Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
duminică, martie 26, 2023
Spendoarea magnoliilor din București
miercuri, martie 22, 2023
Ziua Parcului Cancicov 2023
Partea cea mai bună a viitorului este că vine în fiecare zi. Mulțumesc tuturor colaboratorilor pentru #stareadeparc, fie ea doar și pentru câteva ore, cu ploaie cu tot❤️!
marți, martie 21, 2023
Cum văd tinerii Ziua Parcului Cancicov?
Micul chestionar de mai jos (aplicat în ultimele trei săptămâni) nu are pretenţia de a fi respectat toate canoanele sociologice privitoare la elaborarea unui eşantion reprezentativ la nivel urban. Am
favorizat grupele tinere de vârstă (a se vedea diagrama) pentru că ele sunt
speranţa, dinamismul şi inventivitatea de care Bacăul are atâta nevoie. Rezultatele la cele două întrebări le
puteţi urmări mai jos, ordonate după numărul de răspunsuri, dintr-un total de 215 aplicări în format on-line. Îmi exprim speranţa că în anii ce vor veni, la următoarele aniversări, să
avem parte de cât mai multe activităţi plăcute, gândite pentru toate vârstele,
pentru toţi băcăuanii, indiferent de variabilele geodeomografice şi administrativ-politice
luate în considerare...
1. De Ziua Parcului Cancicov (22 martie),
ce activități v-ar plăcea să fie organizate? (maxim 5 opțiuni)
Proiecție
film - 153 răspunsuri
Amenajarea
unui sector cu hamace și perne (dacă vremea permite) - 123
Secvențe
muzicale oferite de artiști/pasionați ai muzicii - 98
Participarea
la diverse ateliere (face-painting,
origami, arboricultură etc) - 91
Amenajarea
unor expoziții (pictură, foto, caricatură etc)
- 82
Desene
pe asfalt – 74
Organizarea
unui mic târg/stand de produse tradiționale (ex: ceramică, suveniruri etc) - 73
Mici
spectacole de teatru/teatru de păpuși -
67
Organizarea
de mici întreceri/activități sportive -
65
Amenajarea
unui mic sector pentru lectură, dotat cu reviste și cărți - 57
Concurs
de trotinete/biciclete/mașinuțe/role etc
- 49
Alte
activități nespecificate în chestionar -
19
Participarea
la un simpozion cu tema "Parcul Cancicov" (într-un spațiu închis) - 12
Participarea
la acțiuni oficiale (discursuri, depuneri de jerbe/coroane etc) - 7
2. Care este aspectul de
cea mai mare importanță pentru dumneavoastră în această zi deosebită din
istoria parcului și a evoluției orașului, dacă v-ați decide să veniți în parc? (o singură opțiune)
Posibilitatea de a petrece în mod plăcut câteva ore în
aer liber, asistând/participând la diverse activități - 111 răspunsuri
Socializarea cu prietenii
- 73
Starea infrastructurii
parcului (alei, bănci, mese, toalete etc) - 55
Curățenia din parc
- 53
Starea vegetației, gospodărirea spațiilor verzi din parc - 48
Horeca (terase, restaurante) - 21
starea locurilor de joacă din parc - 17
Plimbatul animalului de companie – 15
Activități sportive - 13
Alte aspecte nespecificate în chestionar - 3
luni, martie 20, 2023
Prof. Valeriu Bogdăneţ, la 91 de ani: Cred că lumea nu o să lase uitării un asemenea loc minunat!
Un om-document al Bacăului, profesorul Valeriu Bogdăneț se îndreaptă spre 91 de primăveri adunate cu eleganţă la tâmple. Contemporan cu toate prefacerile Bacăului modern, domnul profesor este legat cronologic, spațial și afectiv de parcul central al orașului, precum un frate mai mare care i-a urmărit cu atenţie devenirea de-a lungul deceniilor, pășindu-i alături prin mai toate valurile vieţii.
