Frumusețea lucrurilor trecătoare...

 Starea de parc ...

Verdele răcoritor

     Ce înseamnă câțiva platani umbroși, într-o zi caldă de vară, traversând Parcul Catedralei pe o mică alee favorizată de verdele răcoritor...Cât de mult contează fiecare arbore în deșertul de beton și asfalt!

În grafic: roșu este umiditatea relativă a aerului; cu verde, variația temperaturii. 

Parcul Catedralei - aleea luată în studiu

Ataraxie

 Ultima zi de primăvară...

Mai mult verde, mai puțin cortizol

    Sunteți stresați? Cea mai simplă modalitate de a vă depresuriza este să vă plimbați 20-30 minute printr-un parc (pădure, spațiu rural verde). Petrecerea chiar și a unui timp atât de redus în natură are ca efect scăderea semnificativă a nivelului de cortizol (hormonul stresului), măsurat în salivă, conform studiului Urban Nature Experiences Reduce Stress in the Context of Daily Life Based on Salivary Biomarkers publicat de Universitatea Harvard (studiul este disponibil în revista Frontiers in Psychology - click aici). Deci, nu mai așteptați: primul pas este mai greu: cel până la ușă...

Cine se scoală de dimineață...

 

Pe firul apei: Raiul păpădiilor

Frumuseţile judeţului Bacău, mergând #pefirulapei...

Minunata rezervaţie naturală Buciaş

    Nu vă găsiţi ritmul? Astenia de primăvară nu vă dă pace? V-aţi săturat de ecranul calculatorului, de activităţile repetitive, de monotonia zilelor citadine? Există un remediu, l-am spus de multe ori: natura. În acest caz, #pefirulapei, în cea mai frumoasă rezervaţie peisagistică din această parte a ţării: Buciaş.

Valoarea eco-protectivă a verdelui urban

    Un tei de 50 de ani care încă manifestă o creștere activă, realizează anual un număr de peste 300000 de frunze, însumând o suprafață verde de aprox 600 mp. Într-o zi de vară, acest tei mediu poate filtra 4000-5000 mc de aer din care consumă 9 kg CO2 si produce 6-7 kg O2. Cele 300000 de frunze tomentoase (cu perișori moi), cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. Din acest punct de vedere, teiul se situează pe locul trei, după stejar și ulm. În plus, teiul (la fel ca alte specii: pin, brad, stejar, Catalpa etc) emite fitoncide, substanțe volatile organice complexe de autoapărare împotriva microorganismelor și insectelor, care distrug inclusiv bacilul tuberculozei, agentul dizenteriei și al unor afecțiuni pulmonare (acțiune bactericidă și fungicidă). În conditiile acestei perioade din an in care invelișul foliar este în dezvoltare, solul este uscat, vântul este o constantă a Văii Bistriței și orașul este împânzit cu lucrări de construcții, să nu ne mirăm de cantitătile foarte mari de praf din atmosfera citadină... 

Poluarea aerului în Bacău...

 La noi şi poluarea are moderaţie: o moderaţie atât de liniştitoare, încât nemţenii ar trebui să tragă mai des câte o fugă prin Bacău... 😁 Detalii aici.

Sursa:eea.europa.eu

Revanșa lunii aprilie ...

 

Despărţire...

 

Aprilie

 

Un oraș acoperit de zăpadă...

 După o zi și o noapte cu viscol și precipitații solide care au însumat 30 l/mp (aproape cât media multianuală a lunii aprilie...), orașul arăta neverosimil în această dimineață...

Sursa hărţii: ANM Bucureşti

Ipostaze

    Două primăveri diferite, același loc, cam aceeași dată din calendar. Dar nu calendarul (îmi) dictează. Iubesc ce-mi dăruiește timpul și nu ce-mi fură el, spunea scriitoarea Marguerite Yourcenar...

Raiul magnoliilor băcăuane

     Într-o mică alveolă norocoasă, înconjurată de blocurile sistematizării comuniste, pe străzile Ecaterina Varga şi Traian, ne putem bucura de cea mai mare concentrare a magnoliilor din oraş. În câteva zile, explozia florală va ajunge la apogeu. Nu strică o mică plimbare deconectantă, respirând o atmosferă total diferită faţă de cea existentă în majoritatea cartierelor băcăuane dominate de ansamblurile colective.

Pe aceeaşi temă: Meandre stradale şi Magnolia, un simbol al frumuseţii şi nobleţei

Un copac cu flori...

 Când privesc spre voi ades,

Pe pământ eu mă visez

Că sunt un copac cu flori;

Și la drumul mare ies

C-un surâs de frunze verzi

Să vă-mbrățișez în zori.

Unii trec mereu grăbiți

Și nu văd că înfloresc

Pentru ei adeseori;

Însa cei îndrăgostiți

Și copiii se opresc:

„Uite un copac cu flori.”

Privește cerul!

 E prea frumos cerul ca Dumnezeu sa nu fie acolo, spunea Paul Feval...

Primele inflorescențe urbane!

 Mi-am jurat astăzi că nu intru în casă până nu găsesc măcar o floricică pe vreo crenguță 😁 A fost ceva de mers, dar a meritat ❤️

Oraşul parcurilor naturale...

 Romanticii ani ’90: comisii pentru ecologie şi protecţia mediului, un oraş al parcurilor naturale 😏

Uau: bazin de înot în parc!

        Nu vă împacientați, vorbim de vara anului 1950 😏. Oricum, foarte interesat detaliul cu bazinul de înot din parc. Oare mai găsim vreun bunic care să ne povestească despre acele vremuri?

În marea operă de înflorire a satelor şi oraşelor noastre şi de ridicare a lor din punct de vedere economic, valorificarea resurselor locale de către Comitetele Provizorii are o importanţă deosebită. Comitetele Provizorii, prin secţiile lor de gospodărie şi industrie locală, au pornit cu hotărîre la îndeplinirea acestei sarcini, rezultatele obţinute până in prezent fiind îmbucurătoare. Iată un exemplu de felul cum Comitetul Provizoriu al oraşului Bacău se îngrijeşte de acest lucru. În parcul Libertăţii din acest oraş a fost amenajat un loc special pentru copii, loc înzestrat cu un bazin de înot, un pavilion de adăpost pentru copii şi mamele lor şi un solariu unde copiii vor putea face plajă.

Sunt însă şi unele Comitete Provizorii care nu acordă destulă atenţie acţiunii de valorificare a resurselor locale. Comitetul Provizoriu ai oraşului Buhuşi-Neamţ bunăoară deşi are multe posibilităţi, nu face acest lucru. Există în oraş o fabrică de cherestea pe care Comitetul Provizoriu ar putea s-o pună în funcţiune; tot aici s-ar putea duce o susţinută acţiune de valorificare a fructelor. In oraş se fac numeroase construcţii şi dacă Comitetul Provizoriu ar fi înfiinţat o fabrică de cărămidă, desigur că problema materialelor necesare acestor construcţii ar putea fi soluţionată în bună măsură. Lipsa de preocupare a Comitetului Provizoriu este dăunătoare oraşului şi un exemplu în acest sens este faptul că instalaţiile electrice şi de apă sunt prost întreţinute. Iată de ce Comitetul Provizoriu trebuie să pornească de urgenţă la lichidarea pasivităţii faţă de aceste probleme şi să introducă un spirit gospodăresc, caracteristic unui organ local de tip nou.

Sursa: “Bogăţii scoase la iveală”, în “România liberă”, 23 iunie 1950

Foto: parcul central băcăuan, aşa cum apare el în planul oraşului întocmit de Institutul Geografic Militar în anul 1943.