresc loc, miile de review-uri pozitive, fotografiile şi aprecierile făcând dovada petrecerii agreabile a unor zile minunate în confortul kuburilor. Iată că acum, graţie succesului firesc obţinut în Perla Moldovei, iniţiatorii şi proprietarii proiectului pilot au început să dezvolte afacerea la nivel naţional, prin construirea de kuburi şi în alte zone cu potenţial turistic: Băile Felix, Bran, Cluj-Napoca, Constanţa, Râşnov, Vatra Dornei.

Mai mult decât atât, prin dezvoltarea platformei online Rentakub, este oferită o soluţie inteligentă de cazare pentru cei care îşi doresc să închirieze case de vacanţă şi cabane. În condiţiile în care pandemia COVID a schimbat comportamentul şi preferinţele de cazare ale turiştilor de la vechii coloşi hotelieri, cu sute de camere, la capacităţi de cazare mai mici, dar mai sigure epidemiologic şi mai apropiate de natură, Rentakub oferă o inedită soluţie de cazare, care prezintă numeroase avantaje faţă de clasicele canale de rezervare online: selecţia riguroasă a variantelor de cazare (acestea respectând filosofia designului, intimitatea, utilarea şi siguranţa sejurului), uşurinţa navigării pe site, confirmarea imediată a rezervărilor, afişarea transparentă a tuturor detaliilor legate de preţ, facilităţi şi disponibilitate, anularea gratuită cu 14 zile înainte de sosire, rambursarea a 50% din preţul cazării în condiţiile anulării cu 7 zile înainte de sosire ş.a.

Cu totul deosebită mi s-a părut propunerea Rentakub privind posibilitatea unui parteneriat profitabil cu proprietarii de case de vacanţă şi cabane care doresc înscrierea în reţea. Accesul gratuit în reţea, comisionul redus, interfaţa proprie de administrare, promovarea gratuită şi creşterea vizibilităţii la nivel naţional sunt câteva din marile avantaje aferite de rentakub.com. Detaliile le găsiţi aici, totul este foarte simplu!

Având deja experienţa cazării La Kuburi în frumosul Slănic al Moldovei şi cunoscând profesionalismul şi pasiunea iniţiatorilor acestui proiect, sunt convins că nu peste mult timp, prin Rentakub, vom putea avea posibilitatea alegerii a numeroase oferte atractive din toate regiunile turistice ale ţării, o alternativă elegantă, eficientă şi sigură prin care putem fi mai aproape de natură, în locuri de poveste şi de povestit mai departe...

Vezi şi: Turismul descoperă Kub-ismul

Casa de vacanţă care îţi aduce bani

 

 

Inedit: Soarele a ieşit la suprafaţă!

Sloganul comuniştilor la alegerile din anul 1946. Iată ce a putut ieşi la suprafaţă de sub tencuiala fostului club CFR, cu prilejul unor lucrări de reabilitare care se desfăşoară în această perioadă. Palimpseste ale istoriei recente din Bacău care merită cercetate şi păstrate...

Detalii aici.

Un parc fără coloană, un parc în care şi infinitul se prăbuşeşte...

Tristețe... O altă filă din istoria parcului s-a rupt. Rămâne în amintire o imagine de copertă...

Da, indiferența schimbă fața Pământului mai mult decât apa și vântul...

Detalii aici: S-a prăbuşit Coloana Infinitului din Parcul Cancicov

Verde cu farmec

Nu toate lucrurile trebuie îndreptate, curăţate, tăiate, simplificate...Un colţ al Insulei de agrement care şi-a păstrat - ca prin minune - identitatea şi farmecul...

Magnolia lui Bacovia în pericol...