Pe
un traseu al copilăriei marcat de numeroase schimbări de macaz impuse de vicisitudinile vremurilor (Soroca –
Iaşi – Vaslui – Făleşti – Iaşi – Predeal – Fălticeni), adolescentul Valeriu
Bogdăneţ ajungea pentru prima dată în Bacău în 1950, pentru câteva zile, ca
participant la un concurs de atletism. Cele trei mese i-au fost servite la
vechiul restaurant din parc. Da, acel restaurant fotografiat în 1958 şi a cărui
imagine oferită publicului avea să stârnească uimire acum cinci ani (click
aici). Din anul 1956, Bacăul avea să i se lipească de suflet, devenind rapid un nume
apreciat al învăţământului şi al fotojurnalismului, atât la nivel local, cât şi naţional.
În
preajma sărbătoririi Zilei Parcului Cancicov (aniversarea cu numărul 88),
domnia sa a avut bunăvoința de a ne povesti ad-hoc câteva crâmpeie din evoluţia
parcului, într-o conversaţie telefonică matinală. Spicuiesc în cele ce urmează câteva
pasaje relevante din această perspectivă:
Prof. Valeriu Bogdăneţ
Sursa: I. Simion, 2011 (foto stânga); L. Şerban, 2018 şi 2017 (foto dreapta)
„Parcul a devenit pentru mine un loc permanent pentru că în 1956 am venit la Bacău și am trecut prin toate capitolele: am admirat nu numai frumusețea dar parcă și croncănitul ciorilor era mai liniştitor sau poate eram eu mai tânăr și suportam mai ușor…dar era un peisaj, știi, mai mult rustic. Era mai îngrijit, dar parcă mai mult partea sălbatică m-a impresionat cel mai mult. Bineînţeles că aici am participat în calitate de tătic şi la concursurile de triciclete ale copiilor noștri, la sărbătorile organizate de familia Sechelariu. În special acest ultim capitolul ăsta mi-a plăcut sub toate punctele de vedere și artistic, şi fotografic.
Era un loc în care puteai să intri liniștit și ziua și noaptea. Din când în când venea fanfara militară care ne mai descreţea… dar eu nu o să uit două nopți pe care le-am petrecut cu absolvenții de la Liceul „Vasile Alecsandri” până noaptea târziu, târziu, fără să ne fie frică de hoți sau, mă rog, de întuneric. Deși nu era prea luminat, era un prilej foarte interesant de a petrece încheierea cursurilor liceale, aşa cum doream, cu prietenii sau cu prietenele. Era foarte, foarte plăcut şi pentru ei, pentru că se distrau, şi pentru noi, pentru că îi vedeam că le plăcea locul ales şi aveau posibilitatea să-şi dezvolte tinereţile şi celelalte lucruri pozitive legate de etapa aceasta.
Pot să mai adaug că
parcul era de fapt locul meu predilect pentru a face fotografii, fie vara, fie
iarna…Apropo de asta, amintesc de o fotografie premiată în Japonia. Am
intitulat-o - poate inspirat şi de
natură, dar poate şi de Bacovia mai târziu (de fapt cred că de natură, pe
vremea aceea nu-l cunoşteam pe Bacovia mai îndeaproape…) - Copacii albi,
copacii negri… Fără să ştiu, am intitulat fotografia Copacii
albi, copacii negri, versurile din Decorul poetului…
Tot parcul mi-a dat ocazia să public în revista învățământului liceal, Tribuna școlii, cum se numea ea atunci. Numere întregi au fost, mă rog, completate cu fotografii de la Bacău. Mi-a plăcut, şi de atunci am devenit colaborator permanent fotografic (și nu nu mai fotografic) la Tribuna şcolii.
