Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

Se afișează postările cu eticheta economie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta economie. Afișați toate postările

marți, ianuarie 10, 2023

Chiar aşa: "Ce e nou în oraşul nostru?"

         Dacă lipseam 15 ani din oraşul meu natal şi aş fi revenit acum, desigur că aveam nevoie de un însoţitor care să mă conducă. Oraşul Bacău, oraşul foştilor capitalişti de teapa lui Porumbaru, Filderman, Izvoreanu, Calmanovici, Iordănescu, oraşul vechilor magherniţi unde erau exploataţi crunt miile de muncitori, oraşul foştilor cerealişti care-şi umpleau hambarele pe urma trudei ţărănimii muncitoare, oraşul Bacău a devenit de nerecunoscut în anii puterii populare.

Nici în 50 de ani, vechea clasă exploatatoare, marii capitalişti nu realizau ceea ce a realizat poporul nostru muncitor în 15 ani de la eliberare. Oraşul Bacău şi-a schimbat complet înfăţişarea, au apărut fabrici noi ca cea de confecţii „Bacăul“, Uzina de şuruburi „Muncitorul liber“, Uzina metalurgică, Combinatul de carne. Iar Fabrica de textile „Proletarul“. Fabrica de piele şi încălţăminte „Partizanul“ au fost utilate modern şi înzestrate cu grădiniţe şi creşe pentru copii, cantine, dispensare medicale, staţionare, băi etc. În centrul oraşului au apărut clădiri impunătoare unde au fost amplasate magazine de stat. Chiar luna aceasta s-a deschis un nou magazin universal de toată frumuseţea. Tot anul acesta, locuitorii orașului Bacău au participat la inaugurarea marelui Stadion „23 August“, cu o capacitate de 20.000 de locuri. Teatrul de stat complet refăcut, Filarmonica de stat, două grădini de vară, ştrandul tineretului, 4 parcuri şi cele 3 săli de cinematograf stau la dispoziţia oamenilor muncii. Mereu oamenii muncii primesc locuinţe în noile blocuri ce se construiesc în diferite părţi ale oraşului.

Femeile, prin diferite acţiuni obşteşti şi prin participarea efectivă la munca patriotică, au contribuit ca oraşul Bacău, unul din principalele centre muncitoreşti ale ţării noastre, să arate cit mai frumos. Femeile din oraşul nostru sînt hotărîte să cinstească cea de-a 15-a aniversare a eliberării patriei noastre cu noi realizări în producţie şi pe tărîm social. -  Maria MIHAI, preşedinta comisiei de femei de la Fabrica “Partizanul”

Sursa: revista “Femeia”, 1959

Foto: Bacăul la ora marilor prefaceri (colecţia ing. Mihai Ceucă)

Decembrie 1975: „Luceafărul“ - un mare magazin la Bacău

    La Bacău, a avut loc de curînd inaugurarea marelui magazin universal „Luceafărul“. Operă a proiectanţilor şi constructorilor din localitate, noua unitate a comerţului băcăuan, înălţată intr-un stil arhitectonic deosebit, constituie o adevărată podoabă a municipiului de pe Bistriţa. Pe o suprafaţă utilă de aproape 8 000 mp, cumpărătorii pot găsi o gamă variată de mărfuri industriale pentru bărbaţi, femei, copii şi adolescenţi. Magazinul are aproape 500 de lucrători şi dispune de raioane specializate care însumează mărfuri cît 50 de magazine obișnuite la un loc. (Gh. Baltă, corespondentul „Scînteii“) – în "Scînteia", 16 dec 1975.

Interviu revista "Femeia", 1976

"Luceafărul" comerţului băcăuan prinde viaţă. Una dintre cele mai interesante imagini cu "simbioza" vechi-nou din Bacăul sistematizării urbanistice din perioada comunistă. Sursa foto: colecţia ing. Mihai Ceucă; Ioan Bîşcă.


