Palimpseste băcăuane: inaugurarea magazinului "Select" (1978)

       În 1959 vechiul centru al Bacăului avea să primească un prim implant comercial al sistematizării socialiste: magazinul „Universal” (ulterior „Bacăul”). La aproape două decenii diferenţă, în vara anului 1978, un nou complex comercial de tip "mall" 😀 era inaugurat: magazinul "Select". Iată cum era oglindit evenimentul în presa vremii, într-un mic articol descoperit recent în pagina 5 din cel mai important organ naţional de presă emanat de PCR:

În centrul oraşului Bacău, lîngă hotelul „Decebal“, la parterul şi primul nivel al unui impozant bloc de locuinţe s-a deschis un modern complex comercial şi de servire — „Select“. Aici au fost deschise, între altele, un magazin-expoziţie de mobilă şi magazine de confecţii şi tricotaje şi de articole tehnico-medicale, de desfacere a dulciurilor. Tot aici a fost organizat un grup de alimentaţie publică. Alte spaţii sínt destinate agenţiei de voiaj C.F.R., precum şi unei mari farmacii. In curînd vor fi inaugurate în noile spaţii comerciale construite pe Calea Mărăşeşti din noile cartiere Cornişa Bistriţei şi „Victor Babeş“ unităţi de desfacere şi prestatoare de servicii, dispunînd de o suprafaţă utilă de circa 6 000 mp. (Gheorghe Baltă).

În fotografie: noul bloc de locuinţe din municipiul Bacău în care este situat complexul comercial „Select“ (C. Bursuc).

Sursa: ziarul Scînteia, 29 august 1978

Foto - document: Momentul sfinţirii pietrei de temelie a Catedralei "Înălţarea Domnului" din Bacău

       Acum ceva timp am căutat peste tot data exactă sfinţirii pietrei de temelie a Catedralei “Înălţarea Domnului” din Bacău. Toate sursele indicau doar anul (1991), fără a preciza data exactă. Cum se întâmplă de regulă, după ce renunţi la căutări, afli răspunsul atunci când nu te aştepţi. Astăzi am dezlegat “misterul”: 16 mai 1991. Într-o dimineaţă de joi în straie de sărbătoare (Ispasul), PS Episcop Ioachim Vasluianul, părintele protopop Constantin Tomozei şi un sobor de nouă preoţi au oficiat slujba de sfinţire a locului de pe terenul viran peste care avea să se ridice în următorii 27 de ani unul dintre cele mai mari lacaşuri de cult ortodox din această parte a Europei. Fotografia a fost făcută de Ştefan Radu şi a fost publicată în albumul aniversar “Deşteptarea  - 20 de ani”. Imaginea panoramică executată de la un etaj al Hotelului “Moldova” prezintă o mare valoare documentară chiar şi pentru contemporanii evenimentului, cunoscând faptul că după o anumită vârstă memoria începe să joace feste…Pentru foştii absolvenţi ai Liceului “Lucreţiu Pătrăşcanu”, o ancoră imagistică numai bună pentru a-şi reaminti ultima parte a traseului zinic către cursuri...

Sursa foto: Ştefan Radu în albumul "Deşteptarea 20 de ani"

Zona la începutul anilor 80 (sursa: Desteptarea), fotografiată din proaspătul Hotel Moldova

Mare miting în Bacău...

    Pentru că presa scrisă nu a apărut încă la început de an, răsfoim prin ziarele de altădată. Un pasaj îmi atrage atenţia 😁. Trebuie să vi-l ofer spre lectură:

“Delegaţia sovietică a ajuns la Bacău la orele 18,30. Automobilele îşi croiesc cu anevoie drum prin mulţimea care umple străzile oraşului. La marele miting care a avut loc în piaţa din centrul oraşului au luat parte peste zece mii de cetăţeni. Mitingul a fost deschis de tov. Vasile Acatrinei, preşedintele sfatului popular orăşenesc. Salutând cu căldură pe oaspeţi, el a arătat apoi că în anii puterii populare, datorită ajutorului frăţesc al Uniunii Sovietice, oraşul Bacău s-a putut dezvolta ca un important centru industrial al ţării noastre.” (Scânteia nr. 3611/2 iunie 1956)

Foto: centrul Bacăului la vizita lui Nicolae Ceuşescu în 1966

 (sursa: Fototeca online a comunismului românesc)

2023, te aşteptăm!