La restaurantul din parc venea o lume normală, de oameni obișnuiți, nu spilcuiți. Atmosfera nu m-a deranjat niciodată, n-am auzit bătăi, n-am auzit ţipete de beţivi. Se mânca bine, foarte bine. Din cînd în cînd mai venea orchestra care mângâia urechile cu viorile lor. O perioadă a venit fanfara militară şi era foarte plăcut. Pe atunci veneam în parc aproape zilnic.
Din păcate, în ultimii doi l-am cam părăsit: boala sau o operație nereușită… şi bătrâneţea pe care o visam să o înving prin plimbările mele în parc, așa cum o făceam altădată, ei…toate astea sunt de acum în capitolul Nostalgie… şi din păcate, deși stau la doi pași de parc, nu mai pot să-l vizitez…
Eu cred că parcul o
să rămână, pentru că printre atâţia neiubitori de natură vor rămâne prin
conducerile noastre de viitor şi oameni cărora să le placă ce-i frumos, adică
natura, şi să aibă un colţ de Rai lângă ei, aici, un colţ unde să respire,
chiar dacă mai trec păsările astea alb-negre şi mai lasă câte ceva, câteva
bombe nevinovate deasupra lor. Cred că lumea nu o să lase uitării un asemenea
loc minunat, nu cred, nu cred… Deocamdată văd că încă respiră parcul, cât timp
nu mai ştiu. Eu cred că se vor găsi iubitori şi oameni serioşi care se vor
îngriji nu numai de hrana trupească, ci şi pentru a avea o bucurie permanentă
în faţa ochilor şi a plămânilor, ca să nu spun altfel, un loc unde să vină să
se recreeze. Dacă nu cumva poluarea nu îl va copleşi totalmente, pentru câ în
urmă cu vreo doi ani, pe când ajungeam mai des în parc, simţeam efectele poluării…"
Cu
această speranţă pentru perenitatea inimii verzi a Bacăului, îi mulţumim domnului
Valeriu Bogdăneţ pentru amabilitate, urându-i din toată inima Multă sănatate!
Vezi şi: Cu sufletul pe declanşator
O imagine excepţională cu parcul anului 1958!
duminică, martie 19, 2023
Am legat copacii la ochi...
Cu-o basma verde
Şi le-am spus să mă găsească.
Şi copacii m-au găsit imediat
Cu un hohot de frunze.
Am legat păsările la ochi
Cu-o basma de nori
Şi le-am spus să mă găsească.
Şi păsările m-au găsit
Cu un cântec.
Am legat tristeţea la ochi
Cu un zâmbet,
Şi tristeţea m-a găsit a doua zi
Într-o iubire.
Am legat soarele la ochi
Cu nopţile mele
Şi i-am spus să mă găsească.
Eşti acolo, a zis soarele,
Dupa timpul acela,
Nu te mai ascunde.
Nu te mai ascunde,
Mi-au zis toate lucrurile
Şi toate sentimentele
Pe care am încercat să le leg
La ochi.
(Marin Sorescu)
vineri, martie 17, 2023
O invitaţie
Fiecare primăvară înseamnă speranţă, renaştere, noi şi noi aşteptări de mai bine. Pentru 22 martie, de Ziua Parcului „Cancicov”, primăvara a fost plină de surprize meteorologice în ultimii 5 ani (v. tabelul), uneori frumoase, alteori mai capricioase. Mai puţin important, atâta timp cât o mână de oameni, uneori mai mulţi, alteori mai puţini, au dorit să se alăture unei stări de spirit aparte: starea de parc. Cum va fi anul acesta, miercuri? Prognozele sunt îmbucurătoare, cel puţin din punct de vedere termic. Din celălalt punct de vedere, starea şi-o creează fiecare, în funcţie de orizonturi şi de propriile aşteptări. Nu trebuie să aşteptăm un impuls anume, parcul ne primeşte pe fiecare, cu orice formă de manifestare care să celebreze un reper urbanistic şi identitar, o moştenire şi o speranţă de mai bine pentru inima verde a oraşului. Italo Calvino, în „Oraşele invizibile” spunea acum 50 de ani că „oraşele, ca şi visele, sunt făcute din dorinţe şi din frici, chiar dacă firul discursului lor este secret, regulile lor sunt absurde, iar perspectivele lor sunt înşelătoare.” Chiar şi aşa, trebuie să ducem mai departe povestea parcului. Fiecare cum crede şi cum simte, într-o lume tot mai polifonică şi mai zgomotoasă.