Un semnal de alarmă: magnolia lui Bacovia suferă. Dacă nu avem grijă, în 2-3 ani o putem pierde...Avem specialiști silvici, există horticultori pricepuți, Bacăul are un muzeu de științele naturii, cineva ar putea salva acest arbore-reper. Poate este nevoie de un simplu tratament foliar, poate se impun lucrări mai complexe. O expertiză este cât se poate de necesară. Să nu uităm că acest exemplar este declarat monument al naturii, să nu uităm de bucuria oferită cu generozitate băcăuanilor în fiecare primavară!

Panta Rhei

   Fuge nerăbdător spre fântâna arteziană, ignorând strigatele părinților. Zâmbești, intuind urmările. Cu o bucurie uriașă, gâgâlicea își mută degețelele pe deasupra jeturilor de apă, chicotind. Surprinzi momentul și transformi imaginea în tonuri de alb și negru, sub cine știe ce impuls proustian. Ai reușit teleportarea, coborând în timp mai bine de patru decenii...Copilăria este inima tuturor vârstelor, ne reamintește Lucian Blaga.

Verde...insular

    O amenajare peisagistică înseamnă recuperarea, menţinerea, amenajarea şi punerea în valoare a spaţiilor verzi urbane.

 O amenajare peisagistică îşi propune axarea compoziției pe particularitățile naturale ale sitului, atât în ceea ce privește topografia, cât și vegetația existentă.

O amenajare peisagistică ţine cont de specificul ecosistemului și de particularitățile vegetației naturale, amplificând şi armonizând valoarea intrinsecă a verdelui.

 O amenajare peisagistică are nevoie să privească retrospectiv și să acționeze prospectiv.

O amenajare peisagistică se fundamentează pe nişte principii şi metode de organizare ştiinţifice clare, unanim recunoscute.

O amenajare peisagistică impune susţinerea calităţilor intrinseci ale vegetaţiei prin elemente constructive durabile şi funcţionale.

O amenajare peisagistică  are în vedere că vegetaţia reprezintă elementul cel mai important dar şi cel mai manevrabil al modelării spaţiului, prin folosirea diferenţiată a taliilor, formelor, culorilor şi texturii plantelor şi a adaptabilităţii diferitelor specii la variatele condiţii ale mediului, prin multitudinea posibilităţilor de combinare şi grupare a lor.

O amenajare peisagistică regândeşte optim relaţia dintre natură şi elementele construite.

O amenajare peisagistică înseamnă să cunoşti valoarea decorativă şi ecologică a speciilor utilizate.

O amenajarea reuşită a spaţiilor verzi urbane se bazează pe efectele dominante ale arborilor şi arbuştilor, cărora li se asociază în proporţii variabile subarbuştii şi plantele erbacee.

O amenajare peisagistică trebuie să conserve şi să protejeze elementele vegetale vaolroase preexistente.

O amenajare peisagistică reuşită reprezintă una dintre căile amenajării durabile a oraşului.

O amenajare peisagistică nu înseamnă să ciunţeşti, să îndrepți, să elimini, să nivelezi, să simplifici.

O amenajare peisagistică nu înseamnă să acționezi de azi pe mâine, îngrămădind disonant câteva exemplare de arbori și arbuștii la câte o intersecție de alei, ci să ai viziunea ansamblului de peste ani...

O amenajare peisagistică nu pleacă de la ideea că verdele este un accesoriu ori lux urbanistic, ci o dotare absolut necesară.

O amenajare peisagistică nu este un câmp de manifestare pentru interese politice, inginerii financiare şi afaceri de grup.

O amenajare peisagistică nu se face doar pentru plăcerea vulgului sau cu gândul că mai toţi orăşenii sunt naivi, fraieri, nerozi sau visători, ci este legată de suma experienţelor, obişnuinţelor şi practicilor pe care un grup uman le dezvoltă în acel loc, pentru întreaga comunitate.