            Un an cu mai multe realizări și cu mai puține neîmpliniri.

Un an cu mai multi oameni vorbind cu bunătate și toleranță despre oameni şi cu mai puţină răutate, ipocrizie şi servilism.

Un an cu mai multe zile pline de gânduri bune și cu mai puține  nopți nedormite.

Un an cu mai multe cărți, școli, spitale, parcuri, drumuri și cu mai puține desene întocmite grijuliu de politicieni pe hărți.

Un an cu mai multă libertate de gândire și cu mai puțină încrâncenare şi superficialitate.

Un an cu mai mulți prieteni în carne și oase și cu mai puține avataruri vremelnice.

Un an cu mai mult verde în proximitate și cu mai puțin cenușiu rece.

Un an cu mai multă nemărginire și cu mai puțină limitare.

Un an cu mai mulți pași și cu mai puțină  motorizare.

Un an cu mai puține spații reci și cu mai multe locuri calde.

Un an cu mai mult zâmbet și cu mai puține priviri aţintite în pământ.

2023, te așteptăm!

Recensământul populației și locuințelor (RPL 2022): primele date provizorii

    În sfârşit, INS Bucureşti a publicat datele provizorii ale recensământului din acest an (click aici pentru comunicatul oficial). Nimic nou sub Soare, evoluţiile demografice erau foarte previzibile. Aşteptăm statisticile teritoriale, promise pentru luna ianuarie...Deocamdată să ne bucurăm de ritmul mai mic de scădere a populaţiei judeţului (doar 2,4% faţă de 2011), semn că încă mai avem, pe ici, pe colo, mici rezerve demografice...

Sursa: INS Bucureşti

Indiferenţa, boală lungă şi grea...

 
Sursa: "Curentul", 16 ian 1938

Inedit: Bacăul palimpsestelor urbane oglindit în planul de sistematizare a centrului oraşului (1960)

O esplanadă largă de 60 m între Palatul Administrativ şi Parcul Trandafirilor. O piaţă centrală şi un nou teatru cu o capacitate de 800 de locuri. Parcul Trandafirilor extins spre est, înglobând cu generozitate Biserica „Sfântul Nicolae”. O amplă  piaţă centrală  „pentru mitinguri”, la capătul nordic al axei rutiere Nicolae Bălcescu – Mărăşeşti. Sunt doar câteva din propunerile existente în primul plan coerent de sistematizare postbelică a centrului Bacăului. O adevărată comoară documentară descoperită la final de an 2022, reflectând profundele transformări urbanistice ale oraşului nostru pe drumul modernizării din perioada contemporană.

Articolul „Sistematizarea centrului oraşului Bacău” a fost publicat în numărul 4(65) din iulie-august 1960 al revistei „Arhitectura”, sub semnătura arhitectului Cl. Stănescu şi a echipei sale de colaboratori (inginerii I. Neagu, C. Burlă, I Nicolau, C. Grünzeit, G. Chirea şi I. Vulcan) de la Direcţia pentru Sistematizare, Arhitectură şi Proiectarea Construcţiilor Bacău (D.S.A.P.C. Bacău). Cele patru pagini ale articolului prezintă într-o manieră coerentă şi condensată principiile şi propunerile de sistematizare urbană, harta teritoriului propus pentru remodelare, planşe (perspective aeriene ale zonei, desfăşurarea frontului de vest al străzilor N. Bălcescu – Mărăşeşti, schiţele tronsoanelor liniare cu trei şi patru apartamente pe scară), precum şi un review aparţinând arhitectului T. Evolceanu.

