Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

Se afișează postările cu eticheta trecător. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta trecător. Afișați toate postările

sâmbătă, februarie 03, 2024

Banca

 În general, la noi banca citadină nu face parte neapărat din acel joie de vivre ce caracterizează societățile occidentale dezvoltate. 

        Chiar și marile orașe din România banca pare să aparține celor două etape opuse  ale vieții (începutul și sfârșitul), având între ele o utilizare impusă doar de necesitate. Slaba utilare cu acest mobilier urban, lipsa esteticii și a ergonomiei, raritatea evenimentelor publice, convivialitatea fragilă a citadinului o transformă mai degrabă într-un fel de moft interstițial lipsit de substanță și reper cronologic, de afectivitate sau de atractivitate in situ. Pentru multe generații,  banca a reprezentat și încă mai reprezintă cel mult o scurtă ședere între două puncte pe un traseu lung, legatul unui şiret, rar reprezintă o formă de relaxare de lungă durată, de interacțiune socială sau punct de stație pentru a admira peisajul citadin. Îndrăgostiţii sunt cei care mai fac notă discordantă. Ecosistemul om-bancă își infuzează vitalitatea din calitatea spațiilor publice, dar și dintr-o cultură a interacțiunii cu tine și cu necunoscutul de lângă tine. Pentru mulți aflați în mișcare, apăsând pedala de acceleraţie,  inșii de pe bănci par amorfi, fară chip, uneori invizibili, mai ales atunci când sunt încadrați superficial în categorii indezirabile: vagabonzi, cerșetori, bețivi, drogați, bolnavi, bătrâni, "pierde-vară". Băncile reprezintă locuri centrale în ţesutul urban prietenos sau disfuncţional. La fel ca şi peroanele de gară, ele spun poveşti, aluvionând şi condensând trăiri, evenimente, amintiri. Oraşele au nevoie de bănci pentru a nu-şi pierde urbanitarea. Între Forest Gump și Afterlife sunt mult mai multe asemănări decât ar părea la prima vedere…

vineri, februarie 02, 2024

Lacul Bacău II (Șerbănești): suflul naturii în oraș

Astăzi sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel în calendarul acțiunilor ecologice semnarea, în anul 1971, a Convenției Ramsar, un tratat internațional adoptat, sub egida UNESCO, în orașul iranian cu același nume, situat pe malul Mării Caspice. România a devenit stat membru  din septembrie 1991, prin înscrierea Deltei Dunării pe lista siturilor convenției.

Cu această ocazie, ofer câteva imagini proaspete cu Lacul Bacău II (Șerbănești), arie de protecție specială avifaunistică (2005), zonă importantă de odihnă, hrană și cuibărit pentru speciile de păsări care migrează pe coridorul est-carpatic. Suprafața lacustră are o suprafață de 202 ha (216,9 ha după alte surse), fiind situată în totalitate pe teritoriul administrativ al municipiului Bacău. Lacul a fost inclus în situl Natura 2000 Lacurile de acumulare Buhuși – Bacău – Berești, devenind astfel parte a rețelei europene de arii protejate. Au fost inventariate peste 147 de specii de păsări, 34 de specii de mamifere, amfibieni, reptile şi 22 de specii de peşti.

Alte informații interesante:

-Lacul Bacău II face parte din sistemul hidrotehnic de amenajare complexă a Bistriței, fiind ultima acumulare din cele 13 hidrocentrale[1] care au format Calea de lumină a țării, proiect cu impact deosebit în strategia de electrificare a României. Deserveşte UHE Bacău II (30 MW putere instalată), fiind inaugurat la 7 decembrie 1966.

-suprafața lacustră are aproximativ 2300 m lungime, 600 m lăţime în zona barajului şi 900 m la coada lacului. Conform Centrului Regional de Ecologie Bacău, adâncimea medie este de aproximativ 2 m, cu o adâncime de 6.5 m în zona barajului şi priza canalului de aducțiune. Relieful subacvatic este caracterizat prin praguri abrupte 1-3 m în zona centrală, insule acoperite ulterior de apă pe care s-au instalat comunităti vegetale de trestie şi papură, zone cu apă cu profunzimea de aproximativ 1 m pe care s-a dezvoltat salcia, ramasă parțial şi după inundarea lacului, în zona de vest, şi un platou cu adâncime constantă de aproximativ 1.5 m în partea estică. Lacul a suferit un proces de colmatare accentuat, aspectul actual fiind caracterizat de un mozaic de canale, insule, vegetație acvatică, ochiuri de apă şi zone cu luciu de apă deschis.

