Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

luni, iulie 07, 2025

Prima zi caniculară din vara 2025

 Evident, pentru Bacăul nostru.


miercuri, iulie 02, 2025

Confluenţa Bistriţa - Siret: tărâmul unde natura îşi rescrie constant propria hartă

             La 9 km sud-est de centrul municipiului Bacău, într-o luncă largă și adesea tăcută, Bistrița se întâlnește cu Siretul, marele colector al apelor Moldovei. Tărâm fertil de studiu pentru geomorfologia fluvială, unde relieful local este permanent modelat de procese active de acumulare, acest ultim sector rămâne puțin cunoscut băcăuanilor. Cu excepția pescarilor aventuroși care ajung pe digul de protecție în căutarea firului întins, zona rămâne în continuare ocolită: bălțile, grindurile, canalele, meandrele, malurile schimbătoare și mai ales accesul incomod pot reprezenta pentru mulți citadini comozi inconveniente care să anuleze aerul biodiversității libertine.

În vremuri ploioase, Siretul domină; în perioadele line, Bistrița se strecoară cu discreție. În acest echilibru dinamic, natura își rescrie constant harta. Din acest punct de vedere, devine foarte interesant de analizat evoluția modului în care Bistrița se unește cu Siretul printr-un singură albie sau se despletește în două sau chiar mai multe brațe, după cum ne arată reprezentările cartografice mai vechi (foto). Cu siguranță, lucrările hidroenergetice din anii '60-'80 de pe cursul Bistriței și apariția Lacului Galbeni pe Siret (1983), au modificat toți parametrii sistemului hidrologic din care a fost desprins canalul de fugă al ultimei hidrocentrale din salva de treisprezece obiective incluse sistemului energetic naţiomal. Efectele asupra raportului uscat-apă din ultimul kilometru de curs au fost însă prea puțin studiate...

Pentru perioada actuală, fotografiile făcute acum câteva zile cu drona și imaginile satelitare actualizate la nivel de februarie 2025 (sursa: Google Earth) ne conturează clar cele două brațe care mărginesc o mică "deltă" (termen pentru placul tabloidelor 😁) care ar merita o atenție sporită, în condițiile în care scăderea debitului de pe cursul vechi al râului este o realitate a ultimelor decenii...




Confluenţa Bistriţa - Siret, imagini din dronă, iunie 2025. Se observă cele două braţe care se despletesc la cca 700 m de podul construit pe autostrada A7, canalul de fugă şi (în fundal) Lacul Galbeni amenajat pe Siret.
Crop hartă topografică 1954

Crop hartă topografică 1960
Crop hartă topografică 1982 - o singură albie...
Imagine satelitara NASA 2004
Imagine satelitară. Goofle Earth, februarie 2025

Dincolo de curiozitatea geografică, confluența rămâne peren o metaforă profundă a întâlnirii dintre diferențe: două ape care vin din lumi diferite, purtând cu ele povești de munte sau de șes, se unesc fără conflict. Ele nu devin una prin uniformizare, ci prin amestec. Într-o lume obsedată de granițe, râurile ne arată cu totul altceva: că întâlnirea nu înseamnă pierdere, ci îmbogățire. Că două destine pot curge împreună, păstrându-și fiecare izvorul, dar construind o nouă direcție...

Privind firul apelor, putem învăța "in situ" că întâlnirea nu e o oprire, ci o continuare. Ca în viață: fiecare dintre noi e un râu care, la un moment dat, se întâlnește cu altul. Ceea ce contează nu e doar de unde venim, ci cum curgem împreună mai departe...

duminică, iunie 01, 2025

Mai 2025: sinteza meteo a unei luni ieşite din tipare...

Ultima lună de primăvară calendaristică va râmâne cu siguranţă în istoria meteorologiei, dar şi în conştiinţa publică (fie doar şi pentru faptul că mai sunt destule centrale termice de apartament care funcţionează pe modulul iarnă) prin două caracteristici ieşite din comun:

-o lună rece, chiar foarte rece, dacă ne gândim că în ultimii ani Florarul părea mai degrabă o antecameră a verii. Cu o medie de 13,5 C, mai 2005 se încadrează în topul celor mai friguroase luni din ultimele opt decenii (!), după lunile mai  din 1992 (12,3 C), 1991 (12,7 C), 1953 (13,2 C) şi 1943 (13,4 C), la egalitate cu luna mai 1960.