     Potrivit fotoreporterului Ioan Bîşcă, "magazinul universal Luceafărul a fost proiectat de Rozela Burnea Georgescu, arhitecta din Bacău care a mai semnat, între altele, proiecte precum blocuri de locuințe în Roman, Moinești, Comănești, Bicaz, Focșani și Bacău, sediul Procuraturii Bacău (1963), sediul Trustului Petrol Moinești (1966), Policlinica din Piatra Neamț (1967), magazine universale în Roman (1967) și Moinești (1968), complexul comercial „Zemeș” din Moinești (1968), hotelul Venus din Slănic Moldova (1971), hanul turistic „Măgura” (1974), extinderea și reamenajarea de la Teatrul Bacovia (1979), Hotelul Moldova (1979) și sala Ateneu din Bacău (1983)."


Sursa foto: Ioan Bîşcă/Deşteptarea. Colorizare digitală: LŞ


duminică, ianuarie 08, 2023

Inedit: Restaurante mari, restaurante mici...în Bacăul anilor '70

Vă invit să vă delectaţi cu o savuroasă pagină despre reţeaua de restauraunte din oraşul Bacău şi modul în care se făcea alimentaţia publică la mijlocul deceniului 8 al secolului trecut. Articolul a fost publicat în numărul 3 din anul 1976 al revistei Flacăra" (dosarul": Fără prejudecăţi despre RESTAURANTE MARI, RESTAURANTE MICI), sub semnătura lui Răzvan Bărbulescu, purtând titlul: Depăşirea planului de încasări nu este incompatibilă cu o servire exemplară într-un cadru civilizat:

Foto: Restaurantul cu autoservire "Macul Roşu" din Bacău, vara anului 1980.

Sursa: colecţia ing. Mihai Ceucă

„Duminică, 1 august. Seara, la restaurantul „Parcul Libertăţii“ erau două nunţi, în interior şi pe terasă, iar în grădină se bea bere şi se mîncau seminţe. De dovleac. Cu plăcere sau cu îndîrjire, toată lumea, la unison, era mobilizată ca la un adevărat concurs „cine mănîncă şi împrăştie mai repede“. Atîta dăruire, mărturisesc sincer, impresiona. Şi organizarea. Moderna unitate pusese la dispoziţia amatorilor, evident în limita posibilităţilor, farfurioare pentru coji. Părăsindu-ne o clipă extazul, constatăm cu toată seriozitatea că după două-trei-patru ore farfurioarele deveniseră cu totul neîncăpătoare şi nu numai ele, ci şi feţele de masă şi grădina şi..„ ca într-o imagine de coşmar, albele coji ajunseseră să acopere totul. Altfel, unitatea era bine aprovizionată cu „fripturi, antricoate, organe“, dar cine mai avea timp de ele?! Restaurantul este modern, Parcul Libertăţii frumos, plin de seminţe şi sticle de bere, goale, primele datorate numeroşilor „furnizori“ de toate vîrstele, şi de ambele sexe, dar de aceeaşi culoare, iar celelalte — rod al iniţiativei unităţii de a vinde bere oricui şi oricum, cu sticla şi cu Iada, în parc sau în picioare, în grădină. Ceva mai tîrziu, la „Moldoveanca", toată lumea bea. încet, cumpătat, moldoveneşte. „Dacă nu-i dai unuia de băut fără mîncare, te bate de te sminteşte sau îţi umple condica de minciuni“, mi se confesează Florica Lupaş, care-i ţine locul responsabilei, plecată în concediu. Localul mic, dar cochet, îngrijit, v-aţi dat probabil seama după denumire, este unul cu specific local şi oferă la preţuri de categoria a doua citeva dintre invenţiile culinare moldoveneşti, însă în seara asta are foarte puţini amatori. Absolut firesc. Ca să ştii să preţuieşti binele trebuie neapărat să ai de-a face cu răul. De pildă, la restaurantul „Decebal“! Drumul spre interiorul restaurantului, cel mai modern din Bacău, o adevărată oază de linişte, civilizaţie, bun-gust şi bună servire, trece prin infernul grădinii unde trebuie să fac un veritabil slalom printre numeroşii amatori de bere, care la ora aceea sprijineau tot ce găseau: stîlpi, coloane, scări. Pentru că şi aici, berea, pe lîngă cea servită cît de cît civilizat şi prompt la mese, se vindea în două colţuri cu coadă şi scandal, în picioare. Tot „Decebal“, tot categoria I, dar altă optică asupra comerţului.

