Primele
rezultatele finale ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 au
fost făcute făcute publice în această dimineaţă de Institutul Naţional de
Statistică.
La
20 octombrie 2011 populatia stabila a Romaniei era de 20.121.641 persoane, din
care 10.333.064 femei (51,4%). Fata de situatia existenta la recensamantul
anterior, populatia stabila a scazut cu 1.559,3 mii persoane (din care, 779,2
mii femei), in principal din cauza migratiei externe.
Primele
6 judete, cu exceptia Municipiului Bucuresti (1.883,4 mii), ca numar de
populatie stabila sunt:
-
Iasi (772,3 mii), Prahova (762,9 mii), Cluj
(691,1 mii), Constanta
(684,1 mii), Timis (683,5 mii) si Dolj (660,5 mii persoane)
Judetele
cu cel mai mic numar de persoane ce fac parte din populatia stabila:
-
Covasna (210,2 mii), Tulcea (213,1 mii), Salaj (224,4 mii), Mehedinti (265,4
mii), Ialomita (274,1 mii) si Giurgiu
(281,4 mii) sunt
Distributia
populatiei stabile pe medii de rezidenta
In
municipii si orase traiesc 10.859 mii persoane, reprezentand 54,0% din totalul
populatiei stabile. Fata de situatia de la penultimul recensamant, ponderea
populatiei stabile din mediul urban a crescut cu 1,3 puncte procentuale in
detrimentul mediului rural.
Structura
populatiei pe grupe de varsta
La
20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) detin o pondere de 15,9% in totalul
populatiei stabile, populatia tanara (15 - 24 ani) reprezinta un procentaj de
12,3%, persoanele mature (25 – 64 ani) formeaza majoritatea (55,7%), iar
persoanele in varsta de 65 ani si peste reprezinta 16,1% din total. Persoanele
in varsta de 85 ani si peste detin o pondere de 1,3% in totalul populatiei
stabile.
Structura
etnica si confesională a populatiei stabile a Romaniei
La
recensamantul din 20 octombrie 2011, inregistrarea etniei, limbii materne si a
religiei s-a facut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate. Pentru
persoanele care nu au vrut sa declare aceste trei caracteristici, precum si
pentru persoanele pentru care informatiile au fost colectate indirect din surse
administrative, informatia nu este disponibila pentru aceste 3 caracteristici.
Ca
urmare, structurile prezentate in continuare pentru cele 3 caracteristici
etno-culturale sunt calculate in functie de numarul total de persoane care
si-au declarat etnia, limba materna si respectiv religia si nu in functie de
numarul total al populatiei stabile.
Informatia
privind etnia a fost disponibila pentru 18.884,8 mii persoane (din totalul
celor 20.121,6 mii persoane). S-au declarat români 16.792,9 mii persoane
(88,9%). Populatia de etnie maghiară inregistrata la recensamant a fost de
1.227,6 mii persoane (6,5%), iar numarul celor care s-au declarat romi a fost
de 621,6 mii persoane (3,3%).
Grupurile
etnice pentru care s-a inregistrat un numar de persoane de peste 20.000 sunt:
ucraineni (50,9 mii persoane), germani (36,0 mii), turci (27,7 mii), rusi –
lipoveni (23,5 mii) si tatari (20,3 mii persoane).
Fata
de recensamantul din anul 2002 s-a inregistrat o crestere a ponderii populatiei
de etnie roma (de la 2,5% la 3,3%) si o descrestere a ponderii populatiei de
etnie germana (de la 0,28% la 0,20%).
Potrivit
liberei declaratii a celor 18.891,6 mii persoane care au declarat limba
maternă, structura populatiei dupa limba materna se prezinta astfel:
-pentru 90,9% limba română reprezinta prima limba vorbita in mod obisnuit in
familie in perioada copilariei, iar in cazul a 6,7% dintre persoane limba
maghiară reprezinta limba materna;
- limba romani a reprezentat limba materna pentru 1,3%, iar limba ucraineana
pentru 0,3% din totalul populatiei stabile pentru care aceasta informatie a
fost disponibila.
-limbile turca, tatara sau rusa reprezinta (fiecare) limba materna pentru o
persoana din 1000 care fac parte din populatia stabila.
Alta
limba materna decat cele prezentate mai sus a fost declarata de catre 0,5% din
populatia stabila.
Structura
confesională a fost declarata de 18.861,9 mii persoane din totalul populatiei
stabile si arata ca 86,5% dintre persoanele care au declarat religia sunt de
religie ortodoxă; 4,6% s-au declarat de religie romano-catolica, 3,2% de
religie reformată, iar 1,9% penticostală.
Ponderi
intre 0,4% - 0,8% au inregistrat urmatoarele religii: greco-catolica (0,8%),
baptista (0,6%) si adventista de ziua a saptea (0,4%). Persoanele de alta
religie decat cele prezentate mai sus reprezinta 1,8% din total. S-au declarat
„fara religie” sau atei un procent de 0,2% din totalul populatiei.