joi, martie 16, 2023
Spre neuitare: o filă din istoria parcului central al Bacăului
Rare şi aproape ilizibile sunt mărturiile despre Bacăul de altădată, adevărate palimpseste îngropate în noianul informaţiilor naţionale. Totuşi, precum exploratorii vremurilor trecute, mai găsim urme care deschid noi orizonturi pentru cunoaşterea patrimoniului verde băcăuan...
ŞEDINŢA CONSILIULUI
PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BACĂU
(…)
UN NOU PARC COMUNAL
D. primar C. ZLOTESCU
cere şi consiliul aprobă ca pe terenul liber dintre spitalul comunal şi
stadionul sportiv să se creeze un parc comunal, pe care ministerul de domenii va
planta, prin inginerii silvici, un număr de 80.000 de arbori. Şedinţa
consiliului comunal a luat sfârşit la ora 9 seara.
Ziarul Dimineaţa, 16 iulie 1935
***Iată şi o imagine a edilului care şi-a pus semnătura pentru înfiinţarea parcului central al Bacăului:
Cum ar putea fi o zi de 22 martie...
"Există trei tipuri de oameni: cei care fac lucrurile să se întâmple, cei care observă acele lucruri întâmplându-se și cei care nu știu ce i-a lovit. Pentru ca un oraș să se dezvolte frumos, prima categorie ar trebui să fie cea mai importantă." - Osborne și Gaebler ("Reinventing Government", 1992)
marți, martie 14, 2023
luni, martie 13, 2023
sâmbătă, martie 11, 2023
Primarii Bacăului: Mihai Văgăunescu
„Ca trăsnit mă pomenesc căzut în genunchi de fulgerătura unui glonte tras asupra-mi de la 4-5 pași, apoi cad pe spate cu arma încleștată în mâini și roșie de sângele ce vărsasem cu ascuțișul ei; un val fierbinte de căldură-mi trece prin tot corpul, în vreme ce simțeam că șiroaie de sudoare îmi brăzdează fața, iar prin sân un val de sânge se scurgea către cingătoare.“ Evacuat de urgenţă, a avut totuşi zile, chiar dacă i s-a amputat braţul stâng, devenind infirm pe viaţă - sursa: Însemnări zilnice de front. O mică secvenţă din viaţa unei personalităţi a Bacăului, cu o biografie ieşită din comun, din păcate prea puţin cunoscută chiar şi pe plan local. În calitate de primar al oraşului, a contribuit din plin la modernizarea urbei în perioada 1932-1934 şi i-a condus destinele în anii grei de război (1941-1943). O trecere în revistă a realizărilor de la începutul primului mandat ne-o oferă ziarul Dimineaţa din 7 noiembrie 1933, în articolul Activitate edilitară la Bacău. Înfăptuirile realizate sub primariatul d-lui M. Văgăunescu, recent descoperit de subsemnatul în presa vremii:
BACĂU. —
Deşi de la venirea în fruntea primăriei municipiului a d-lui deputat M.
Văgăunescu, nu a trecut decât o singură campanie de lucru, totuşi programul
edilitar pe care l-a enunţat la venirea sa în fruntea municipiului a fost în
bună măsură pus în practică, astfel că astăzi a făcut un pas înainte spre modernizarea
sa.