O amenajare peisagistică nu înseamnă doar lopată, drujbă, rulouri de gazon şi un braţ de puieţi. O amenajare peisagistică înseamnă şi un strop de inimă pentru oraşul tău…

Foto colaje: sus - 2009, jos - iulie 2020

Şocuri jurasice la Insula de Agrement

Străzile Bacăului: prin texturi topofile şi topofobe

    Străzile  reprezintă elemente constitutive majore ale texturii urbane, asigurând întreaga funcţionalitate a vieţii citadine. Ele ordonează spaţiul urban, oferindu-i accesibilitate, fluiditate, repere vizuale şi identitare, memorie. Dincolo de funcţiile multiple, de natură economică, socială, politică, ecologică, care îmbracă aspecte specifice, corelate cu mărimea şi complexitatea oraşului (circulaţie majoră pentru transport public de persoane, transport de produse, accesul la locuinţe, tranzit sau legatură între diferite zone urbane, promenadă etc), străzile, ca parte integrantă a spaţiului public, trebuie să răspundă necesităţilor moderne, oferind un cadru prietenos, flexibil şi accesibil acţiunilor umane, indiferent că ele sunt din categoria celor necesare sau a celor opţionale.

      Eşecul oraşului funcţionalist a adus în ultimele două decenii la regândirea spaţiului public, cu readucerea în prim plan a dimensiunii umane, din perspectiva pietonului care impune, printre altele, şi rezolvarea amiabilă a conflictelor de genul pieton-automobil. Din acest punct de vedere, străzile rămân în continuare o sursă majoră de stres în comparaţie cu potenţialul reconfortant pus în valoare tot mai des prin proiecte smart de revitalizare sau renovare urbană, urmărite de noi, în această parte de lume, cu admiraţie şi jind.

       Traseele noastre sunt jalonate de două tipuri de atractori urbani: primari, care generează tipare comportamentale ce implică deplasări zilnice spre şi dinspre aceştia (loc de muncă, şcoli, grădiniţe, magazine de cartier) şi secundari, care generează o anumită ciclicitate sau relaţionare ocazională (farmacii, spitale, parcuri, agenţii bancare, centre comerciale etc). Aceste trasee au parte de stresori environmentali (zgomot, poluare, trafic, aglomeraţie) care complică fluiditatea circulaţiei şi reduc satisfacţia deplasărilor.  Pentru ca ne petrecem destul timp pe stradă, cateva întrebări sunt cât se poate de îndreptăţite. Prezintă un grad de echipare care să corespundă cerinţelor oraşului modern? Sunt accesibile, permeabile, sigure şi atractive? Încurajează circulaţia pietonală şi non-motorizată? Prezintă un design plăcut, cu un profil transversal polivalent? Prezintă funcţiuni multiple sau sunt doar necesare - şi neplacute - fâşii de tranzit? Răspunsul la aceste întrebări conturează o faţetă a calităţii vieţii urbane, concept generos, dar dificil de cuantificat pe fondul lipsei de date viabile, utilizabile in aprecierea corectă a realităţii. Am încercat să surprind câteva aspecte ale acestei problematici, prin aplicarea unui chestionar simplu (aplicat în perioada: decembrie 2019-ianuarie 2020), în care 280 de respondenţi au avut de precizat numele a două străzi atractive şi numele a două străzi neatractive din municipiul Bacău. Nu a fost solicitată motivarea alegerilor făcute, scopul principal al cercetării fiind acela de a cartografia percepţia participanţilor şi de a identifica axele topofile si cele topofobe ale deplasarilor citadine. Evident, rezultatele obţinute nu au avut la bază un eşantion reprezentativ demografic şi social, constituit pe baze ştiinţifice, deci nu putem generaliza rezultatele. Avantajul de a utiliza doar grupa de vârstă tânără (14-19 ani) oferă însă chei de reflecţie sociologică şi edilitar-urbanistică pentru un oraş aflat în declin demografic şi cu o imagine urbană fragilizată în ultimul deceniu.

Cu aceste precizări făcute, prezint pe scurt principalele reziltate, cu speranţa că ideea poate fi continuată, la o scară care să permită o radiografie detaliată a perceptiei băcăuanului asupra oraşului său.