Structura
populatiei stabile pe stari civile
Aproape
jumatate din populatia stabila sunt persoane care au starea civila legala de
casatorit(a). Sunt casatoriti 4.818,4 mii barbati si 4.868,8 mii femei. Doua
persoane din 5 nu au fost niciodata casatorite, persoanele vaduve reprezinta o
zecime din totalul populatiei stabile, iar persoanele divortate detin o pondere
de 4,2%. In
uniune consensuala au declarat ca traiesc 745,5 mii persoane.
Structura
dupa nivelul de instruire absolvit
Din
totalul populatiei stabile de 10 ani si peste, 44,2% au nivel scazut de
educatie (primar, gimnazial sau fara scoala absolvita), 41,4% nivel mediu
(posticeal, liceal, profesional sau tehnic de maistri) si 14,4% nivel superior.
La 20 octombrie 2011 erau 245,4 mii persoane analfabete.
Persoane
plecate pe perioada indelungata in strainatate
Numarul
persoanelor plecate in strainatate pentru o perioada de cel putin un an, dar
care nu fac parte din populatia stabilă, este de 727,5 mii si, evident, nu
cuprinde decat o parte a numarului de emigranti externi. Sub-inregistrarea
semnificativa a fost cauzata de faptul ca, la momentul critic al
recensamantului, mare parte dintre aceste persoane erau plecate cu intreaga
familie in strainatate si nici nu au existat alte persoane (in tara) care sa
declare informatiile solicitate despre acestia.
Datele
definitive ale recensamantului s-au obtinut prin prelucrarea datelor
individuale din formularele de inregistrare a persoanelor din gospodarii si
locuinte si prin colectare indirecta din surse administrative. Costurile totale s-au ridicat la 40 de milioane de euro...
DATELE REFERITOARE LA RPL 2011 (NIVEL NAŢIONAL) SUNT DISPONIBILE AICI.
UPDATE 1: Direcţia
Judeţeană de Statistică Bacău
organizează mâine, 5 iulie, ora 10.00, la sediul său din Bacău, Strada
George Bacovia nr. 51, o conferinţă de presă privind primele rezultate
definitive ale Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011. Conferinţa de presă va fi susţinută de directorul
executiv al D.J.S., prof.univ. dr. Eugenia Harja, care va oferi
răspunsuri şi clarificări punctuale la întrebări.
UPDATE 2: Populaţia stabilă a judeţului Bacău este de 616168 persoane, reprezentând 87,19% din populaţia recenzată în anul 2002 (706623 persoane).Judeţul
a coborât în ierarhie, ocupând acum locul 8 după Iaşi, Prahova, Cluj,
Constanţa, Timiş, Dolj şi Suceava.
Înţeleg că Bacăul a mai pierdut 17,7% din populaţia municipiului reşedinţă de judeţ între ultimele două recensăminte, datorită bilanţului migratoriu negativ şi ...bâlbelor politico - organizatorice. Dar să cred că dinamica gospodăriilor populaţiei a avut acelaşi trend, un pic mai greu de înghiţit. Chiar dacă valoarea pentru 2011 este încă "preliminară" (56503 gospodării), este neverosimilă o asemenea diferenţă faţă de situaţia de acum aproape un deceniu. Pentru cine nu crede, fac o invitaţiei la o plimbare prin oraş sau la o accesare satelitară a Bacăului via Google Earth, ambele posibilităţi arătând foarte clar extinderea teritorială a oraşului în perioada menţionată...
Din comunicatul de presă al Direcţiei Judeţene de Statistică Bacău, care a fost prezentat în această dimineaţă, am mai aflat câteva rezultate definitive. Statistica la nivel de localitate va fi disponibilă către sfârşitul anului...
Primele
rezultatele finale ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2011 au
fost făcute făcute publice în această dimineaţă de Institutul Naţional de
Statistică.
Preşedintele
INS anunţa, în 13 martie, că rezultatele finale privind recensământul efectuat
în perioada 20-31 octombrie 2011 vor fi prezentate în iulie, cu trei luni mai devreme decât termenul
iniţial, iar datele vor fi analizate şi discutate cu o comisie de experţi. El
preciza că datele complete privind recensământul vor fi publicate în 2014.
Conform celor mai recente prognoze făcute publice de către Organizaţia Naţiunilor Unite, se estimează că
populaţia planetei a ajuns la 7,2 miliarde de persoane, urmând ca aceasta să
crească la 8,1 miliarde până în anul 2025. România se numără printre ţările care vor
înregistra un puternic regres demografic. Specialiştii ONU au identificat 43 de
ţări care vor avea mai puţini locuitori în 2050 faţă de 2013, iar 40 dintre
acestea vor continua să scadă între 2050 şi 2100. Mai multe ţări vor înregistra o scădere a populaţiei
mai mare de 15% până în 2050, inclusiv Belarus, Bulgaria, Croaţia, Cuba,
Georgia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, România, Rusia, Serbia şi
Ucraina. Articolul complet pe descopera.ro.