LUCRĂRI DE PAVAJE
Printre
lucrările edilitare mai importante vom releva în primul rând lucrările de
pavaje a străzilor din cuprinsul municipiului, care au necesitat sume mari de
bani, dar care au fost totuşi procurate printr’o administrare chibzuită, fără a
fi nevoie de vreun împrumut. Astfel, s’au pavat străzile Buna Vestire, în
suprafaţă de 1310 m.p. al cărei cost a fost de 713.933 lei; Mareşal Presan în
suprafaţă de 5312 m. p., costul fiind de 2.870.242 lei; Ionitză Sturdza, în
suprafaţă de 8041,50 m.p., lucrare în valoare de 4.446.950, Basarabiei 540 m.p.
în valoare de 294.414 lei; piaţa calea Oituz 1534 m.p. în valoare de 843.302
lei; piaţa Catedralei Sf. Neculae în supr. de 1424 m.p. 854.023 lei; şi str.
Cristoveanu în supr. de 1251 m.p. 692.080 lei. În total s’au executat în
interval de 6 luni pavaje în valoare de 10 milioane 720.009 lei.
Pe lângă
lucrările de pavaje de mai sus s’au reparat vechile pavaje pe străzile Mihai
Viteazul şi Regele Ferdinand, s’a executat pavajul pe strada Buna Vestire, s’au
refăcut trotuarele din piaţa Sf. Neculai, toate aceste lucrări costând 34.889
lei.
TROTOARELE
Până la
venirea d-lui M. Văgăunescu în fruntea primăriei, periferiile oraşului erau
complect neglijate. Aproape nimic nu s’a făcut pentru regiunile din marginea oraşului,
printre care menţionăm în prin acele părţi pe timp de ploaie era imposibilă. Faţă
de această situaţiune, d-sa a dispus efectuarea unei serii întregi de lucrări
în regiunile periferice ale oraşului, printre care menţionăm în special
lucrările de trotuare. Astfel, s’au executat trotuare pe străzile Banul
Mărăcine, Iarmaroc, Cremenei, Bradului, C. Negri. Marconi. Aurel Vlaicu,
Hotinului, Artileriei, H. Beivscu, D. Cantemir, Trec. Borzeşti, Avram Iancu.
Casele Naţionale, Fundătura Conache, Mircea şi Traian, toate în suprafaţă. de
5551 m.p, care au costat lei 134.069.
Dacă timpul se va menţine favorabil se
vor mai executa trotuare pe străzile Zimbrului, Poştei, Crişan şi Gloriei în
suprafaţă de 1886 m.p., lucrări în valoare de 55.880 lei. In piaţa Sf. Neculai,
se execută trotuare în valoare de 116.400 lei. Deasemenea, hala a fost în
întregime asfaltată pe o suprafaţă de 1180 m.p. şi a costat 370.000 lei. Reparaţiunile
de trotuare ce s’au executat în cursul acestui an au costat 13.486 lei.
Au fost
prunduite străzile Ştefan cel Mare, Regina Maria cum şi alte străzi cu 2179 m.c.
prundiş, care au costat 108.568 Iei. Deasemenea, cu prundul scos din străzile
pavate, au fost prunduite numeroase alte străzi.
ALTE LUCRĂRI EDILITARE
În cursul
acestui an s’a mai executat podul de lemn de pe str. Lunca Bistriţei în lungime
de 49 m.l. în valoare de 75.726 lei; podul din parcul Bistriţei, în lungime de
21 m.l, în valoare de 44.769 lei şi s’au făcut reparaţiuni celorlalte poduri de
pe canalul uzinei, în valoare de 3.500 lei. Deasemenea, pentru ca şcolile să
poată funcţiona in mod normal s'au făcut reparaţiuni tuturor şcolilor primare,
în valoare de 110.407 lei.
Localul
primăriei a fost reparat, precum şi clădirea tipografiei comunale şi s’a vopsit
gardul primăriei, efectuându-se lucrări în valoare de 60.589 lei. S’a mai
terminat pavilionul de contagioşi dela spitalul comunal şi s’au cumpărat cele
necesare pentru infiinţarea unei farmacii la spitalul comunal, lucrări care au
costat 204.955 iei.