               Teritoriul supus intervenţiei propriu-zise se întindea pe o suprafaţă de cca 80 ha, generând, în viziunea proiectanţilor, construirea a 5000 de apartamente în blocuri cu nivel P+3 şi P+4 şi cu dublă funcţionalitate (rezidenţială şi comercială), prin amenajarea magazinelor la parterul clădirilor de pe arterele majore. Completarea modestei zestre edilitar-urbanistice era făcută prin construirea mai multor obiective de importanţă citadină: un nou teatru de stat, trei cinematografe, casă de cultură, şcoală de 16 clase cu anexe (actuala Şcoală Gimnazială „Constantin Platon”), piaţă agroalimentară, spaţii verzi, zone de promenadă, deschiderea de străzi noi, amenajarea unor pieţe civice şi esplanade etc. Zona a fost împărţită în două sectoare de lucru: centru – sud (proiect avizat la data publicării articolului) şi centru – nord (variantă de studiu, aflată în lucru în 1959-1960).

Fig. 1. Planul de sistematizare a centrului oraşului (1960) - sursa: „Arhitectura” nr. 4/1960

        În opinia proiectanţilor, alegerea clădirilor care să fie menţinute în cadrul sistematizării „nu a constituit o problemă prea grea, dată fiind starea avansată de uzură şi insalubritate a majorităţii fondului clădit existent”. Au fost propuse pentru a fi păstrate clădirea Palatului Administrativ, Poşta Nr. 1, magazinul universal, hotelul „Bistriţa”, monumentele istorice şi „câteva case mai bune, parter şi etaj, pe strada Ada Marinescu¹ şi Războieni”.

În viziunea arhitectului, principiile care au stat la baza acestei viziuni urbanistice au fost: amplificarea axei principale Nicolae Bălcescu – Mărăşeşti cu o espanadă largă de 60 m (esplanada fiind proiectată cu spaţiu verde cu rol de promenadă în continuarea directă a Parcului Trandafirilor, redimensionat şi reamenajat), punerea în valoare a clădirii Sfatului popular regional (actualul Palat Administrativ) prin crearea unei pieţe dispuse simetric faţă de axa clădirii, crearea pieţei de mitinguri în zona de sud a centrului, legată organic de esplanada axei centrale. În compoziţia centrului s-a urmărit „crearea unui sistem central format din cele două pieţe (a Teatrului şi cea pentru mitinguri” legate prin axa centrală, pe de o parte, şi noua arteră Mihai Viteazul, pe cealaltă parte”.

Fig 2 şi 3: Perspective aeriene ale planului de sistematizare a centrului Bacăului (zona de sud– sus, zona de nord– jos); sursa: „Arhitectura” nr. 4/1960

Arhitectul T. Evolceanu, în partea a două a articolului publicat în „Arhitectura”, aduce câteva critici viziunii propuse, cu referire la crearea spaţiilor întinse din nordul teritoriului amenajabil, soluţiile de proiectare a spaţiilor verzi, rigiditatea tratării unor tronsoane,  compactarea exagerată  a unor sectoare care nu ar permite deschiderea unor puncte de perspectivă spre est, defecte de compoziţie semnalate la nodul de circulaţie de la sud, aşezarea neinspirată a unor blocuri din interiorul cvartalului din sud-estul Sfatului popular ş.a.

               Documentul planificator din anul 1960 avea să sufere numeroase modificări în perioada imediat următoare. Schiţa de sistematizare întocmită patru ani mai târziu şi vizita lui Nicolae Ceauşescu în Bacău (1966) au reprezentat cu siguranţă momente importante ale definitivării ideilor de remodelare şi finalizare conceptuală a transformărilor care se succedau deja cu repeziciune, pe măsura evoluţiei demografice a oraşului. Cu toate acestea, planul din 1960 rămâne un adevărat reper care a marcat direcţiile principale de amenajare pentru două decenii. Las cititorilor bucuria de a analiza planşele acestui proiect, adevărat studiu de caz al prefacerilor majore prin care a trecut, nu cu mult timp înainte, „inima” oraşului nostru. Trebuie subliniat că această viziune aparține timpurilor sale, necesitând un studiu de ansamblu la nivelul ideilor urbanistice care au marcat mijlocul secolului XX. Istoria cotrafactuală are acum rol de exerciţiu şi de necesare aduceri aminte. Rămân, în funcție de cheile de lectură ale cititorului, aprecieri, nostalgii, greșeli, reproșuri, amintiri, provocări... Dincolo de acestea, printre palimpseste urbane², ne purtăm paşii prin fizionomiile prezentului, punct de plecare pentru urbanismul viitorului, care poate oferi soluții viabile de a remodela din nou centrul, păstrând ceea ce a rămas bun, dar şi imaginând altfel de spaţii urbane...