Luni, 2 august, îi însoţesc pe dr. Dan Alexandrescu şi pe unul dintre asistenţii Inspectoratului sanitar într-un scurt raid de dimineaţă prin cîteva unităţi ale Trustului de alimentaţie publică din Bacău. Constatările pe scurt. La „Popas‘‘-Gherăeşti, într-un local care aşteaptă renovarea, sălile de consumaţie, dichisite cu o recuzită de la revelion, erau aranjate cu grijă, dar pereţii erau murdari şi pe alocuri scorojiţi, covoarele atît de pătate şi de murdare încit nu le mai puteai ghici culoarea, iar bucătăria, în materie de muşte, tindea să stabilească un record. Restaurantul „Nord“ „lucra“ numai cu grădina şi cu o încăpere profilată pe produse de tip „Gospodina“, despre care responsabilul Gheorghe Melinte avea numai cuvinte de laudă, dar căreia tocmai în dimineaţa aceea i se defectase instalaţia frigorifică, termometrul arătind in jur de +13 grade. „Micul restaurant“, unitate ieşită zilele acestea din renovare şi propusă, într-un viitor apropiat, pentru demolare, n-are, fie şi pentru această scurtă existenţă, o vitrină frigorifică, produsele crude şi preparate (de care unitatea nu duce cîtuşi de puţin lipsă) fiind ţinute „la vedere“ sub o foiţă de celofan. Oricum, dacă nu se vînd, se strică. În continuare, ne impresionează plăcut unitatea cu autoservire „Macul Roşu“, Îngrijită şi bine gospodărită, „Lacto-vegetarian“-ul cu o încăpere pentru copii şi o încărcată listă de bucate sau bogatul sortiment culinar al restaurantului „Bistriţa“. Seara, pe cont propriu, în calitate de consumator, aştept 20 de minute să vină un ospătar, sau să debaraseze cineva masa. Înzestrată cu pahare murdare, scrum de ţigară, o faţă de masă, mă rog, o masă care nu se deosebea cu nimic de celelalte libere. Într-o atmosferă de certă nesiguranţă, pândit de diferiţi indivizi în libertate prin bucătărie sau prin locul de acces al ospătarilor, încerc să descopăr măcar responsabilul, prezent conform programului, dar absent conform voinţei proprii şi logicii barmanului Georgeta Dobrescu: „are şi el treabă, n-o să stea tot timpul aici!“ Şi uite aşa, renunţ la mişcare, îmi piere şi foamea, singura grijă fiind să mă îndepărtez cît mai repede de privirile „amicale“ ale celor cîţiva magnifici cu echilibrul instabil. Am vizitat numeroase restaurante din Bacău. Mai mari şi mai mici, ale T.A.P.L.-ului şi ale O.J.T.-ului şi o remarcă s-a impus imediat: la Bacău se mănîncă bine. Adică unităţile sînt foarte bine aprovizionate, preparatele sînt numeroase şi prezentate într-o gamă culinară largă, şorturile de vin sunt din cele mai bune, bere (cel puţin cit a durat ancheta noastră) s-a vîndut din belşug. Firesc, cei ce răspund de aceste treburi, respectiv conducerile T.A.P-L.-ului şi O.J.T.-ului sau diferiţii responsabili de unități cu care am stat de vorbă, sînt mîndri de încasările lunare, de planurile „de vinzare“ depăşite. Firesc, pentru această bună aprovizionare trebuie să alergi, să te zbaţi, să sondezi, să n-aştepţi pentru că nu-ţi vine de nicăieri de-a gata un vin bun, de pildă. Dar acest aspect nu este singurul. Şi aici se impune o a doua remarcă: desigur, vindem, dar cum? Este de fapt şi concluzia anchetei noastre. Nu vedem nici o incompatibilitate între depăşirea planului de încasări şi o servire exemplară intr-un cadru civilizat, o dovadă în acest sens, pe lingă cele menţionate anterior, fiind restaurantul „Parcul trandafirilor". O faţă de masă curată, un aer care se poate respira, un serviciu prompt, o orchestră discretă sînt numai cîteva dintre atributele unui local civilizat, indiferent dacă este mare sau mic şi patronat de T.A.P.L. sau O.J.T."