Pe lângă
cele arătate mai sus, sub primariatul d-lui M. Văgăunescu s’au mai executat
alte lucrări edilitare, mai mărunte. Astfel, s’au făcut diguri de piatră la
pârăul Bărnat; instalaţii de apă in piaţa centrală; s’a construit biserica dela
Şerbăneşti, s’a construit hala din cartierul C. F.R., s’au făcut numeroase
împrejmuiri şi înfrumuseţări în grădinile oraşului, portaluri de intrare la
hala centrală, cum şi gardul şi portalul de la cimitirul eroilor.
Mai trebue
de relevat sporirea capacităţii de producţie a energiei electrice prin
cumpărarea unui nou motor electric, care este în curs de instalare, precum şi
proiectul construirii noului abator, pentru care se întocmeşte acum planul şi
devizele.
La un buget
de 33 milioane, realizarea unor lucrări edilitare în valoare de 14.421.000 lei,
numai în intervalul de şase luni ale anului în curs, — fără a se aplica toate
impunerile prevăzute de legea finanţelor locale, cum ar fi de pildă taxa
ad-valorem, instituită pe mărfurile ce intră sau esă din oraş, — învederează
grija pe care actualul primar o manifestă pentru binele oraşului şi pentru
progresul lui.
vineri, martie 10, 2023
Starea vremii pentru 22 martie ...1935
Atunci, la momentul 0 al naşterii parcului central al Bacăului...
Sursa: ziarul Argus, 23 martie 1935
22 martie 1935. Prin târgul Bacăului primăvara își intra în drepturi. După o dimineață cam rece, Soarele avea să apară, prefigurând o zi frumoasă, cu un pic de vânt. Cojoacele și cizmele erau curățate și puse la păstrare. Un june aduce la primărie și înregistrează un memoriu semnat de peste 100 de cetățeni de frunte, prin care se solicita înfiinţarea unui parc pe terenul de pe lângă Spitalul „Pavel şi Ana Cristea”. Era momentul de început al nașterii - nu fără greutăți – al parcului nostru. Inima verde a Bacăului începea să bată...
Vezi şi: Ziua unei stări de spirit
O zi de vineri. Vineri, 22 martie 1935
Cum va fi vremea anul acesta, pe 22 martie? Cum vor fi vremurile?
PS: prin amabilitatea domnului Ilie Nicolae, avem confirmarea expertului: "Într-adevăr, cele consemnate în articolul prezentat sunt confirmate și în materialul de reanaliză (ERA). Astfel, în extindere o dorsală asociată anticiclonului Azoric concomitent cu prezența ariilor de joasă presiune active peste nordul Europei. Configurația barică prezentată a fost favorabilă unei circulații zonale, lucru definit prin direcția vestică a vântului. Mai mult, procesul de încălzire a vremii este sugerat și de faptul că sa menționat ceața matinală. Totuși, după câteva zile, presiunea urma să scadă, în ideea că se adâncea către sud un talveg, însă nu era ceva spectaculos în evoluția vremii."
joi, martie 09, 2023
Orașe pentru oameni
luni, martie 06, 2023
Uau: bazin de înot în parc!
Nu vă împacientați, vorbim de vara anului 1950 😏. Oricum, foarte interesat detaliul cu bazinul de înot din parc. Oare mai găsim vreun bunic care să ne povestească despre acele vremuri?
În marea
operă de înflorire a satelor şi oraşelor noastre şi de ridicare a lor din punct
de vedere economic, valorificarea resurselor locale de către Comitetele
Provizorii are o importanţă deosebită. Comitetele Provizorii, prin secţiile lor
de gospodărie şi industrie locală, au pornit cu hotărîre la îndeplinirea
acestei sarcini, rezultatele obţinute până in prezent fiind îmbucurătoare. Iată
un exemplu de felul cum Comitetul Provizoriu al oraşului Bacău se îngrijeşte de acest lucru. În parcul Libertăţii din acest
oraş a fost amenajat un loc special pentru copii, loc înzestrat cu un bazin de
înot, un pavilion de adăpost pentru copii şi mamele lor şi un solariu unde
copiii vor putea face plajă.