               La final, în loc de concluzie, readuc în atenţie un pasaj al scriitorului Eugen Uricaru, „augmentat” cu o fotografie din colecţia fotoreporterului Ioan Bâşcă:

Geografia Centrului s-a modificat destul de abrupt. Multă vreme a rămas neschimbat, aidoma perioadei interbelice. Primul semn de schimbare l-a dat construcţia primului Magazin Universal, lângă teatru. A fost un eveniment revoluţionar în sensul perturbator al curgerii timpului. Chiar ideea de a ridica o construcţie într-un loc ce părea destinat pe vecie promenadei a însemnat un şoc pentru cei care vedeau în plimbarea pe Centru măsura prestigiului ori a trecerii timpului. (...) Creşterea subită a populaţiei, datorită industrializării galopante, a făcut ca numărul necunoscuţilor să-l întreacă cu mult pe cel al cunoscuţilor. Prin această soluţie statistică, magia Centrului s-a vaporizat. Nimeni şi nimic nu-i va mai restitui puterea hipnotică şi eficienţa socială. Atunci când Centrul a dispărut, Bacăul s-a transformat din târg în oraş. Târgoveţii dispăruseră cam cu un deceniu mai devreme, dar nimeni nu băgase de seamă din cauza vrajei Centrului. Cum şi ea s-a risipit, oraşul a fost ocupat de oameni noi. Lumea aştepta cu strângere de inimă apariţia omului nou.  (Eugen Uricaru – Centrul, în suplimentul lunar de cultură „Meridian 27”, nr.6/2006)

 

Foto: magazinul "Universal", primul semn al marilor prefaceri urbanistice 

din centrul Bacăului (sursa: colecţia I. Bîşcă)

       Note:  ¹ astăzi îngobată în strada Războieni.

             ²  pentru băcăuanii mai tineri, câteva ancore temporale ale sistematizării centrului Bacăului pot fi de ajutor în cronologia prefacerilor urbanistice: 1959 - primul centru comercial (Magazinul „Universal”, ulterior „Bacăul” - foto)  1965 - Casa de Cultură a Sindicatelor şi Hotelul „Bistriţa”, 1970 -  Hotelul „Decebal”,  1971 - dezvelirea statuii poetului George Bacovia, 1975 - complexul comercial „Luceafărul”,  1980 - Hotelul „Moldova”.

Palimpseste urbane: omagiu profesoarei Maria Fulgeanu-Sturdza, primul director al Școlii Normale de Fete din Bacău

    Cunosc mulţi băcăuani pasionaţi, dar mulţi îşi pierd pe parcurs roadele muncii. Cunosc mulţi băcăuani competenţi şi altruişti, dar care li s-a făcut lehamite de modul în care se zideşte piramida actuală a valorilor. Cunosc mulţi băcăuani care şi-ar dori să facă ceva pentru comunitate, dar au fost refuzaţi sau duşi cu vorba de sistem. Cunosc mulţi colecţionari de valori materiale şi imateriale, dar care şi le păstrează pentru propria vanitate în turnul lor de fildeş. Cunosc mulţi experţi, dar expertiza lor se rezumă la articole academice sau îndărătnice  luări de poziţie la conferinţe/ şedinţe/şuete. Cunosc mulţi băcăuani care sunt atotcunoscători, dar orizontul lor se afundă tot mai mult în ridicări de umeri. Cunosc mulţi băcăuani care încercă să iasă din cercuri strâmte, dar îi tot opreşte ceva: comoditatea, funcţia, determinarea, spleen-ul sau câte şi mai câte. Cunosc mulţi băcăuani care întorc banul cu lopata, dar nu ar da pentru comunitatea lor un singur leu. Cunosc mulţi băcăuani cu influenţă mai mică sau mai mare, dar care nu mişcă un deget dincolo de interesul personal. Cunosc mulţi băcăuani care iau taurul în coarne, dar în secunda următoare devin mieluşei. Cunosc mulţi băcăuani care ţin la spiritul locului, dar care şi-au pierdut încetul cu încetul aplombul...

