Toamna negativă

 Iată și prima dimineață cu valori termice negative...

Sursa: ANM București

Zona Metropolitană Bacău: reconfigurări spaţiale şi demografice

        După o lungă perioadă romantică, în care problematica zonelor metropolitane  a fost conturată diafan în legislaţie (a se vedea Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi), permiţând o multitudine de asocieri  bizare de UAT-uri pe plan local (a se vedea şi cazul Bacăului), a trebuit să vină pandemia pentru a avea o lege a zonelor metropolitane, impusă de necesitatea restricţionării circulaţiei persoanelor (Legea  nr. 246 din 20 iulie 2022). O lege care trebuia să devină funcţională de două decenii încearcă acum să refacă timpul pierdut, deşi una dintre principalele probleme (delimitarea acestor zone) a fost făcută mecanic, fără să se ţină cont de intensitatea relaţiilor multiple, existente între oraş şi teritoriul său periurban.

Sub forma impusă de lege, cele 25 de unităţi administrativ-teritoriale componente ale ZMBC însumează  o suprafaţă de  1084,71 km, reprezentând 16,3% din suprafaţa judeţului Bacău. Distanţele între localităţile aflate la extremităţi depăşesc 30 km: 39 pe axa vest-est, între Scorţeni şi Buhoci, 41 km pe axa nord-sud (Climeşti – Faraoani), 54 km între Ţârdenii Mari (comuna Blăgeşti) şi Gioseni (NV – SE) şi 62 km între Brad (comuna Negri) şi Poiana (comuna Livezi), pe traseul NE-SV. Faţă de reşedinţa de judeţ, majoritatea localităţilor se incadrează în izocrona de 30 de minute, cu excepţia extremităţilor de nord şi de vest ale zonei metropolitane.

Populaţia rezidentă la ultimul recensământ este de 242597 persoane, ceea ce reprezintă peste 40% din populaţia întregului judeţ. Cea mai mare densitate caracterizează municipiul Bacău (3150,8 loc/kmp) şi prima coroană de UAT-uri (145,1 loc/kmp). 

    Faţă de recensământul anterior (2011) se remarcă o uşoară creştere numerică a populaţiei zonei metropolitane. Doar zonele metropolitane Iaşi şi Braşov au mai reuşit această performanţă demografică (v. figura de mai jos), un atu care (cel puţin pentru ZMBC) are şanse reduse să se menţină pe termen mediu şi lung, în condiţiile în care comunele limitrofe reşedinţei de judeţ  (care au avut cel mai mare câştig demografic) nu vor reuşi să facă paşi reali pe drumul modernizării edilitare.

Sursa: Pe cifre

Din punct de vedere economic,  prima centură  concentrează cea mai mare parte a firmelor (61%), a cifrei de afaceri (68%) şi a numărului de angajaţi (67%). Se remarcă comunele  Hemeiuş (705 mil lei cifră de afaceri), Letea Veche (401,8 mil. lei), Nicolae Bălcescu (235 mil. lei) şi Mărgineni (221 mil. lei), conform datelor publicate de topfirme.com pentru luna decembrie 2022.

    La nivel de localitate, dinamica 2011-2021 prezintă discrepanţe notabile, după cum pot fi observate în graficele de mai jos.

Pe aceeaşi temă: Zona metropolitană Bacău, Fata Morgana din centrul Moldovei

Septembrie 2024: sinteză meteo

     La un moment dat, părea să concureze septembrie 2023 (click aici: Recorduri termice: a patra lună de vară), dar răcirea puternică din ultimele zile a coborât media la 18,4 C. Chiar şi aşa, septembrie 2024 intră în top 10 al ultimelor decenii (v. grafic). Mai interesant rămâne aportul pluviometric: cei 215 l/mp au depăşit cantitatea de precipitaţii din ]ntreaga vară, rămânându-ne în memorie week-end-ul 13-15 septembrie prin cei 131,6 l/mp...

Cel mai frumos 1 octombrie din Bacău...

 Pentru câteva zile, Bacăul vibra la unison...

Sursa fotografiilor din colaj: "Steagul Roşu", ediţiile din 2 şi 3 octombrie 1971

Vezi şi: Printre cronicile unui eveniment aparte: dezvelirea statuii poetului George Bacovia (1971)

Fotodocument: statuia poetului George Bacovia în anul 1971

Un week-end, două anotimpuri...

 

Sursa: ANM Bucuresti

Finalul unei epoci

 Panta rei... 

Precipitații record în Moldova

 Noi am scăpat ieftin, chiar dacă în noaptea de 13/14 septembrie au căzut peste 88 l/mp in oraș. 

Vara 2024: noi si noi recorduri

 A fost vara aceasta deosebită? Cu siguranţă da, prin valorile termice excepţionale. Încă ne sunt proaspete în memorie valurile de căldură din iulie şi august...Graficele de mai jos evidenţiază în mod clar cateva aspecte relevante:

    Dacă media lunii august a depăşit pentru prima data valoarea de 23 C în anul 2010, iată că după numai 14 ani să vorbim de un neverosimil 24,1 C...

    Luând în calcul toate cele trei luni de vară, iată că vara 2024 a reuşit să detroneze celebra vară a anului 2012, cea în care, dacă vă amintiţi, s-au depăşit în foarte multe localităţi temperaturile maximele absolute - inclusiv în Bacău, cu cei 42,5 C înregistraţi la staţia oficială pe 7 august 2012. Media acestei veri: 23,8 C!

    Numărul de zile tropicale (zile cu temperaturi maxime de peste 30 C) s-a oprit la 58, locul II după vara 2012. Dacă luăm în calcul efectul de insulă termică urbană, pentru locuitorii din zonele dens locuite ar trebui să mai adăugam cel puţin 8-10 zile în care temperaturile au trecut lejer valorile de 29,7...29,9 înregistrate standardizat de staţia meteo oficială, mai aproape de disconfortul resimţit...

 Pluviometric, cu 197,5 l/mp, vara 2024 a fost mai darnică faţă de vara trecută. Asta nu înseamnă că deficitul hidric în sol a fost eliminat, efectele secetei fiind cât se poate de clar pe ambele maluri ale Siretului...

La plăcinte, înainte...

  Festivalul Plăcintelor de la Hârja (comuna Oituz), o foarte faină manifestare care are deja tradiție, aplomb și mult suflet pus de oamenii locului. Felicitări!

Picătura chinezească a verdelui băcăuan...

     În zestrea verdelui urban, parcurile au cea mai mare vizibilitate și li se acordă, de regulă, o atenție sporită din partea autorităților, în acord cu importanța funcțiilor sociale și recreative. Cu toate acestea, puține orașe mari își pot permite ca ponderea acestei categorii de spații verzi amenajate să depășească 25-30% din bilanțul verdelui intravilan. Din punct de vedere ecologic, orice spațiu verde intravilan prezintă importanță, indiferent de mărime și categoria în care se încadrează normativ. Neîngrijite, nebăgate în seamă de mulți, agresate insidios de dinamica edilitar-urbanistică, micile petice de verdeață din textura urbană formează în majoritatea orașelor din România simple terenuri de mâna a doua care își așteaptă schimbarea modului de utilizare, în slujba unei modernizări gândite nesustenabil. Ușor, ușor, fără să ne dăm seama, orașele noastre devin astfel imense deșerturi asfaltate. Amor vincit omnia...O simplă exemplificare: str. Aprodul Purice (zona de nord a orașului), 2013 (stânga) vs 2024 (dreapta colajului).