Sunt însă
şi unele Comitete Provizorii care nu acordă destulă atenţie acţiunii de
valorificare a resurselor locale. Comitetul Provizoriu ai oraşului Buhuşi-Neamţ
bunăoară deşi are multe posibilităţi, nu face acest lucru. Există în oraş o
fabrică de cherestea pe care Comitetul Provizoriu ar putea s-o pună în
funcţiune; tot aici s-ar putea duce o susţinută acţiune de valorificare a
fructelor. In oraş se fac numeroase construcţii şi dacă Comitetul Provizoriu ar
fi înfiinţat o fabrică de cărămidă, desigur că problema materialelor necesare
acestor construcţii ar putea fi soluţionată în bună măsură. Lipsa de preocupare
a Comitetului Provizoriu este dăunătoare oraşului şi un exemplu în acest sens
este faptul că instalaţiile electrice şi de apă sunt prost întreţinute. Iată de
ce Comitetul Provizoriu trebuie să pornească de urgenţă la lichidarea
pasivităţii faţă de aceste probleme şi să introducă un spirit gospodăresc,
caracteristic unui organ local de tip nou.
Sursa: “Bogăţii
scoase la iveală”, în “România liberă”, 23 iunie 1950
duminică, martie 05, 2023
vineri, martie 03, 2023
Târâș-grăpiș, spre cele mai înalte culmi ale civilizaţiei socialiste 😁
“Cum e şi firesc, sfatul popular al oraşului Bacău, are prevăzute în plan numeroase construcţii. Unele lucrări au fost începute şi construcţiile merg înainte, altele ca, de pildă, teatrul de vară din parcul Libertăţii, amenajări edilitare, cvartalul de locuinţe, şcoala din cartierul Gherăeşti etc., nu au fost nici măcar proiectate deşi fondurile pentru construcţia lor au fost alocate la vreme. În afară de acestea mai există însă şi alte construcţii neîncepute. Refacerea străzilor 9 Mai, 23 August şi alte lucrări nu au fost începute pentru că nu s-au prevăzut fonduri. La acestea există în schimb documentaţiile respective.
Din aceste două aspecte puse faţă în faţă, reiese că comitetul executiv orăşenesc şi-a creat singur încurcături. În loc să asigure documentaţii pentru lucrările care au deja fondurile prevăzute, a făcut exact pe dos. Aşa că unde sînt fonduri nu sînt documentaţii, iar unde sînt documentaţii nu sînt fonduri. O judicioasă planificare ar putea pune capăt acestei anomalii.”
Sursa: Cînd e una, nu e alta – ziarul România liberă, 31 mai 1958
joi, martie 02, 2023
Candidaţi pentru lista arborilor protejaţi pe plan local (3)
Unul dintre cei mai falnici stejari din oraş, cu o coroană superbă, de mari dimensiuni. Îl putem admira în Parcul "Cancicov", la sud-est de gardul Muzeului de Ştiinţe ale Naturii, spre fâmtâna arteziană a celor trei graţii...
marți, februarie 28, 2023
Verde demografic pentru un viitor mai bun
O iniţiativă lăudabilă:
O scurtă și răcoritoare plimbare duminicală în parc mă face
să vă reamintesc despre o inițiativă dragă mie, aceea de a onora fiecare
nou-născut și fiecare cuplu proaspăt căsătorit prin plantarea câte unui copac. Pe lângă îmbogățirea
patrimoniului natural din orașul nostru, acest demers simbolizează un nou început,
plin de promisiuni și speranțe. Doar în 2022, în Bacău s-au înregistrat 760 de
căsătorii și 3233 de nou-născuți. Imaginați-vă ce ar însemna aceste cifre
transpuse în parcurile orașului!
