Despre şi pentru Bacău: ştiri, geoinformaţii, fotografii, analize și comentarii. Totul la obiect.

joi, 3 iulie 2014

Pe sub catalpe fără soţ

    Înainte de 1989 nu ştiu să fi fost în oraş mai mult de 10-20 exemplare care jalonau îndeosebi aleile Parcului Libertăţii. Privite oarecum circumspect dar şi admirate pentru aspectul frunzelor şi mai ales al fructelor, rămâneau o mare necunoscută pentru oricine se interesa de numele acestor arbori. Două din lucrările de căpătâi pentru iubitorii botanicii acelor vremuri (Valer Butură – Enciclopedie de etnobotanică românească, 1979 şi Atlasul botanic, ediţia a II-a, revizuită, 1985) nu erau de niciun fel de ajutor. A fost nevoie de trecerea a două decenii pentru ca această specie de interes ornamental să intre în atenţia amenajărilor peisagistice din marile oraşe, devenind astăzi  - şi în Bacău, după cum puteţi observa – o prezenţă destul de obişnuită în parcuri sau înfrumuseţând aliniamentele stradale. Despre cine este vorba? Un mic „curriculum vitae” va dezlega în cele ce urmează „misterul”.

Denumirea ştiinţifică: Catalpa bignonioides. Denumirea populară: catalpă.
Numele provine din cel dat de amerindieni. În limba germană arborele se mai numeste Trompetenbaum (arborele trompetă), datorită florilor de formă conică sau Zigarrenbaum, după fructele lungi și rotunde asemănătoare cu țigările.
Originea:  sud-estul Americii de Nord şi estul Asiei. Se pare că a fost adus în Europa prin Marea Britanie în anul 1726, fiind ulterior plantat pe scară largă ca arbore ornamental în Europa de Vest şi în Germania.
- sunt cunoscute 11 specii, cea mai răspândită în România fiind Catalpa bignonioides. Este un arbore care ajunge la 15-20 m înălțime, cu un coronament larg şi atrăgător.
-creştere destul de lentă, înflorire târzie în a doua jumătate a verii. Are trunchiul scurt, de forma conică. Spre deosebire de acesta, ramurile primare sunt mult mai lungi, iar cele secundare sunt verzui, fragile și rare. Scoarța este netedă și opacă, are o nuanță de culoare verzuie. În luna mai coroana verde este formată din frunze mari (10-15 cm), opuse, ovat-cordate, aranjate în grupuri de câte trei, care dacă sunt strânse între degete emană un miros caracteristic, destul de neplăcut. Toamna frunzele se îngălbenesc și cad printre primele. Catalpa este cel mai tardiv arbore în ceea ce privește înfrunzirea și cel mai precoce în ceea ce privește căderea frunzelor. Florile sunt hermafrodite, parfumate, par grele si voluminoase, albe cu pete violacee-roșiatice și galbene. În arșița verii, durata florilor nu este prea mare. Din cele cinci stamine doar două sunt fertile. Fructele sunt mari, gălbui la început și apoi maronii, late de 1 cm, lungi de 20-50 cm, atârnă de crenguțe în grupuri de 5-7 ca niște păstăi care rămân pe ramuri și iarna (capsule pendente). Lemnul este destul de valoros, pentru că putrezește greu și poate fi folosit în construcții.
-preferă solul fertil, umed, neutru și doar ușor alcalin, nu foarte compact. Rezistă la frigul toamnei târzii, la seceta din lunile de vară și la poluarea urbană, fiind însă mai sensibil la înghețul din timpul iernii, crengile subțiri reușind cu greu să țină zăpada. Se înmulțește primăvara prin semințe, butași sau rădăcini. Frunzele sunt atacate de larvele de insecte și mai ales de bolile fungice, invaziile foarte mari putând provoca uscarea arborelui.
-din punct de vedere medicinal, catalpa se remarca prin proprietățile sale sedative, astringente și antiseptice. Întreaga plantă are un conținut de substanță activă, o glucozidă numită catalpină. Extractul din diferite părți ale arborelui (frunze, fructe, flori, scoarță și rădăcină) conține această substanță cu un efect benefic in tratarea astmului și a tusei convulsive. Infuzia din frunze de catalpă ajută în vindecarea conjunctivitei. Infuzia din flori este folosită ca remediu în cazurile de astm si bronșită. Scoarța este utilizată în diferite preparate tradiționale pentru efectul antifebril. Catalpa este o planta care, la fel ca rozmarinul, are efect în alungarea țânțarilor. Unii observatori au remarcat că în timpul înfloririi sub copaci se găsesc bondari și albine moarte. Au fost semnalate cazuri în care sub un singur copac înflorit s-au găsit 1600 de bondari morți.
- utilizare peisagistică ca arbore stradal sau de alei, fiind folosit pentru aliniamente și în parcuri sub formă de exemplare izolate sau în grupuri. Speciile de interes decorativ sunt: Catalpa bignonioides Aurea, cu frunzele mari, catifelate și de culoare galbenă, Catalpa bignonioides Koehnei, cu frunzele galbene și cu centrul verde, Catalpa bignonioides Nana, cu port pitic, Catalpa bignonioides Purpurea, cu frunzele de culoare purpurie. Catalpa este un arbore ornamental, care și-a câștigat cu prisosință un loc aparte în amenajările spațiilor verzi, mulți peisagiști considerând că este una din speciile de arbori cu cele mai frumoase flori din lume.
Resurse bibliografice:  bodygeek.ro, iseoverde.ro, Ştefan N., Oprea A, 2007 – Botanică sistematică, Mohan Gh., Ardelean A., 2010 – Enciclopedia plantelor decorative, vol. I, Arbori şi arbuşti.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu