Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.
Dacă tot avem parte de un persistent val de căldură în plină iarnă, haideţi să aruncăm o privire pe două grafice sugestive, care utilizează baza de bate ECAD: numărul de zile cu îngheţ şi numărul de zile de vară, pe parcursul ultimelor şase decenii, în oraşul Bacău. O mică dedicaţie pentru cei care vorbesc despre acest fenomen în termeni de fake news, zâmbind omniscient.
Să nu vă imaginaţi că ideile creţe şi viziunile utopice sunt doar apanajul timpurilor noastre... Un exemplu inedit îl găsim în articolul de mai jos, publicat cu incisivitate în ziarul "România liberă" din 27 august 1957.
Bacău, sfârşitul deceniului 5 şi începutul deceniului 6: un întreg şantier amenajat în nordul Parcului "Libertăţii" (astăzi "Cancicov") avea să reducă din suprafaţa spaţiului verde, ridicând rapid primele blocuri de pe Aleea Parcului şi clădirea teatrului de vară, obiectiv îndrăzneţ pentru acea perioadă. Începuse atacul sistematic al sistematizării oraşului, conform noilor directive impuse de la Centru. Descoperirea planului teatrului într-un număr din 1959 al revistei "Arhitectura" îmi oferă prilejul de a readuce în atenţie, uşor nostalgic, câteva imagini "de epocă" ale obiectivului atât de îndrăgit multor generaţii devenite astăzi mult prea serioase pentru a mai încerca să sară vreun gard...😁
Acum ceva timp am căutat peste tot data exactă sfinţirii pietrei de temelie a Catedralei “Înălţarea Domnului” din Bacău. Toate sursele indicau doar anul (1991), fără a preciza data exactă. Cum se întâmplă de regulă, după ce renunţi la căutări, afli răspunsul atunci când nu te aştepţi. Astăzi am dezlegat “misterul”: 16 mai 1991. Într-o dimineaţă de joi în straie de sărbătoare (Ispasul), PS Episcop Ioachim Vasluianul, părintele protopop Constantin Tomozei şi un sobor de nouă preoţi au oficiat slujba de sfinţire a locului de pe terenul viran peste care avea să se ridice în următorii 27 de ani unul dintre cele mai mari lacaşuri de cult ortodox din această parte a Europei. Fotografia a fost făcută de Ştefan Radu şi a fost publicată în albumul aniversar “Deşteptarea - 20 de ani”. Imaginea panoramică executată de la un etaj al Hotelului “Moldova” prezintă o mare valoare documentară chiar şi pentru contemporanii evenimentului, cunoscând faptul că după o anumită vârstă memoria începe să joace feste…Pentru foştii absolvenţi ai Liceului “Lucreţiu Pătrăşcanu”, o ancoră imagistică numai bună pentru a-şi reaminti ultima parte a traseului zinic către cursuri...
O analiză în profil teritorial a diferențelor de salarizare (sursa hărții: zf.ro) și o comparație între cele două județe care stau cel mai bine la nivelul Moldovei.
Climatologie empirică😀: aceeasi stradă, patru inceputuri de an (2017, 2018, 2019, 2023). Găsiți asemănările...
Pentru că presa scrisă nu a apărut încă la început de an, răsfoim prin ziarele de altădată. Un pasaj îmi atrage atenţia 😁. Trebuie să vi-l ofer spre lectură:
“Delegaţia sovietică a ajuns la Bacău la orele 18,30. Automobilele îşi
croiesc cu anevoie drum prin mulţimea care umple străzile oraşului. La marele
miting care a avut loc în piaţa din centrul oraşului au luat parte peste zece
mii de cetăţeni. Mitingul a fost deschis de tov. Vasile Acatrinei, preşedintele
sfatului popular orăşenesc. Salutând cu căldură pe oaspeţi, el a arătat apoi că
în anii puterii populare, datorită ajutorului frăţesc al Uniunii Sovietice,
oraşul Bacău s-a putut dezvolta ca un important centru industrial al ţării
noastre.” (Scânteia nr. 3611/2 iunie 1956)
.jpg)
.jpg)
Timpul petrecut în natură, cum ar în parcuri şi #pefirulapei 😀, reprezintă un excelent antidot împotriva evoluţiei bolilor neurologice cronice grave precum Alzheimer și Parkinson. Aceasta este concluzia unui nou studiu foarte amplu, bazat pe 16 ani de documentare a riscului de îmbolnăvire în rândul a 62 de milioane de americani cu vârsta de cel puțin 65 de ani, utilizându-se în acest sens o bază de date impresionantă, formată din cele aproape 9 milioane de spitalizări ca urmare a afecţiunilor menţionate. Rezultatele cercetărilor au fost publicate recent în JAMA Network Open sub titlul Associations of Greenness, Parks, and Blue Space With Neurodegenerative Disease Hospitalizations Among Older US Adults, colectivul de experţi fiind coordonat de Jochem Klompmaker, cercetător postdoctoral la Harvard Chan School of Public Health, din Boston (SUA). Concluzia: riscul de spitalizare este mai redus în rândul persoanelor care locuiesc în zone cu mai multă vegetație. În plus, oamenii care locuiesc în spații mai verzi tind să fie mai activi fizic. “Acest lucru ar putea conta atunci când vine vorba de progresia bolii având în vedere că s-a demonstrat faptul că activitatea fizică are un rol în conservarea pe termen lung a funcției motorii”, se arată în studiul american.