***

Note: evidenţierea prin caractere boldite ne aparţine. T.A.P.L. = Trustul de Alimentaţie Publică Locală; O.J.T. = Oficiul Judeţean de Turism.

 

 

sâmbătă, ianuarie 07, 2023

North Boom Valley (Bacău): cele trei mari proiecte de pe Ştefan cel Mare

    Analizate individual şi fragmentat cronologic, pe măsura anunţării lor, aceste proiecte prezintă avantaje incontestabile, dar şi puncte nevralgice. La modul landscape view, de pe malul opus al Lacului Bacău II, acest puzzle ar putea oferi în final un profil urban modern. La scară intraurbană, zona de nord a oraşului va deveni însă un muşuroi sufocat constructiv, strada Ştefan cel Mare (prin cei doar 1300 m lungime totală) devenind un fel de Canal Suez în vârf de sarcină…În sinteză, cele trei mari proiecte sunt prezentate în cele ce urmează:

Zona marilor prefaceri 
(sursa hărţii: Google Earth)

City Lake View

Adresă: str. Ștefan cel Mare 22 B

Dezvoltator/Constructor: City Residence/Simba Invest

Prezentare: bloc P+10 etaje, 62 apartamente de 2 și 3 camere + 8 duplexuri la etajele 9 si 10

Locuri de parcare: 238

Suprafaţă spaţiu verde: 3000 mp

Web: cityresidencebacau.ro

Observaţii:  În construcţie. Apartamentele sunt deja vândute.

City Lake View (sursa foto: Fb/cityresidencebacau)


Ansamblul Avanera:

Adresă: str. Ștefan cel Mare 24E

Dezvoltator/Constructor: Trutzi Real Estate

Prezentare: 200 de apartamente, regim de înălțime S+P+10E (înălțime totală 39 metri), spaţii de birouri, spaţii comerciale, locuri de joacă (497 mp). Suprafaţă construită: 22913 mp

Locuri de parcare: 271

Suprafaţă spaţiu verde: 2309 mp

Web: avanera.ro

Observaţii:  în construcţie.

Ansamblul Avanera 
(sursa foto: avanera.ro)

Bacău Shopping Mall

Adresă: str. Ștefan cel Mare 28 (Arena Mall), până la magazinul Lidl (str. Ștefan cel Mare 36)

Dezvoltator/Constructor: Arena Mall, Accor/SSAB Bacău

Prezentare: extindere Arena Mall cu 14.600 de metri pătrați, construire Hotel Mercure**** (capacitate: 80 camere), ansamblu rezidențial cu circa 300 de apartamente.

Locuri de parcare: 1.923 (cu tot cu mall-ul)

Suprafaţă spaţiu verde: ?

Web: - (detalii în Ziarul de Bacău)

Observaţii: Obiectivele sunt în etapa obţinerii autorizaţiior de construire. Inaugurarea extinderii centrului comercial este programată pentru data de 30 noiembrie 2024, iar a hotelului pentru cel târziu 1 mai 2025, conform Ziarului deBacău. Valoare investiţie: 35 de milioane de euro.