-dispersia menţionărilor: cele 1074 de răspunsuri au acoperit 40% din nomenclatorul stradal băcăuan (131 de străzi dintr-un total de 326 existente). La nivelul celor 280 de respondenţi, proximitatea faţă de domiciliu a constituit cu siguranţă un factor important, precum şi ataşamentul faţă de loc, legătura afectivă cu diverse repere spaţiale. Mu trebuie să ignorăm faptul că semnificatiile personale date unui loc de o anumită persoană sunt esenţiale pentru experienţa cu acel loc. Cu cât devenim mai familiari cu un anumit loc, cu atât mai mult creăm semnificaţii pentru el. Semnificaţiile pot fi negative sau pozitive, similare sau diferite, slabe sau puternice. Locurile fără semnificaţie ne afectează altfel decât cele cu semnificaţii. (Corina Ilin, Orasul. Studii de psihologie environmentală, Institutul European, Iaşi, 2009)

-notorietatea: numărul total de menţionări, indiferent de percepţia pozitivă sau negativă. Graficul de mai jos surprinde cele mai cunoscute străzi băcăuane... cu bune şi cu rele.

-atractivitatea: străzile care au oţinut cele mai multe menţionări pozitive. Diferenţa semnificativă (în valori absolute) dintre prima clasată (str. Ştefan cel Mare) şi următoarele două (Calea Mărăşeşti şi  str. Nicolae Bălcescu) reflectă mutaţiile survenite în ultimii ani în oferta  şi delocalizarea sectorului terţiar (servicii, comerţ) în afara clasicei zone centrale. Rezultatele sunt interesante şi din perspectiva dihotomiei cartiere vechi – cartiere noi, locuire individuală – locuire în habitate colective, dotări standard – străzi care mai păstrează ceva din oraşul „istoric” (în termenii generaţiei tinere)

-repulsivitatea: graficul de mai jos evidenţiază cele mai neatractive străzi în opinia participanţilor la acest chestionar aplicat în perioada decembrie 2019-ianuarie 2020. Aceste 14 străzi cumulează 60% dintre răspunsuri, restul de 82 de străzi menţionate având în mare parte între 1 şi 5 răspunsuri.  Ar fi foarte interesant dacă edilii ar identifica cauzele care explică imaginea negativă a acestor artere de circulaţie....

-indicele de atractivitate (calculat ca pondere a numărului de menţionări pozitive în totalul menţionărilor) scoate în evidenţă superioritatea zonei centrale şi a unor străzi cu o identitate bine ancorată în mentalul băcăuan prin specificul tipului de locuire, existenţa unor atracţii de natură arhitecturală, ambientală (spaţii verzi), dinamism economic. Schimbarea fizionomică a str. Aeroportului, prin investiţiile recent încheiate, explică intrarea în acest top a acestei mici, dar importante legături dintre aeroport şi trama stradală majoră.

      Răspunsurile date prin acest chestionar pot ridica o multitudine de alte aspecte: tipologia străzilor în funcţie de raportul atractivitate-repulsivitate, concentrarea spaţială în cartiere, specificul funcţional (relaţia străzi cu functiuni multiple vs strazi specializate), centru vs periferie, oraşul prietenos vs oraşul dizarmonic ş.a.  Dincolo de valoarea teoretică, aceste răspunsuri reflectă o stare de fapt care trebuie luată în considerare în ajustarea/modificarea/conceperea unor politici urbanistice îndreptate mai mult spre deservirea locuitorilor şi mai puţin spre viziuni personale sau partinice, în care interesele oraşului se află pe un plan secund.

Insula de agrement...încotro?

Două imagini satelitare la 5 ani diferenţă (2014 vs 2019, sursa: Google Earth Pro). Concluziile le trageţi dumneavoastră...