Cunosc  însă puţini băcăuani ca cei de mai sus, care nu au nevoie în caracterizare de conjuncţia „dar”. Printre ei, cu totul aparte, un băcăuan clădeşte zi de zi printre palimpsestele urbei: Mihai Ceucă.

Detalii: Omagiu profesoarei Maria Fulgeanu-Sturdza, la 140 de ani de la naștere

Insula de căldură urbană Bacău

  (...) Extinderea studiului efectuat de specialiștii Facultății de Geografie și Geologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași prezintă un interes deosebit. Mozaicul și particularitățile suprafeței subiacente a intravilanului municipiului Bacău (orientarea tramei stradale, prezența suprafețelor acvatice, densificarea zonelor construite, geomorfologia regiunii adiacente, spațiile verzi ș.a.) constituie un studiu de caz cu numeroase elemente de specificitate. Am convingerea că acumularea unor serii ample de date meteo și interpretarea lor vor conduce la concluzii inedite, ieșite din tiparul unor generalizări canonice, având o reală importanță teoretică și practică. Mulțumesc colectivului de geografi de la UAIC pentru efortul depus în implementarea acestui proiect care a prins viață la începutul acestui an.

Detalii în Un studiu meteorologic ne arată zonele „fierbinți” ale Bacăului

Spiritul locului bacovian: "Iorgu" by Adrian Jicu

 Am devorat-o pe loc. Îmbinând exemplar realitatea cu ficțiunea, creând o atmosferă de epocă plină de culoare și nerv, "Iorgu" își atinge ușor scopul: să te îndrăgostești iremediabil de Bacovia. Un must-have pentru biblioteca oricărui cititor care scrutează îngândurat printre coordonatele sale spațio-temporale...

Detalii în cronica prof. Bogdan Creţu din "Observator cultural" - click aici.

Pro urbe

    Un oraș nu trăiește numai prin patrimoniul zidit. Un oraș respiră și prin patrimoniul ziditor, prin oamenii săi care încheagă o idee, deschid trasee, aduc la lumină trăiri și moșteniri, construiesc și reconstruiesc in situ, cred, speră... Astăzi, în oaza verde a Casei Bacovia, m-am bucurat enorm, printre mulți, mulți băcăuani care au rezonat din inimă pentru Bacău. Din când în când, asemenea momente sunt mai mult decât necesare, pentru a mai disipa din negura plumburie, șablon mult prea des invocat de cei care, spre neșansa lor, nu reușesc să-și aproprie identitatea și spiritul locului. Felicitări din toată inima profesorilor Constantin Călin și Adrian Jicu!

Vasile Ernu la BacFest 2022

 O excelentă (și foarte agreabilă) pledoarie pentru carte, istorie și istorii recente, pentru George Bacovia și spirit adolescentin!

Scriitorul Vasile Ernu, BAC – FEST – Festivalul Național „George Bacovia”, 16 septembrie 2022.

 

25

 Un număr cu sonoritate aparte pentru profesori, fie numai și din perspectiva unor grile seci (vetuste împărțiri ale vechimii și salarizării), grile care nu-ți mai oferă perspective largi.

Un număr de ani în care s-au amestecat într-un iureș amețitor speranțe, bucurii, reușite, naivități, așteptări, compromisuri, dezamăgiri, tristeți, supărări, greșeli.

Un număr de ani în care ai crescut, l-ai parcurs mai mult sau mai puțin meandrat, ai ajuns sus, pe culme, scrutând orizontul în toate direcțiile.

Un număr de ani care, la început de carieră, ți se păreau matusalemici, privind cu mirare prin cancelarii.

Un număr de ani în care ai avut șansa să cunoști profesori deosebiți, să înveți de la ei, să vezi cum treptat, treptat, se retrag în tăcere, în uitare sau in cancelarii celeste.

Un număr de ani în care ai văzut cum sistemul se umple de incompetenți, politruci, gargaragii sau lingușitori fără scrupule.

Un număr de ani în care ai uitat numărul de miniștri, de miile de idei nefericite care au erodat treptat un statut, o clasă, o stare de spirit, o vocație.

Un număr de ani în care o lume întreagă s-a schimbat din temelii, iar lumea școlii românești a încremenit pe o potecă nemarcată, cu destinație încețoșată.

Un număr de ani în care ai avut elevi deosebiți, care ți-au dat aripi și bucurii nemăsurate, dar și adolescenți pierduți prin hățișurile unei societăți tot mai decuplate de viața școlii, de educație, de cultură, de cercetare.

Un număr de ani în care foștii absolvenți au ajuns oameni mari și frumoși, amintindu-ți din când în când ce minunat poate curge timpul.

Un număr de ani în care expresia "Abia aștept să ies la pensie" (impardonabilă, de neînțeles la început) a devenit tot mai des invocată în jurul tău, unică speranță spre o nirvana binemeritată.

Un număr de ani după care nu te mai miră ascensiunea incompetenților, șmecherașilor și a altor specii care cred că școala este la cheremul lor sau a găștilor transpartinice la care au aderat "dezinteresat".

Un număr de ani în care ai învățat că resursele tale sunt și resursele școlii, tot sperând că societatea va aprecia și te va răsplăti în vreun fel.

Un număr de ani în care se vorbește în cancelarii tot mai puțin despre cărți, teorii, noutăți științifice și din ce în mai mult despre diferențe salariale, rate, prețuri.

Un număr de ani în care, la sfârșitul vacanței, te-ai întors la școală cu bucurie, căutând noi căi, noi provocări, noi alternative, nu pentru a turna grăbit conținuturi, ci pentru a aprinde o scânteie proaspătă.

Anul 25. Anul în care, pentru prima dată, nu te mai sufocă emoția noilor începuturi, mulțumindu-te cu încercarea de a te detașa în fața acelorași probleme sistemice, în fața dezinteresului, inapetenței, suficienței, subfinanțării. Bizară senzație...

Anul 25 - ai ajuns aici și totuși zâmbești, știind că ai un as ascuns în mânecă: oricum ar (mai) fi, atunci când deschizi ușa clasei de elevi, renaști. Iar pentru acest mare avantaj necuantificabil, fără cristalizări pecuniare, nici nu știți câți vă invidiază, dar și vă admiră în secret... Încă mai avem motiv să nu fim încrâncenați precum un funcționar prăfuit la un ghișeu plin cu dosare. Noi avem mereu și mereu un as în mânecă... Sau așa credem...

Un an școlar cu sănătate! Cu restul... vedem pe parcurs.

Populaţia localităţilor din judeţul Bacău

 Până vom vedea rezultatele RPL 2022, haideţi să ne amuzăm un pic:

Sursa: Infostat, DJS Bacău, 2022

  PS: Conform Ziarului de Bacău, "în județul Bacău s-au recenzat 562.687 de persoane, reprezentând 99.4% din populația estimată. Astfel, populația județului a scăzut față de recensământul anterior cu 53.000 de persoane și cu 143.000 față de numărătoarea de acum 20 de ani."

Eu unul pariez pe o reşedinţă de judeţ cu maxim 125-130000 persoane...Realitatea crudă va lovi puternic pe unii...

Laudatio

     Se aplaudă frenetic performanța elevilor români la olimpiadele internaționale de fizică și matematică. Nu prea se spune că este vorba de rezultatele unor elevi de la un liceu particular, supercompetitiv si hiperelitist, care și-a luat ca model sistemul din Singapore. Cam la fel este registrul si la celelalte discipline laureate (chimie, geografie etc). Partizanii performanței carpatice exultă, criticii coronițelor mormăie în barbă, la umbră. Cu toții ignoră o realitate crudă: sistemul românesc de educație crapă în bucăți, cu (sau fără) medalii la gât și premii speciale în buzunarul de la piept. Atâta timp cât ipocrizia sistemică depășește competențele frumos enumerate în vetustele programe școlare reșapate, alergăm în deșert după un dromader muribund...