 

Bacău Shopping Mall şi Hotelul Mercure 

     Într-un grand total ar ieşi peste 562 apartamente, 2432 locuri de parcare (inclusiv cu cele de la mall), spaţiu verde ....., mobilitate.....funcţionalităţi..... etc. Între sclipiciul planşelor desenate şi realitatea de peste câţiva ani rămân în suspensie multe semne de întrebare adresate oraşului pentru oameni. Ce contează însă, dacă  modelul la modă de oraş al sfertului de oră este oferit pe tavă cu dezinvoltură, desigur într-o manieră conceptuală recristalizată mioritic...


joi, ianuarie 05, 2023

Bacău - premiul I la investiţii!

   Din vremea când Bacăul era municipiul premiat  cu o mare coroniţă pentru noile realizări ale socialismului...

Sursa: România liberă, 15 ianuarie 1972

miercuri, ianuarie 04, 2023

Palimpseste băcăuane: inaugurarea magazinului "Select" (1978)

       În 1959 vechiul centru al Bacăului avea să primească un prim implant comercial al sistematizării socialiste: magazinul „Universal” (ulterior „Bacăul”). La aproape două decenii diferenţă, în vara anului 1978, un nou complex comercial de tip "mall" 😀 era inaugurat: magazinul "Select". Iată cum era oglindit evenimentul în presa vremii, într-un mic articol descoperit recent în pagina 5 din cel mai important organ naţional de presă emanat de PCR:

În centrul oraşului Bacău, lîngă hotelul „Decebal“, la parterul şi primul nivel al unui impozant bloc de locuinţe s-a deschis un modern complex comercial şi de servire — „Select“. Aici au fost deschise, între altele, un magazin-expoziţie de mobilă şi magazine de confecţii şi tricotaje şi de articole tehnico-medicale, de desfacere a dulciurilor. Tot aici a fost organizat un grup de alimentaţie publică. Alte spaţii sínt destinate agenţiei de voiaj C.F.R., precum şi unei mari farmacii. In curînd vor fi inaugurate în noile spaţii comerciale construite pe Calea Mărăşeşti din noile cartiere Cornişa Bistriţei şi „Victor Babeş“ unităţi de desfacere şi prestatoare de servicii, dispunînd de o suprafaţă utilă de circa 6 000 mp. (Gheorghe Baltă).

În fotografie: noul bloc de locuinţe din municipiul Bacău în care este situat complexul comercial „Select“ (C. Bursuc).

Sursa: ziarul Scînteia, 29 august 1978

luni, ianuarie 02, 2023

Harta salariilor din România

 O analiză în profil teritorial a diferențelor de salarizare (sursa hărții: zf.ro) și o comparație între cele două județe care stau cel mai bine la nivelul Moldovei.


sâmbătă, august 08, 2020

Târguri şi pieţe agroalimentare organizate în judeţul Bacău


     V-aţi cam săturat de roşiile "româneşti", fără gust, din supermarket? Vi s-a acrit de brânza cu textură şi gust de aracet? Poate că nu ar strica să faceţi o plimbare prin târgurile judeţului.  Produse tradiţionale, bonus întâlnire cu un mod de viaţă care mai pâlpâie pe ici, pe colo...Avem câteva opţiuni, în următoarele zile şi localităţi:

-marţi: Dofteana, Găiceana;
-miercuri: Comâneşti, Dealu Morii; 
-joi: Secuieni, Pârjol;
-vineri: Brusturoasa;
-sâmbătă: Agăş, Tescani (comuna Bereşti-Tazlău), Coloneşti;
-duminică: Balcani (târg şi piaţă agroalimentară, în Piaţa Frumoasa), Dămieneşti, Gârleni, Oituz,  Onceşti, Palanca.
     Mai cunoaşteţi şi alte localităţi unde sunt organizate astfel de târguri şi pieţe agroalimentare?