Pasiunea pentru lemn: La Kuburi, la Slănic-Moldova

     Nu este afacere cu statul. Nu este inginerie cu cine ştie ce fonduri europene. Nu este şmecherie politică infiltrată în mediul de afaceri.  Nu este înfumurare de beizadea.  Este pur şi simplu o combinaţie remarcabilă de pasiune pentru lemn şi încrederea că Slănicul Moldovei poate să renască turistic, precum perla de altădată a Moldovei ...

   De curând, la intrarea în staţiune, pe un platou care oferă o încântătoare perspectivă asupra Văii Slănicului, satul de vacanţă de patru stele şi-a deschis porţile. Şase bungalouri oferă confort în natură, liniştea şi relaxarea atât de dorită de orăşeni. Am fost la faţa locului şi mi-au plăcut la nebunie. Nu doar pentru ce am văzut. Nu doar pentru amiciţia cu acel curajos constructor cu viziune. Nu doar pentru acel miros proaspăt de lemn care nu m-a părăsit nici acum, la câteva zile de la mica evadare din Bacău.Trebuie să adaug bucuria că mai există băcăuani oneşti care cred şi muncesc cu eforturi proprii pentru a dezvolta turistic o zonă de mare atractivitate, lăsată însă de prea multe decenii la voia întâmplării. Pentru astfel de inimoşi, chapeau! 

    Detalii suplimentare puteţi găsi pe site-ul lakuburi.ro şi pe pagina de Facebook a acestui proiect. Încercaţi. Vă spun că nu veţi regreta alegerea!

Locuri de condensare: monumentul de for public "România Biruitoare" din Parcul Catedralei (Bacău)

     Într-un spațiu urban atât de heteroclit, monumentele de for public și-au găsit cu mare greutate locul în centrul Moldovei. George Bacovia (1971), Ștefan cel Mare (1997), Vasile Alecsandri (2003), Vasile Pârvan și Alexandru cel Bun (1998) sunt singurele simboluri identitare care aduc suflu în volumetria amorfului mediu construit. De mâine, Bacăul se va îmbogăți cu o lucrare de artă monumentală. O lucrare aparte, în opinia mea, dincolo de semnificațiile istorice ale vajnicului Centenar. Gratie viziunii sculptorului Radu Ciobanu, cuplul regal Ferdinand și Maria este adus printre noi, alături de noi. Atunci când statuile coboară de pe soclu, răceala, sobrietatea și barierele dispar, spațiul se umanizează și devine un loc de condensare citadină. Da, știu, mai avem nevoie de multe și necesare update-uri edilitar-urbanistice: apă, spatii verzi, străzi, sisteme smart de mobilitate etc. Cu toții ni le dorim. Vor veni odată și-odată. Pe acest chinuitor traseu al evoluției urbane, avem mare nevoie să ne proiectăm orașul mai mult ca o destinație și mai puțin ca o intersecție. Paradoxal, chiar și niște "simple" statui pot contribui, în timp, la această schimbare de optică. Clișeele bacoviene trebuie să rămână în cronicile altor timpuri. Dacă nu pentru noi, măcar pentru cei care ne vor urma, plantând flori peste sicriele de plumb...

Belvedere de Slănic-Moldova: o imersie tonică în verdele Munţilor Nemira

       Sunt convins că puţini vizitatori ai staţiunii Slănic-Moldova cunosc un traseu foarte frumos, accesibil pentru mai toţi iubitorii de verde ionizat, care se finalizează printr-o foarte frumoasă imagine panoramică a Perlei Moldovei. Recunosc, până mai ieri acest traseu era şi pentru mine doar un rând lacunar dintr-un vechi ghid al Munţilor Nemira. Curiozitatea a fost aprinsă de două cărţi poştale din perioada comunistă:

     Foarte interesant, nu-i aşa? Mai ales că din vatra staţiunii nu se observă nici un gol de vegetaţie sau o înălţime dominantă de unde poţi avea - cu un efort redus - o asemenea perspectivă...