Să ne sufocăm intra muros!

     Am găsit și eu în poștă un ziar. Am remarcat nu neapărat macheta unui stadion futurist (mai am prin calculator vreo 3-4 planșe de acest gen, care au fost promovate meteoric de-a lungul timpului). Mi-a sărit în ochi "salba" de blocuri care a fost inserată în spatele arenei, în zona (fostelor) terenuri sportive. Zona care, in vremea copilăriei și adolescenței mele aducea sute de pici la joacă și la activități sportive. O zonă care venea în continuarea Parcului Libertății ("Cancicov"-ul de astăzi), reprezentând prin dimensiuni si complementaritatea funcțiilor, un element remarcabil pentru municipiu, element urbanistic rarisim la nivelul intraurban in reteaua urbană națională. Momentul '90 avea să aducă rapid destructurarea: degradarea spațiului verde, schimbarea utilizării terenului (mare universitate particulară, sedii de firme etc), ruinarea bazei sportive (in anii' 80 considerată cea mai mare si mai complexă din provincie). Acum, prin jocul imobiliar al ruletei public-privat al anilor de "tranziție la economia de piață", zona menționată are toate șansele să se metamorfozeze definitiv în beton, sticlă și asfalt, cu toate "beneficiile" asociate. Într-un oraș în care textura se densifică precum un țesut canceros, un oraș care nu cunoaște dezvoltare  prin "urban sprawl", intr-un oraș în care zona metropolitană este de 20 de ani o Fata Morgana rozalie, noi ne vom sufoca intra muros. Dar ce contează, de la un etaj superior unii vor rânji condescendent, plescăind mulțumiți la notificările primite pe telefon de la contul bancar. Restul e sporovăială cu esență de sustenabilitate long-lasting.

Un vis devenit realitate: 22 martie, Ziua Parcului "Cancicov" din Bacău

Perseverenţa nu este o cursă lungă. Perseverența este suma mai multor curse scurte una după alta, impulsionate de spiritul locului, de memorie și afectivitate. Pe traseul sinuos dintre ieri și mâine, ziua de azi aduce un reper luminos: în ședința Consiliului Local Bacău, ziua de 22 martie, Ziua Parcului Cancicov, a primit undă verde. Inima verde a Bacăului merită atenție, recunoaștere și un suflu nou...

Detalii în Ziarul de Bacău. Video cu votul în Consiliul Local Bacău - click aici.

Zece motive pentru a te bucura intens de începutul școlii...

1. Ți se vorbește de modernizare și tu de întrebi de fiecare dată dacă vei găsi săpun la toaletă.

2. Toate grupurile de pe WhatsApp se reactivează brusc, cu activitate de la ora 0 la ora 24.

3. Începi să devii ubicuu: unii cred că poți reuși performanța de a fi in acelasi timp la ore, la sedinta consiliului de administratie, la consfătuiri, dar și la un mic control de medicina muncii.

4. Încep să circule dosarele cu șină și rapoartele de activitate cu o viteză amețitoare de la 1 la n și de la n la 1. Invariabil, ultimul raport trebuie trimis ieri.

5.Nu ai lemne de foc la scoala din deal, dar prima problemă stringentă este cea a planificărilor calendaristice.

6. Intri la clasa ta și ai surpriza că cei 27 de elevi au devenit peste vară 36. De unde faci rost de bănci?

7. Obligatoriu, la ora 21,30, cam din două în două zile, un părinte trebuie să sune cu insistență la telefon pentru mici informații trimise deja de tine pe grupul dedicat, cu 12 ore înainte.

8. Timp de 3 zile si 3 nopti, toți politicienii repetă obsesiv câteva cuvinte magice: prioritate, excelență, viitor, investiții, calitate.

9. Îți dai seama că topul de hârtie adus de tine la școală s-a topit văzând cu ochii.

10. Strângi din măsele la vestea că ministerul nici măcar nu respectă vechile promisiuni legate de salarizare, deschizi zâmbind ușa clasei, lăsând în urmă chestiunile "nesemnificative"...

