Ce înseamnă câțiva platani umbroși, într-o zi caldă de vară,
traversând Parcul Catedralei pe o mică alee favorizată de verdele răcoritor...
În grafic: roșu este umiditatea relativă a aerului; cu verde, variația temperaturii.
Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
Ce înseamnă câțiva platani umbroși, într-o zi caldă de vară,
traversând Parcul Catedralei pe o mică alee favorizată de verdele răcoritor...
În grafic: roșu este umiditatea relativă a aerului; cu verde, variația temperaturii.
Un tei de 50 de ani care încă manifestă o creștere activă, realizează anual un număr de peste 300000 de frunze, însumând o suprafață verde de aprox 600 mp. Într-o zi de vară, acest tei mediu poate filtra 4000-5000 mc de aer din care consumă 9 kg CO2 si produce 6-7 kg O2. Cele 300000 de frunze tomentoase (cu perișori moi), cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. Din acest punct de vedere, teiul se situează pe locul trei, după stejar și ulm. În plus, teiul (la fel ca alte specii: pin, brad, stejar, Catalpa etc) emite fitoncide, substanțe volatile organice complexe de autoapărare împotriva microorganismelor și insectelor, care distrug inclusiv bacilul tuberculozei, agentul dizenteriei și al unor afecțiuni pulmonare (acțiune bactericidă și fungicidă). În conditiile acestei perioade din an in care invelișul foliar este în dezvoltare, solul este uscat, vântul este o constantă a Văii Bistriței și orașul este împânzit cu lucrări de construcții, să nu ne mirăm de cantitătile foarte mari de praf din atmosfera citadină...
La pas prin parc și printre blocurile de pe Aleea Parcului. Urmările zăpezii de săptămâna trecută se văd încă la tot pasul. Estimările iau în calcul cel puțin 700-800 de arbori doborâți pe raza întregului oraș, cu precădere în jumătatea nordică...
După o zi și o noapte cu viscol și precipitații solide care au însumat 30 l/mp (aproape cât media multianuală a lunii aprilie...), orașul arăta neverosimil în această dimineață...
Pentru că suntem în plin sezon de toaletare:
„Ridicarea coroanei este vazuta de multe autorităţi locale ca o alternativă la reducerea coroanei, pentru cresterea siguranţei arborilor. Logica pare sa fie fără cusur: dacă nu putem să reducem coroana de sus în jos o reducem de jos în sus. În felul acesta obţinem coroane mai mici şi deci mai sigure. Lucrurile nu sunt atât de simple. Utilizarea excesivă a elagajului poate avea efectul opus. Sunt câteva aspecte de natură mecanică ce trebuie luate in considerare:” Un articol foarte interesant şi util, disponibil pe arborist.ro, unde găsiţi continuarea.
Unul dintre seniorii Parcului Cancicov nu a mai făcut față rafalelor puternice de vânt care s-au resimțit puternic zilele trecute și în Bacău. Impunătorul stejar avea 2,60 m circumferință la 1,30 m înaltime de la sol. După cum se poate vedea și în imaginile din colaj, arborele era putred la bază în zona pivotului, afectat de crăpături interioare adânci și cu ritidomul (scoarța) uscat în treimea inferioară. Din spusele inginerul silvic care supraveghea tăierea și transportul trunchiului, vârsta estimată a stejarului ar fi fost de 100-120 de ani, deci anterioară înființării parcului...
Într-o mică alveolă norocoasă, înconjurată de blocurile sistematizării comuniste, pe străzile Ecaterina Varga şi Traian, ne putem bucura de cea mai mare concentrare a magnoliilor din oraş. În câteva zile, explozia florală va ajunge la apogeu. Nu strică o mică plimbare deconectantă, respirând o atmosferă total diferită faţă de cea existentă în majoritatea cartierelor băcăuane dominate de ansamblurile colective.
Parcul Cancicov: efectele vântului de ieri, care a suflat în rafale de până la 61,2 km/h.
Cu-o basma verde
Şi le-am spus să mă găsească.
Şi copacii m-au găsit imediat
Cu un hohot de frunze.
Am legat păsările la ochi
Cu-o basma de nori
Şi le-am spus să mă găsească.
Şi păsările m-au găsit
Cu un cântec.
Am legat tristeţea la ochi
Cu un zâmbet,
Şi tristeţea m-a găsit a doua zi
Într-o iubire.
Am legat soarele la ochi
Cu nopţile mele
Şi i-am spus să mă găsească.
Eşti acolo, a zis soarele,
Dupa timpul acela,
Nu te mai ascunde.
Nu te mai ascunde,
Mi-au zis toate lucrurile
Şi toate sentimentele
Pe care am încercat să le leg
La ochi.
(Marin Sorescu)
"Există trei tipuri de oameni: cei care fac lucrurile să se întâmple, cei care observă acele lucruri întâmplându-se și cei care nu știu ce i-a lovit. Pentru ca un oraș să se dezvolte frumos, prima categorie ar trebui să fie cea mai importantă." - Osborne și Gaebler ("Reinventing Government", 1992)
"A fost adaptată construcția existentă la funcțiunile necesare unui hotel contemporan, subsolul devenind accesibil publicului direct din exterior, acesta acomodând spațiile de relaxare și spa. Spațiilor verzi le-a fost, de asemenea acordată o atenție deosebită. Am creat grădini verzi la nivelul subsolului pentru a completa cu success zonele de spa și piscină. S-a urmărit accentuarea verticalității volumetriei și crearea unui pol urban functional, dar și a unui reper vizual în același timp"- Fabrica de arhitectură
Noi propuneri care vizează o specie protejată: tisa (Taxus baccata). Am în vedere exemplarul din fața corpului A al C.N. "Gh. Vrănceanu" Bacău (foto), exemplarele din Parcul Bacovia (pe aleea de acces dintre Hotel Bistriţa şi Liceul de Artă) și exemplarele de pe laterala sudică a Casei de Cultură. Mai cunoașteți și alte exemplare de tisă?
Unul dintre cei mai falnici stejari din oraş, cu o coroană superbă, de mari dimensiuni. Îl putem admira în Parcul "Cancicov", la sud-est de gardul Muzeului de Ştiinţe ale Naturii, spre fâmtâna arteziană a celor trei graţii...