      Surpriza a venit de la traseul marcat cu cerc roşu care ajunge pe platoul de sub Vf. Cerbu (886 m). Mica excursie pleacă din dreptul Hotelului "Dobru", este foarte bine semnalizat (felicitări pasionaţilor de la Salvamont pentru activitatea din ultimii ani!), are cca 1 km lungime, 110 m diferenţă de nivel şi atinge o altitudine maximă de 599 m. Vom intra într-o frumoasă pădure de amestec (fag - conifere) cu numeroase exemplare impunătoare, poteca lată şi panta uşoară permiţându-ne să admirăm fără mari eforturi versanţii Nemirei. 

După doar 30-40 de minute ajungem la micul platou descoperit în cărţile poştale, efortul fiind răsplătit pe deplin de priveliştea oferită spre centrul staţiunii:

    O mică excursie reconfortantă care îmi aduce aminte de asemănarea cu traseul spre Turnul "Apor" din Băile Tuşnad. Pentru a ieşi în avantaj, traseul nostru are însă nevoie de o mai bună semnalizare la nivelul întregii staţiuni, promovare imagistică, amenajarea vegetaţiei din zona platoului (inclusiv eliminarea vegetaţiei invazive care obturează vederea), accentuarea beneficiilor turismului montan şi a traseelor din împrejurimile staţiunii în materialele de promovare existente la nivelul unităţlor hoteliere, şi desigur, punerea în valoare a platoului prin câteva investiţii care nu necesită costuri ridicate (iluminat nocturn, mobilier urban, parapeţi de protecţie, poate chiar o platformă pentru observaţii şi fotografii...). Sunt doar câteva posibilităţi la îndemână care pot creşte atractivitatea acestui frumos traseu şi pot oferi turistului experienţe noi pe lângă clasicele plimbări în parcul central şi în zona izvoarelor. Nu pun la socoteală traseul "300 de scări" de care a auzit toată lumea, dar explorat de prea puţini...

Pentru a putea vizualiza mai bine traseul vă ofer o prelucrare GPS:

Parcul Cancicov: 2005 vs 2016.

Un ortofotoplan (2005) şi o imagine satelitară (2016) care indică degradarea vizibilă din punct de vedere cantitativ a vegetaţiei din Parcul Cancicov....S.O.S.!

 Anul 2005 

Anul 2016

Verde băcăuan pulverizat

O sugestivă imagine aeriană a fizionomiei urbane din partea central-vestică a Bacăului.

Sursa foto: Nicu Chiriac, 2019

În parcul primilor paşi...

Prin parcul în care mii şi mii de băcăuani au făcut primii paşi...

Confluenţele Bacăului

        Limpedea, Negel, Trebeş, Bârnat: hidronime ale unei reţele de afluenţi secundari aproape necunoscuţi astăzi marelui public. Surse de emoţii aduse fecvent băcăuanilor în secolele trecute, prin impulsivitatea inundaţiilor, firicelele de apă au ajuns astăzi să fie total ignorate, ascunzându-se parcă într-un ţesut urban care păstrează, din păcate, nedorite angoase hidrologice. Întoarcerea cu spatele la apă (inclusiv la apa care a generat coagularea vieţii urbane în această parte a Moldovei: Bistriţa), trimiterea în "spatele curţii" a acestor elemente valoroase pentru o posibilă şi necesară reţea verde - albastră băcăuană, reprezintă o realitate evidentă a deciziilor luate în ultimele şapte decenii de sistematizare a intravilanului.  O mână de pescari şi câţiva curioşi mai ajung din când în când prin zonă.  Indiferenţa, ignoranţa şi uneori chiar rea-voinţa completează cercul vicios al unei stări de fapt nedemne de un secol XXI, în care orice element natural este valorizat ecologic, urbanistic, estetic, peisagistic, turistic...

Vezi şi: Expediţie pe Negel

Despre polderele băcăuane

Când Bistriţa uneşte

Precizare: podul peste cursul Bistriţei în comuna Letea Veche, parte a şoselei de centură a Bacăului şi totodată component al viitoarei autostrazi A7...