-dintre speciile de păsări care pot fi observate pe luciul de apă sunt de amintit: lebăda de iarnă, lebăda de vară, uliul păsărar, acvila codalb (aceasta putând fi observată în perioada noiembrie-martie), uliu șorecar, egreta mică, stârcul roșu, stârci, rațe, chirighițe, pescăruși ș.a. Labirintul de insule și stuf din coada lacului constituie un adăpost ideal pentru speciile prezente aici tot timpul anului sau doar în perioadele de migrațiune.











[1] De menționat că din cele 12 hidrocentrale situate în aval de Lacul Bicaz (Izvorul Muntelui), doar patru posedă lacuri de acumulare: Vaduri (150 ha), Racova (216 ha), Gârleni (233 ha), Bacău I (Lilieci) 262 ha  și Bacău II (Șerbănești) 202 ha.

O superbă imagine satelitară obținută de sateliții NASA înainte de apariția Google Maps...

 

 

 

 

sâmbătă, octombrie 28, 2023

duminică, martie 26, 2023

Spendoarea magnoliilor din București


     La vânătoare de magnolii, cam pe fugă, fără pretenții artistice, dar bucurându-te din plin de spectacolul magnoliilor la apogeul înfloririi... Mulțumiri d-lui prof. Vlad Eftenie  pentru recomandări! One shot, one kill! 😁


duminică, ianuarie 30, 2022

La joie de vivre

      Undeva, la periferia centrului. Un arcuș tineresc încarcă atmosfera bacoviană. Nimic deosebit, la urma urmei, pentru un un oraș considerat de rang superior, cel puțin la nivelul decupajului național.Totuși ceva aparte alungă futilitatea unei zile obișnuite, fie ea și de început de week-end. Sutele de aprecieri pentru instantaneul citadin, încărcat pe Facebook (simplă înregistrare video, fără nicio valență artistică a videografului), ar putea surprinde. Comentariile, la fel, unele dintre ele neputând localiza propriul oraș...Un simplu arcuș poate schimba un crâmpei de zi, o stare de spirit, o banală ieșire citadină între punctele A si B, o stradă... Un simplu exemplu care arată că totuși orașul ăsta nu e chiar inert. Din spatele ecranelor, orașul vibrează. Are nevoie de sociabilitate. Jinduiește după  puls, evadare, culoare și interacțiune în spațiile publice, în interstiții. Oamenii vor momente informale, evadări, rupturi ale banalului,  dislocări ale plumbului din picioare și din gândire. Un oraș are o fantastică capacitate de regenerare... Istoria urbanismului certifică acest lucru. Singura problemă este să-i oferim, măcar din când în când, un câmp fertil. Pentru ca noi,  vremelnici călători prin facerea și prefacerea unei urbe, să ne bucurăm, precum efemeridele, de o zi luminoasă...

     "Un oraş bun este ca o petrecere bună. Oamenii stau mai mult pentru că se simt bine", ne spune foarte plastic, dar perfect adevărat Jan Gehl  în "Cities for People" (2010). Ce trăsături ar trebui să îndeplinească oraşul pentru a ajunge la acest statut? Să fie vivace, sigur, durabil şi sănătos. Noi pe unde ne aflăm, în acest cvasigeneralizat declin demografic, economic, identitar, moral? Greu de cuantificat. Buimaci, pe sunet de vioară, ridicăm mirați privirea din pământ: "Ce frumos!" Apoi continuăm să zapăm pe ecranele noastre, admirând imagini cu orașe de aiurea...



luni, octombrie 19, 2020

Trecător prin judeţ (34): Valea Asăului şi Livada Minunată. Sau invers...