Asteptăm cu interes și alte motive care să completeze grațios lista de mai sus 😁

Genius loci

   Un instantaneu pentru ceea ce înseamnă dăruirea pentru memoria* si spiritul urbei, pentru regenerarea palimpsestelor Bacăului. Un gest nobil, un gest de suflet, un exemplu: Mihai Ceucă. Mai multe veți afla, cu siguranță, de la domnia sa, cu aceeași modestie ireală pentru aceste vremuri...

  * "Bacăul aşa cum se prezintă astăzi, este creaţia lui Leon Sackelary şi tot ce-i poate da un aspect mai occidental şi civilizat, de la dânsul porneşte şi sub primariatul lui s-au realizat cele mai importante lucrări edilitare: lumină electrică, apă, canalizare etc. Leon Sachellary a fost figura cea mai proeminentă a Bacăului, înzestrat cu nobleţe de caracter, inteligenţă superioară, talent, energie rară şi cinste fără prihană” (Grigore Grigorovici - Bacăul din trecut și de azi, 1933)

Detalii aici: Mormântul uitat al primarului care a introdus electricitatea în Bacău

Căutaţi case de vacanţă şi cabane? Haideţi în reţeaua Rentakub!

     A trecut doar ceva mai mult de un an de când semnalam în peisajul turistic băcăuan a unei investiţii remarcabile, de un farmec aparte: satul de vacanţă LaKuburi din Slănic-Moldova (click aici). De atunci, sute de turişti au călcat pragul acestui pitoresc loc, miile de review-uri pozitive, fotografiile şi aprecierile făcând dovada petrecerii agreabile a unor zile minunate în confortul kuburilor. Iată că acum, graţie succesului firesc obţinut în Perla Moldovei, iniţiatorii şi proprietarii proiectului pilot au început să dezvolte afacerea la nivel naţional, prin construirea de kuburi şi în alte zone cu potenţial turistic: Băile Felix, Bran, Cluj-Napoca, Constanţa, Râşnov, Vatra Dornei.

Mai mult decât atât, prin dezvoltarea platformei online Rentakub, este oferită o soluţie inteligentă de cazare pentru cei care îşi doresc să închirieze case de vacanţă şi cabane. În condiţiile în care pandemia COVID a schimbat comportamentul şi preferinţele de cazare ale turiştilor de la vechii coloşi hotelieri, cu sute de camere, la capacităţi de cazare mai mici, dar mai sigure epidemiologic şi mai apropiate de natură, Rentakub oferă o inedită soluţie de cazare, care prezintă numeroase avantaje faţă de clasicele canale de rezervare online: selecţia riguroasă a variantelor de cazare (acestea respectând filosofia designului, intimitatea, utilarea şi siguranţa sejurului), uşurinţa navigării pe site, confirmarea imediată a rezervărilor, afişarea transparentă a tuturor detaliilor legate de preţ, facilităţi şi disponibilitate, anularea gratuită cu 14 zile înainte de sosire, rambursarea a 50% din preţul cazării în condiţiile anulării cu 7 zile înainte de sosire ş.a.

Cu totul deosebită mi s-a părut propunerea Rentakub privind posibilitatea unui parteneriat profitabil cu proprietarii de case de vacanţă şi cabane care doresc înscrierea în reţea. Accesul gratuit în reţea, comisionul redus, interfaţa proprie de administrare, promovarea gratuită şi creşterea vizibilităţii la nivel naţional sunt câteva din marile avantaje aferite de rentakub.com. Detaliile le găsiţi aici, totul este foarte simplu!

Având deja experienţa cazării La Kuburi în frumosul Slănic al Moldovei şi cunoscând profesionalismul şi pasiunea iniţiatorilor acestui proiect, sunt convins că nu peste mult timp, prin Rentakub, vom putea avea posibilitatea alegerii a numeroase oferte atractive din toate regiunile turistice ale ţării, o alternativă elegantă, eficientă şi sigură prin care putem fi mai aproape de natură, în locuri de poveste şi de povestit mai departe...

Vezi şi: Turismul descoperă Kub-ismul

Casa de vacanţă care îţi aduce bani