Foto: Bunătăţi de prin judeţ. Nu sunt chiar legume, dar alunecă pe gât...




sâmbătă, martie 16, 2019

Bacău: două imagini

    Am văzut la faţa locului o bucăţică din traseul viitoarei şosele de centură a Bacăului. Urmele proaspete lăsate de utilaje mi-au adus aminte de o fotografie memorabilă. Deh, deformaţie profesională geo-fotografică :)
Foto: prima cupă excavată la fundaţia Sălii Sporturilor Bacău - 1974 (detalii aici)


Foto: etapa embrionară a şoselei de centură - 16 martie 2019

joi, februarie 21, 2019

Anul viitor....acasă?

Mai adăugăm un 15-20% şi vom avea dimensiunea corectă a acestui fenomen...


joi, iunie 07, 2018

Economia Bacăului între judeţele ţării

   O analiză recentă care surprinde discrepanţele economice dintre judeţele şi regiunile României (sursa: cursdeguvernare.ro). Pentru detaliere, putem completa cu situaţia judeţelor în care se câştigă cel mai bine, conform Ziarului Financiar.



duminică, ianuarie 21, 2018

Topul aeroporturilor româneşti după traficul înregistrat în 2017

Aeroportul Internaţional “George Enescu” din Bacău a fost tranzitat în anul 2017 de 425773 pasageri. Faţă de anul 2016, acest trafic indică o creştere cu 2,6%, procent relativ modest, care poate fi pus însă (şi) pe seamă constrângerilor impuse de lucrările de modernizare a infrastructurii aeroportuare.
În topul celor 17 aeroporturi româneşti, aeroportul băcăuan a coborât pe locul şase în funcţie de numărul pasagerilor, după aeroportul din Sibiu. Ierarhia  este dominată de Aeroportul Otopeni, cu un tranzit de 12,8 milioane pasageri (o creștere de 16,8% față de anul 2016), urmat de Cluj-Napoca (2,7 milioane pasageri; +43%), Timișoara (1,6 milioane pasageri; +40%), Iași (1,1 milioane pasageri; +30%), Sibiu (533000 pasageri; +36%).
Sursa datelor: Ziarul Financiar

miercuri, decembrie 20, 2017

Târgul de Crăciun - Bacău style

Să fie inapetenţa băcăuanilor pentru astfel de manifestări? Să fie precaritatea spiritului antreprenorial? Să fie dificultăţile economice insurmontabile care ţin producătorul local departe de reşedinţa judeţului?  Să fie taxele exagerat de mari impuse de administraţia locală? Oricare ar fi răspunsul, imaginea alăturată este mai mult decât dezolantă. Mutate şi grupate de colo–colo prin oraş, pe traseul Piaţa Tricolorului – Parcul Cancicov –Parcul Catedralei, căsuţele cu pricina par a nu-şi găsi locul şi rostul, aidoma unor şlepuri prinse într-un cabotaj anodin... Dacă tot rămân atât de stinghere, propun să le mutăm pe toate la un loc de joacă pentru prichindei. Cu siguranţă vor fi foarte bucuroşi să se joace de-a v-aţi ascunselea în vacanţa care bate la uşă!

miercuri, noiembrie 22, 2017

România volatilă

...sau când fenomenele demografice infirmă discursurile ipocrite ale clasei politice sau creşterile economice din sertarele guvernamentale...

Sursa: INS Bucureşti

marți, iunie 20, 2017

Comerţul băcăuan din perioada interbelică

        Dacă v-aţi plictisit să tot vedeţi magazine inchise, anunţuri de vânzare şi închiriere a unor spaţii comerciale, faţade distruse, buline seismice, hoteluri fantomatice ş.a.m.d., oferim câteva exemple de firme "pitoreşti" care au funcţionat în Bacăul interbelic, conform Buletinului Oficial al Camerei de Comerţ Bacău pe anul 1931:

Galanterie, mărunţişuri, fabrică de lingerie şi burtiere (strada Voevodul Mihai)
Brăgărie, lăptărie, cofetărie şi ceainărie (Strada Mare nr. 15)
Şuncărie, cârnăţărie şi derivate (str. Mihai Viteazu)
Fierarie en-detail  (str. Mihai Viteazu 51)
Coloniale şi precupie en-detail (str. Costache Negri nr 2)
Cârciumă cu tot felul de băuturi spirtoase, coloniale, cereale, ferărie şi tot felul de mărunţişuri en-detail (str. Regina Maria nr. 76)
Brânzeturi şi fabrică de mezeluri, magazin de mezeluri (str. Lecca nr. 232)
Atelier de casinci en-gros, basmale şi ţesături de lână (str. Busuioc nr. 14)
Comerţ de fabricat bomboane (strada Bacău-Piatra nr. 92)
Ceaprăzărie, accesorii şi croitorie (strada loniţă Sturza nr. 16)
Cereale, ouă şi produse petrolifere (strada Regina-Maria nr 23)
Manufactură, opincărie, articole de galanterie en-detail (Bulevardul Carol nr. 16)
Băcănie, locantă şi tot felul de mărunţişuri (strada Regina Elisabeta nr. 19)
Ziar, agenţie de presă şi publicitate (Calea Regele Ferdinand)
Legătorie de cărţi şi cartonaje (Str. General Averescu 59)
Mărunţişuri, băcănie, cereale şi căsăpie en-detail (Str. Apusului nr.1)
Cereale, oleaginoase, leguminoase, făinoase, derivate şi orice fel de produse agricole (Calea Regele Ferdinand 112)
Cârciumă şi restaurant, hotel, cafenea şi depozit de petrol, fabrică (Strada Buna -Vestire)
Cârciumă cu tot felul de băuturi în genere şi cu amănuntul (strada Faiviş Klein10)



luni, mai 29, 2017

Bacăul prin topul judeţelor în care să (nu) trăieşti


     Se iau 15 criterii reprezentative pentru calitatea vieţii. Se amestecă şi se pune totul sub lupa analiştilor de la "Capital" . Pentru Bacău,  indicatorul agregat rezultat ne poziţionează pe locul 18 din 42. O fi bine, o fi rău? Eu zic că intrăm în categoria judeţelor care nu te omoară, dar nici nu te lasă să trăieşti :)... Detalii pe Capital.
Foto: capital.ro

joi, februarie 23, 2017

Geografie economică băcăuană (ediţie revizuită şi adăugită)

   Nu este nevoie să scormoneşti prin cartiere mărginaşe. Aceste anunţuri sunt tot mai vizibile în plină zonă centrală. Par să se înmulţească pe zi ce trece, semn de boală grea. Sau poate o fi o stare de spirit...







sâmbătă, februarie 11, 2017

vineri, decembrie 16, 2016

Despre rivalităţile locale


     Pentru nostalgicii perioadei în care ne buricam cu "centrul economic" al Moldovei - click aici pentru o analiză a rivalităţilor locale. Până să depăşim faza relaţiilor concurenţiale (atât de prost înţelese în România postdecembristă) vor mai trece ani şi ani. Teoriile organizării reţelelor de aşezări nu se aplică în amalgamatul spaţiu carpato-danubiano-pontic...
Sursa hărţii: prof. George Ţurcănaşu în Ziarul de Iaşi

Bacăul şi veniturile pe cap de locuitor

    „Surprinde clasarea bună a unor primării reşedinţă de judeţ cu o populaţie redusă, precum Miercurea Ciuc (3,04 mii lei venituri bugetare/locuitor), Bistriţa (2,59 mii lei/locuitor), Slatina (2,54 mii lei/locuitor), faţă de unele oraşe mari precum Braşov (2,18 mii lei venituri bugetare/locuitor), Piteşti (2,19 mii lei/locuitor), Bacău (1,92 mii lei/locuitor)” – sursa: analizeeconomice.ro
     După populaţia stabilă am fi pe locul 12 la nivel naţional. Dacă ne raportam la alte criterii economice sau sociale, tare îmi este frică că ne prăbuşim în ierarhii şi statistici…