   Da, ştiu, toată lumea se grăbeşte în amonte, spre izvoarele Trotuşului. Încercaţi însă să aduceţi varietate periplelor dumneavoastră, descoperind  şi alte trasee aflate mai la îndemână şi cel puţin la fel de interesante. Astăzi vă propun Valea Asăului, după ce am făcut dreapta din Comăneşti. Asău, Apa Asău şi Păltiniş sunt cele trei sate din această pitorească vale a Munţilor Tarcău.  Potenţialul turistic este remarcabil, zona ar merita un interes sporit pentru dezvoltare. Peisajele deosebite şi accesibilitatea crescută permit efectuarea unor drumeţii reuşite. În plus, la întoarcere, aveţi ocazia de a descoperi o pensiune deosebită, cu gazde precum pâinea caldă: "Livada Minunată" (vezi site-ul pensiunii şi pagina de Facebook). O masă tradiţională, o ţuică de casă şi chiar un somn odihnitor într-una dintre cele cinci camere vă alungă ca prin farmec stresul cotidian şi vă încarcă bateriile pentru o nouă săptămână...















sâmbătă, august 03, 2019

Trecător prin judeţ (33): Valea Ciobănuşului

Frumuseţi aproape neştiute în Munţii Ciucului...
Foto: Ionel Codruţ

marți, iunie 04, 2019

Reconstituiri 3D: Cetatea Rákóczi

O foarte interesantă reconstituire cinematică 3D a Cetăţii Rakoczi - click aici.
Vezi şi: Trecător prin judeţ: Cetatea Rakoczi

luni, decembrie 03, 2018

Trecător prin judeţ (32): "România - 100 copii, locuri și oameni”


     “Adevărata călătorie constă nu în a căuta noi peisaje, ci în a privi cu alţi ochi", spunea atât de inspirat Marcel Proust. Graţie proiectului ”România: 100 copii, locuri și oameni”, peste 140 de elevi au avut şansa să privească cu alţi ochi frumuseţile judeţului Bacău, să-i descopere patrimoniul cultural şi specificul geografic. Nu este pentru prima dată când spun că nu trebuie să ignorăm ceea ce este “la o aruncătură de băţ” de orizontul nostru imediat. Avem un judeţ deosebit. Uimirea şi încântarea multor participanţi (elevi şi adulţi) demonstrează din plin această convingere. Fotografiile făcute şi impresiile (click aici) spun multe în acest sens...

luni, septembrie 24, 2018

Geografii ale veşniciei

 “Satul nu este situat într-o geografie pur materială şi în reţeaua determinantelor mecanice ale spaţiului ca oraşul; pentru propria sa conştiinţă satul este situat în centrul lumii şi se prelungeşte în mit. Satul se integrează într-un destin cosmic, într-un mers de viaţă totalitar, dincolo de al cărei orizont nu mai există nimic. Aceasta este conştiinţa latentă a satului despre sine însuşi. Îndrăznesc să fac afirmaţia, fiindcă aşa e înţeles şi trăit satul, în apogeul copilăriei, vârsta care singură posedă perfectă afinitate cu modul existenţial al satului.” 
   (Lucian Blaga, Elogiul satului românesc, 5 iunie1937, Aula Academiei Române)
   

Foto: biserica clucerului Enache de la Răchitoasa, monument istoric (1677)

Trecător prin judeţ (31): Coloana dorului de ţară (Răchitoasa)


    Când dragostea pentru locurile natale se materializează în forme artistice cu totul speciale...



Detalii aici

luni, august 27, 2018

Trecător prin judeţ (30): Cascada Buciaş


       Cea mai frumoasă cascadă din judeţ, inspirat surprinsă acum câteva zile de fotograful băcăuan Ovidiu Şova. Superba căderea de apă de cca 15 m înălţime s-a format pe pârâul omonim, afluent al Caşinului, fiind accesibilă din satul Scutaru (comuna Mănăstirea Caşin). Obiectivul face parte din rezervaţia naturală Buciaş, arie protejată  începând cu anul 2004 pe o suprafaţă de 471 ha.