Sursa graficului: Meteomanz

- pluviometric, cred că putem vorbi de un adevărat record al ultimelor decenii: 185,8 l/mp, de trei ori mai mult decât media lunară multianuală. Cu siguranţă, în funcţie de diferiţi factori locali, această valoare a fost depăşită semnificativ în proximitatea oraşului – exemplific cu situaţia înregistrată de mine în comuna Letea Veche ( 230,4 l – v.foto).


Când îmtr-o singură lună plouă o treime din media multianuală...

 Doar lunile mai 2005 (172,8 l/mp) şi 2019 (151 l/mp) s-ar mai putea compara din acest punct de vedere. Pentru a avea o imagine şi mai clară asupra acestui record, să menţionăm că în ultimii 25 de ani, această cantitate lunară de precipitaţii nu a mai fost depăşită decât în trei cazuri: octombrie 2016 (200,4 l/mp), iunie 2013 (194,2 l/mp) şi iunie 2010 (193,2 l/mp)! Precipitaţiile au căzut în 18 zile, cea mai ploioasă zi (24 mai) însumând la staţia meteo oficială 38,3 l/mp, zi care a dat startul celei mai ploioase perioade din lună, cu efecte alarmante asupra debitelor din hidrografia municipiului (Trebeş, Bârnat). Una peste alta, o lună de primăvară enervant de capricioasă, dar din fericire fără alte hazarduri meteo care i-ar fi dus la exasperare pe iubitorii optimului termic şi de însorire pre-estivală...

Foto: Bârnatul vijelios, 27 mai 2025



marți, mai 13, 2025

Pe sub castanii copilăriei...


Neprevăzutul lui Taleb care modelează curgerea lebedelor pe firul apei...
   Primăvară 1980-1981 (?), undeva pe la 6-7 ani. Cu bunica de mână, așteptam  nerăbdător un film de animație, undeva la mijloc de săptămână, sub un castan înflorit exploziv la început  de Florar. Nu a fost să fie... M-am pomenit cu  "Ciuleandra". Ciuleandra la 7 ani? 🤣 Ce naiba e plictiseala aia? Dezamăgire maximă la  intrarea în Cinema "Forum". ..Curios, dar  la final, mi-a plăcut "filmul", deși nu înțelesesem întreaga poveste. 
   Peste ani, l-am devorat pe Rebreanu, citindu-l  din scoarță în scoarță,  umil exeget de ocazie. Norocos din fire, Rebreanu mi-a picat  la bac, dezamăgire pentru o clasă de real, parfum pentru adolescentul cu  mustață a la Nicolae Labiș...Invariabil, primăvară de primăvară, am trecut  prin pasajul cu pricina. Castanul mi-a păstrat amintirile în ritidom, făcându-mă să-l iubesc de la inflorescență și până la achenele maronii care anunță victoria toamnei.
   Cinematograful  a devenit o fantomă urbanistică, necunoscută adolescenților de astăzi.  Biblioteca de familie  în care îl descopeream pe Rebreanu s-a disipat. A rămas totuși impregnată în suflet mâna caldă a bunicii, pe traseul copilăriei și urmele traseelor piciului  de odinioară. A rezistat și castanul înflorit,  tăcut martor vegetal al prefacerilor unui oraș, reper impozant al unor palimpseste urbanistice de care mulți habar nu au și nu le pasă...
   Peste ani, chiar și un banal arbore poate deveni o madlenă, vetust martor al unei lumi trecute, dar nu uitate. Pentru că un oraș înseamnă memorie, afectivitate, moștenire, atașament, arborele  crescut odată cu tine, facere și prefacere. Fonfleuri, ar spune alohtonii aroganți. Repere firești pentru cei care își iubesc locul unde au făcut ochi...Adevărata mea "politică".



luni, martie 31, 2025

Hanami

 Pentru o nouă zi mohorâtă, într-o fereastră dintre ploi, ieși din casă în căutarea stropilor de ploaie și de bună dispoziție. Îți revin în minte cuvintele prof. Vlad Eftenie și pașii devin mai ușori. Primăvara este prin ea însăși un moment de grație...

"Pot spune că aflarea “frumosului” este o artă, în lumea haotică și toxică în care trăim. O preocupare absolut necesară pentru păstrarea unei sănătăți a spiritului. Am nevoie să văd frumos, pentru a–mi face bine, zilnic."