Vă îndemn cu inimă deschisă să vă alăturați în această inițiativă, pentru a crea împreună un oraș mai verde și mai prietenos cu mediul înconjurător! Dacă sunteți parte dintr-un cuplu nou-căsătorit sau un proaspăt părinte, tot ce aveți de făcut este să vă exprimați această intenție pe adresa Primăriei Bacău - contactprimarie@primariabacau.ro. Un reprezentant al instituției vă va contacta pentru a stabili detaliile ulterioare. Plantările efective se vor desfășura în lunile martie și aprilie în parcurile Catedralei, Nord, Trandafirilor, Prefecturii, Olimpic, Sud, Făgăraș. - Liviu Miroșeanu, viceprimar liberal al municipiului Bacău, pe pagina personală de Facebook.
luni, februarie 27, 2023
Wood wide web: viaţa secretă a copacilor
În 2017, Peter Wohlleben făcea senzaţie cu lucrarea „Viaţa secretă a copacilor” (apărută şi la noi, prin grija Editurii Publica - foto). Silvicultorul german ne dezvăluia atunci crampeie din viata secretă a arborilor, scoţând la iveală detalii uluitoare despre aceştia: copacii au memorie, comunică intre ei, simt durerea şi pot chiar să facă insolaţie sau, pe masura ce înaintează in vârstă, să le apara riduri. Anumiţi copaci (stejarii, spre exemplu) comunică prin mesaje olfactive: atunci când un exemplar este atacat, emană anumite substanţe prin care-şi avertizează semenii din imediata apropiere. Alţii produc în decurs de câteva minute seve amare, care alungă insectele. Comunicarea între rădăcini se face nu numai între ele direct, ci și prin ciuperci care funcționează precum fibrele de net, vorbindu-se astfel tot mai mult de wood wide web, fiindcă într-o linguriță de pământ de pădure sunt kilometri de hife (celule filamentoase din ciuperci). Comunicarea este, imaginaţi-vă, şi electrică. Fagii, stejarii sau molizii trimit semnale electrice cu o viteză de circa 1cm/minut când sunt agresați de animale, de exemplu când li se mănâncă din coajă. O adevarată relaţie simbiotică se stabileşte în pădure, zonele forestiere sunt interconectate prin aceste reţele neştiute, dar foarte eficiente atunci când nu sunt bulversate de acţiunea antropică…
La fel ca
oamenii şi animalele, pădurile tind sa
aibă copaci ,,mama”, care acţionează ca centru de comandă al întregului sistem.
Arborele-mamă este arborele care transmite anumite mesaje si gestioneaza toate
informaţiile din pădure. Potrivit unor cercetări recente, arborele-mamă are, de
asemenea, o abilitate neobişnuită de a recunoaşte ce arbori au crescut din
propriile ei seminţe şi chiar pot avea anumiţi favoriţi. Scenariu de Avatar,
nu-i aşa?
Evoluţia
extraordinară a ştiinţei ne demonstrează că silvicultura tradiţională nu
trebuie să mai vadă un copac drept un banal furnizor de lemn. Încă suntem la
stadiul în care, vorba lui Wohlleben, „pădurarii convenționali înțeleg la fel
de mult despre pădure ca și măcelarul despre bunăstarea animalelor”…
Viitorul ne va rezerva în continuare mari surprize şi în acest domeniu, sunt convins. Abia de acum universul regnului vegetal începe să fie perceput…În „Verde uimitor” (Editura Art, 2018 – foto) Mancuso şi Viola ne atrăgeau atenţia că „doar aroganţa umană şi faptul că viaţa plantelor se desfăşoară într-un mod lent ne împiedică să le apreciem inteligenţa – da, inteligenţa - şi extraordinarul succes al dinamicii existenţei lor.” Vom avea răbdarea şi înţelepciunea să le ascultăm semnele?