luni, aprilie 03, 2017

Nestemate carpatice în format multimedia

Iubesc Carpaţii pentru peisajele lor de o diversitate uluitoare. O frântură de nestemată posedăm şi noi, băcăuanii, pe Trotuşul superior, adevărată Prahova a Moldovei. De câte ori am avut prilejul, v-am povestit despre această nestemată. Acum am bucuria să văd că pe urma paşilor mei  - imortalizaţi prin câteva fotografii care au fost publicate deja în diverse ghiduri turistice - au trecut profesionişti ai imaginii. Este minunat să revezi locuri şi oameni, obiceiuri şi tradiţii de o specificitate deosebită. Lăsaţi-vă pe spate în scaun, alungaţi grijile cotidiene şi bucuraţi-vă de cele 9 minute din acest filmuleţ deosebit (click aici). Va urma o imersiune carpatică pentru starea de bine. Pentru că aici, în zona Ghimeşului, dragostea dintre pământ şicer capătă un contur de o frumuseţe rar întâlnită...

miercuri, februarie 01, 2017

Destinaţii montane băcăuane: Pensiunea Arannyos

    Din aceeaşi zonă superbă a Munţilor Tarcău, pe plaiuri ghimeşene, a apărut de curând o frumoasă amenajare turistică pentru cei care vor să-şi încarce bateriile pe modulul fast relax. Pentru cei care nu cunosc zona, aducem la lumină câteva articole mai vechi:
Colţ de rai: Răchitiş de Ghimeş-Făget
Surpriza din Munţii Tarcău
Trecător prin judeţ: Munţii Tarcău
Periferii divine
Localităţi băcăuane la înălţime




Foto: Anca Manolache, Dana Costraş, Monika Jarca
Alte imagini sunt disponibile aici.
Relaxare plăcută! Doar 105 km vă despart de un colţ de rai...

sâmbătă, ianuarie 28, 2017

Lirică urbană: Oraş pustiu, îngândurat...


   La finalul anului trecut aminteam de zece posibile evoluţii urbanistice pentru oraşul Bacău în 2017. Un posibil decalog în cheie tragi-comică. Se pare că obiectivul numărul 4 devine deja realitate:


Reactualizarea studiului seismic care să demonstreze fără putinţă de tăgadă multiplicarea bulinelor roşii pe toate blocurile din centrul oraşului (perimetrul Războieni - Bulevardul Unirii - 9 Mai, încadrat deja prin raport de expertiză tehnică în clasa I de hazard), necesitatea evacuării populaţiei în intervalul dintre cele două echinocţii, închiderea tuturor spaţiilor comerciale şi declararea zonei drept rezervaţie urbană în curs de consolidare. Studiul seismic va fundamenta propunerea de includere a centrului civic pe lista scurtă din patrimoniul UNESCO – categoria situri vernaculare decrepit-încropite.


Observ că şi presa locală a sesizat fenomenul - a se vedea articolul  "Incet, dar sigur, centrul oraşului devine pustiu" 

   Îmi aduc aminte de un pasaj din Jan Gehl: "Acolo unde spaţiile în aer liber sunt de calitate mediocă, vor avea loc doar activităţi strict necesare. Pe străzi şi în spaţii de proastă calitate se desfăşoară un minimum de activitate: oamenii tind să se grăbească spre casă." (Viaţa între clădiri. Utilizările spaţiului public, Editura "Igloo Media", Bucureşti, 2011). Disoluţia unui oraş nu începe doar prin ignorarea paşilor săi încastraţi în timpul devenirii urbane. Câteva lacăte puse pe uşa unor anoste clădiri din vremurile noastre pot deschide, insidios, calea spre acelaşi deznodământ nedorit. Ce bine ar fi să nu ne mai batem joc de propriul oraş...

miercuri, aprilie 27, 2016

Ghicitoare pentru...Verde de Bacău

    Recunoaşteţi locul unde se află respectivul "detaliu găunos"? Presupun că toţi candidaţii la Primăria Bacău au trecut de nenumărate ori pe lângă el, în diferite etape ale vieţii, începând cu clasica trotinetă...

Update 28 aprilie. Dificilă ghicitoare. Cu atât mai mare este meritul domnului Lupu Remus, singurul care a oferit răspunsul corect.
Ia priviţi aici:


S-a mai dus o gură de rai (click aici). Ce mai urmează?